Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra Moscovei a lovit și zona unei rafinării, dar fără să oprească producția, într-un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru infrastructura energetică rusă, la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului cu Ucraina, potrivit HotNews.
Apărarea antiaeriană rusă a doborât în noaptea de sâmbătă spre duminică cel puțin 74 de drone și peste 120 în ultimele 24 de ore, conform primarului Moscovei, Serghei Sobianin. În regiunea Moscovei (care nu include teritoriul orașului), guvernatorul Andrei Vorobiov a spus că este vorba despre „un atac cu drone la scară largă” început la ora 03:00.
Bilanțul comunicat de autoritățile locale indică cel puțin trei morți: o femeie în localitatea Khimki și doi bărbați într-un sat din comuna Mytishchi. În restul regiunii, mai multe locuințe au fost avariate, „infrastructuri” au fost atacate și patru persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului.
În Moscova, un atac a provocat 12 răniți, „în special muncitori” de pe un șantier situat în apropierea unei rafinării, potrivit primarului. Sobianin a precizat că producția rafinăriei „nu a fost perturbată”, dar trei clădiri rezidențiale au fost avariate.
Autoritățile ruse nu au precizat originea atacurilor.
În material se arată că Ucraina lovește în mod regulat ținte din Rusia, afirmând că vizează obiective militare și energetice, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța ofensiva, ca răspuns la bombardamentele zilnice ale armatei ruse de peste patru ani.
Deși regiunea capitalei este vizată frecvent, Moscova – aflată la peste 400 de kilometri de granița ucraineană – este atacată mai rar. Atacurile reciproce au fost reluate în noaptea de luni spre marți, după expirarea unui armistițiu de trei zile negociat de Statele Unite, iar vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are dreptul să lovească obiective petroliere și militare din Rusia, după un atac mortal la Kiev soldat cu cel puțin 24 de morți.
Recomandate
Peter Magyar a depus în Parlament un proiect de revizuire a Constituției Ungariei, cu schimbări care ating direct regulile de funcționare ale instituțiilor și controlul asupra banilor publici , potrivit Mediafax . Inițiativa include 12 amendamente și este prezentată de politician într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Limită de mandat pentru parlamentari și schimbare la vârful statului Una dintre măsurile centrale propuse este introducerea unei limite de 12 ani pentru deputații din Parlamentul Ungariei , echivalentul a trei mandate. Proiectul mai prevede și încetarea mandatului actualului președinte al Republicii. Consolidarea rolului Curții Constituționale și reguli noi pentru magistrați În zona de justiție, propunerea vizează consolidarea atribuțiilor Curții Constituționale, iar judecătorii acesteia ar urma să aibă o limită de vârstă de 70 de ani. Documentul include și măsuri pentru întărirea independenței sistemului judiciar: președinții Curții Supreme și ai Oficiului Național al Magistraturii ar putea fi revocați la inițiativa judecătorilor. Măsuri pe fonduri publice: oficiu nou și eliminarea veto-ului Consiliului Bugetar Pe componenta de control al banilor publici, proiectul prevede înființarea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Patrimoniului. Totodată, inițiativa propune eliminarea dreptului de veto al Consiliului Bugetar și măsuri pentru consolidarea protecției fondurilor publice. Alte modificări: legi organice, administrație și ordine publică Printre alte amendamente se numără reducerea numărului legilor organice, revenirea la denumirea de „comitate” pentru unitățile administrative și revizuirea statutului constituțional al autorităților independente de reglementare. Proiectul mai include desființarea Gărzii Parlamentare și integrarea atribuțiilor acesteia într-un sistem unitar de ordine publică. În context, inițiativa este prezentată ca parte a unei serii de reforme constituționale și instituționale promovate de premierul Peter Magyar după preluarea mandatului. Mediafax notează că, în ultimele săptămâni, Parlamentul ungar a adoptat limitarea mandatului prim-ministrului la opt ani, iar guvernul a lansat un program de combatere a corupției și a anunțat măsuri pentru înlocuirea unor instituții și mecanisme create în perioada guvernării lui Viktor Orbán . [...]
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești din zona Sankt Petersburg sugerează o presiune tot mai mare pe logistica de export la Marea Baltică , potrivit Focus . Ținta este la mare distanță de linia frontului, iar amploarea raportată a atacului indică o operațiune extinsă, cu potențial de perturbare operațională. Guvernatorul regiunii din jurul metropolei, Aleksandr Drozdenko , a declarat că ar fi fost doborâte 67 de drone „inamice”. Informația nu are confirmare independentă, dar ar indica un atac de dimensiuni mari. În portul Wyssoțk, la Golful Finlandei, ar fi căzut fragmente de drone, a spus Drozdenko, citat de agenția rusă de stat Tass. În Wyssoțk funcționează un terminal important pentru încărcarea petrolului, ceea ce face zona relevantă pentru fluxurile de export. Indicii privind lovirea portului petrolier din Sankt Petersburg Publicația notează că ar exista indicii că a fost lovit și portul petrolier din Sankt Petersburg, pe baza unor videoclipuri apărute pe canale de Telegram rusești și ucrainene. Conducerea orașului nu a oferit, până la momentul relatării, informații oficiale pe acest subiect. Ministerul rus al Apărării a confirmat doar atacuri asupra regiunii din jurul Sankt Petersburgului, nu și asupra orașului. La nivel național, ar fi fost interceptate peste noapte 389 de drone ucrainene, conform agenției dpa, citată de Focus. Context: atacuri repetate și escaladare pe ambele părți Ultimul atac menționat asupra Sankt Petersburgului ar fi avut loc la începutul lunii iunie, când Ucraina ar fi incendiat rezervoare din portul petrolier, chiar înainte de începerea Forumului Economic Internațional la care urma să participe Vladimir Putin. Separat, în orașul ucrainean Sumî, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că un bombardament rusesc a ucis cel puțin patru persoane și a rănit 27. Administrația regională a precizat că centrul orașului ar fi fost atacat cu șase bombe planante, lansate din afara razei de apărare, care sunt ghidate pe zeci de kilometri până la țintă. [...]
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina , pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica . Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute. Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. Miza diplomatică: summitul NATO și canalul Trump–Zelenski Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”. Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara , unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context operațional: revendicări pe front și negocieri blocate Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă. Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
Turcia leagă stabilitatea regională de acordul SUA–Iran și avertizează că o escaladare ar pune presiune pe energie și comerț , după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a cerut ca Israelului să nu i se permită să „dinamiteze” înțelegerea, potrivit Agerpres . Erdogan a spus, la Istanbul, într-o apariție alături de premierul pakistanez Shehbaz Sharif , că eforturile de pace din Orientul Mijlociu nu ar fi putut reuși fără sprijin regional și că soluțiile fără „voința și contribuțiile țărilor regionale” nu pot fi durabile. „Urmărim cu atenție tentativele administrației israeliene de a dinamita acordul SUA-Iran. Actualului guvern israelian dependent de război nu trebuie să i se permită să ne atragă geografia în mirosul de sânge și praf de pușcă din nou.” Cooperare economică Turcia–Pakistan, cu accent pe energie În același context, Erdogan a afirmat că Turcia intenționează să aprofundeze cooperarea cu Pakistan în domeniile energiei, transportului, tehnologiei informației și apărării, menționând un obiectiv de schimburi comerciale de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). Anterior, oficiali din ambele țări au participat la un forum de afaceri la Istanbul. Ministrul turc al energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că firmele turcești vor să contribuie la proiecte în Pakistan și să împărtășească din expertiza Turciei în energie, în condițiile în care Pakistanul trece printr-o transformare a sectorului său electric. Contextul politic invocat de Ankara Turcia, membru NATO și vecin al Iranului, a acuzat în repetate rânduri Israelul că încearcă să submineze acordul SUA–Iran mediat de Pakistan și a condamnat operațiunile israeliene din Gaza, Liban și Siria, mai notează Agerpres, care citează Reuters. [...]
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
