Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump vrea să accelereze acorduri comerciale și cooperarea militară cu aliați de dreapta din America Latină, într-un demers care urmărește atât securitatea regională, cât și contracararea influenței Chinei, potrivit Al Jazeera. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că Washingtonul speră să încheie „în curând” acorduri de comerț cu Columbia, Peru și Ecuador, în paralel cu extinderea implicării militare americane în regiune.
Rubio s-a întâlnit marți, la Barranquilla, cu președintele columbian Abelardo de la Espriella, vizita făcând parte dintr-un turneu în trei țări (Columbia, Ecuador și Peru) menit să consolideze relațiile cu guverne aliate și să extindă cooperarea de securitate. În zilele următoare, Rubio urmează să se vadă și cu președinții Daniel Noboa (Ecuador) și Keiko Fujimori (Peru).
„Avem multe interese comune cu ei, atât în combaterea terorismului criminal transnațional regional, cât și în angajamente economice”, a spus Rubio despre cele trei țări.
În Columbia, discuțiile au inclus semnarea unor acorduri privind „mineralele critice” și cooperarea în domeniul nuclear civil. De la Espriella a declarat după întâlnire că țara sa vrea să se „re-stabilească” drept principal partener al SUA în securitatea emisferei și a indicat că va căuta sprijin american pentru operațiuni militare, inclusiv prin tehnologie radar și drone.
Turneul are loc pe fondul unei orientări mai dure a administrației Trump în zona de securitate: Al Jazeera notează că, de la revenirea la Casa Albă pentru un al doilea mandat, Trump a autorizat acțiuni militare letale în Venezuela, în estul Oceanului Pacific și în Marea Caraibilor, pe care le-a prezentat ca esențiale în lupta împotriva traficului de droguri.
Un obiectiv explicit al demersului este reducerea influenței Chinei în America Latină. Publicația amintește că Beijingul a semnat un acord de liber schimb cu Peru în 2009 și, de atunci, a devenit principalul partener comercial al țării sud-americane, depășind SUA.
În același timp, administrația Trump ar urmări un control mai mare asupra emisferei vestice printr-o platformă de politică denumită informal „Doctrina Donroe”, în care securitatea este piesa centrală.
Vizita lui Rubio a fost criticată de candidatul prezidențial de stânga Ivan Cepeda, aliat al fostului președinte Gustavo Petro, care a numit-o un „act de predare” a unor aspecte strategice ale suveranității, invocând acordurile privind mineralele și energia. Cepeda a criticat și decizia lui de la Espriella de a relaxa restricțiile privind armele în aceeași zi, susținând că cele două mișcări se susțin reciproc.
De la Espriella și-a apărat decizia, invocând criminalitatea și conflictul intern de lungă durată din Columbia, argumentând că cetățenii care respectă legea au fost restricționați, în timp ce infractorii s-au înarmat ilegal.
Pe fundalul discuțiilor despre acorduri comerciale, Columbia a cerut administrației Trump să reducă tarifele impuse în iulie, potrivit aceleiași surse. Al Jazeera nu precizează dacă această solicitare a fost abordată direct în întâlnirea de la Barranquilla sau ce calendar ar avea eventualele decizii.
Recomandate
Confiscarea unei drone submarine americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de escaladare într-un coridor-cheie pentru energie , într-un moment în care Iranul menține strâmtoarea închisă și încearcă să impună un nou regim de control al tranzitului, potrivit News , care citează AFP. Gardienii Revoluției , armata ideologică a regimului iranian, au anunțat că au „capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane” la intrarea în Strâmtoarea Ormuz, „marți în zori”. Potrivit comunicatului difuzat de televiziunea de stat, „imagini ale submarinului vor fi difuzate în orele următoare”. Presa iraniană susține că aparatul ar fi folosit în misiuni precum recunoaștere și supraveghere a fundului marin, inspectarea cablurilor și canalizărilor submarine, cartografierea fundurilor marine și detectarea minelor. Strâmtoarea Ormuz, închisă de la începutul războiului Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de o cincime dintre hidrocarburile la nivel mondial, este închisă de Teheran de la începutul Războiului din Iran, declanșat la 28 februarie de către Statele Unite și Israel, conform aceleiași relatări. În paralel, Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene, iar Iranul cere ca navele să solicite o autorizație pentru a traversa strâmtoarea, insistând că nu va reveni la regimul de liberă navigație dinainte de război. Miza operațională: control, autorizare și taxe Teheranul vrea să impună taxe de servicii navelor care traversează strâmtoarea, o măsură respinsă ferm atât de Washington, cât și de țări din Orientul Mijlociu. În acest context, incidentul cu drona adaugă presiune pe un punct de tranzit deja blocat și disputat, cu potențial de a amplifica tensiunile militare și de a complica și mai mult regulile de trecere pentru nave. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Ungaria a blocat pentru a patra oară deschiderea a două „clustere” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , menținând astfel un veto care încetinește procedural extinderea și poate afecta și parcursul Republicii Moldova, potrivit Kyiv Post . Decizia a fost luată marți, 8 septembrie, când grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere (COELA) nu a aprobat rezultatele „screening”-ului (evaluarea inițială a alinierii legislației) pentru Ucraina, după ce diplomații UE nu au reușit să convingă Budapesta să își schimbe poziția, conform unor surse citate de Ukrainska Pravda. Ce blochează concret Budapesta și de ce contează Ungaria a împiedicat deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare ale Ucrainei: Clusterul 2 : piața internă a UE; Clusterul 3 : competitivitate și creștere incluzivă. Miza este una operațională: fără unanimitate între cele 27 de state membre, pașii procedurali necesari pentru avansarea negocierilor nu pot fi făcuți, iar calendarul se prelungește prin „întârzieri artificiale”, cum le numește partea ucraineană. Cereri invocate, dar nespuse în detaliu Potrivit materialului, Kievul susține că Budapesta nu a precizat ce modificări legislative așteaptă de la Ucraina pe tema drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia , deși aceasta este condiția invocată pentru ridicarea obiecției. Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, a declarat pentru European Pravda: „Practic negociem cu partenerii noștri maghiari împreună cu UE în fiecare zi pentru a evita întârzieri artificiale în procesul de negociere.” Efect de antrenare: și Republica Moldova rămâne prinsă în dispută Blocajul nu vizează doar Ucraina. Kyiv Post notează că procesul Republicii Moldova este „direct interconectat” cu cel al Ucrainei. În iulie, Ungaria ar fi indicat că este pregătită să aprobe rezultatele de screening pentru clusterul 3 al Republicii Moldova, însă alte state membre — inclusiv Irlanda, care deține președinția Consiliului UE — s-au opus separării celor două trasee. În consecință, nu s-a ajuns la o decizie pentru niciuna dintre țări, în condițiile regulii unanimității. Context politic la Budapesta: „moștenirea Orbán” și acordul „istoric” care nu a deblocat veto-ul Tîhîi a pus o parte din responsabilitate pe fosta guvernare condusă de Viktor Orbán, afirmând că timp de 17 luni aceasta a blocat deschiderea clusterelor, deși Ucraina ar fi îndeplinit condițiile. În același timp, articolul menționează că actualul premier ungar, Péter Magyar, a semnat în iunie un acord cu Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunităților maghiare din Transcarpatia, pe care l-a numit „istoric”. Totuși, în pofida acestui acord, Ungaria continuă să blocheze avansarea negocierilor Ucrainei. Anterior, Ungaria a mai blocat și lucrări tehnice pentru clusterele 2–6, dar ulterior și-a retras obiecția pentru clusterul 6 (politică externă și de securitate, politica comercială și relații cu țări terțe), potrivit Kyiv Post. Ce urmează În lipsa unei clarificări a cererilor Ungariei și a unui compromis acceptat de toate statele membre, procesul rămâne vulnerabil la noi amânări, deoarece fiecare pas relevant necesită unanimitate. Materialul nu indică un termen pentru reluarea deciziei în COELA sau pentru o eventuală deblocare. [...]
SUA extind sancțiunile asupra aviației iraniene, crescând riscul de excludere financiară pentru companiile care fac afaceri cu transportatorii din Iran , potrivit Al Jazeera . Pachetul vizează atât linii aeriene comerciale și private, cât și firme care le furnizează servicii, într-o mișcare menită să taie „liniile de finanțare” ale Teheranului. Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat marți 36 de sancțiuni „legate de Iran”, parte dintr-un demers de izolare denumit „Operation Economic Outcast”. Măsurile extind sancțiunile existente asupra companiei private iraniene Mahan Air și includ alte companii de aviație din Iran, precum și furnizori care le sprijină operațiunile. În logica de reglementare și conformare, mesajul central al Washingtonului este că riscul nu se oprește la entitățile iraniene sancționate, ci se propagă către parteneri și furnizori. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că firmele care continuă să susțină companiile aeriene iraniene pot fi „tăiate de la sistemul financiar global”. „Astăzi, ne-am ținut promisiunea cu sancțiuni asupra companiilor care continuă să sprijine Mahan Air… Oricine face afaceri cu companiile aeriene rămase ale Iranului, pe care le-am sancționat astăzi: riscați să fiți tăiați de la sistemul financiar global.” Ce înseamnă sancțiunile, dincolo de Iran: efect de „contagiune” pentru furnizori Conform articolului, sancțiunile se aplică și țărilor și companiilor care fac afaceri cu entitățile restricționate și includ înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA. Practic, măsurile cresc costurile de conformare și riscurile juridice pentru operatori și furnizori din afara Iranului care ar continua relațiile comerciale cu sectorul aviatic iranian. Washingtonul a acuzat anterior companii străine din țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Malaezia că ar fi furnizat companiilor aeriene iraniene piese și servicii logistice. Context: presiune economică într-un conflict prelungit Mahan Air se află sub sancțiuni încă din 2011, când guvernul SUA a acuzat compania că sprijină Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Al Jazeera notează că, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat în 2025, administrația a intensificat presiunea asupra Iranului. Textul plasează noul pachet de sancțiuni în contextul unui război lansat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, ajuns la șase luni în august, fără o concluzie la vedere. În paralel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct sensibil: la începutul războiului, Iranul a restricționat trecerea, iar prețurile combustibililor au crescut în SUA și la nivel global; ulterior, administrația Trump a anunțat o blocadă navală și sancțiuni suplimentare pentru a limita „liniile de finanțare” ale Iranului. De partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a criticat decizia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că Washingtonul recurge la „mai multe sancțiuni” după ce nu și-ar fi atins obiectivele prin sancțiuni sau război. La ce să se aștepte companiile: risc mai mare de conformare și acces la finanțare Din perspectiva mediului de afaceri, miza imediată este extinderea riscului de sancțiuni secundare: nu doar operatorii iranieni sunt vizați, ci și companiile care le furnizează piese, logistică sau alte servicii. În practică, asta poate însemna verificări mai stricte ale partenerilor, întreruperea unor relații comerciale și expunere la înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA, dacă există legături cu entitățile sancționate. [...]
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Schimbul de lovituri dintre SUA și Iran a împins temporar petrolul la 99,46 dolari , pe fondul escaladării conflictului din Golf și al riscului crescut pentru transporturile de țiței, potrivit Al Jazeera . Armata americană spune că a distrus cinci petroliere iraniene, iar Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra unei baze americane din Iordania. SUA afirmă că a lovit petrolierele în Golful Oman și în apropiere de insula Kharg după ce Iranul ar fi lansat, de două ori în două zile, rachete balistice asupra unei nave de război americane. În replică, Iranul a tras rachete asupra forțelor americane staționate la baza Al Azraq din Iordania. De ce contează: risc de șoc pe piața petrolului Potrivit aceleiași surse, ostilitățile au dus pentru scurt timp cotația petrolului la 99,46 dolari (aprox. 448 lei) marți. Contextul este unul deja tensionat: la șase luni de la începutul războiului SUA și Israel cu Iranul, Teheranul menține închisă Strâmtoarea Hormuz , iar Washingtonul aplică o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Ce spune Washingtonul despre atacul asupra petrolierelelor Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că Gardienii Revoluției (IRGC) au încercat să lovească o navă de război americană de două ori în ultimele două zile, dar nava „a evitat cu succes” atacurile. CENTCOM a precizat că nu au existat victime în rândul personalului american. În același comunicat, CENTCOM a spus că a ripostat lovind și „distrugând” patru petroliere în Golful Oman — M/T Kaviz, M/T Charminar, M/T Horizon 1 și M/T Riesco — și M/T Derya în apropiere de insula Kharg, precizând că echipajele au fost avertizate să abandoneze navele înainte ca acestea să fie făcute nefuncționale. Reacția Iranului și amenințări la adresa transporturilor din Golf Televiziunea de stat IRIB a confirmat atacul din apropierea insulei Kharg, despre care notează că gestiona circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului înainte de război. IRIB a mai relatat că echipajul a fost evacuat și că o a doua navă ar fi fost lovită lângă portul Jask din Golful Oman. IRGC a susținut că „mai multe” nave comerciale iraniene au fost lovite și a anunțat că a răspuns prin „lovituri puternice” asupra bazei Al Azraq. De asemenea, IRGC a afirmat că atacurile anterioare asupra distrugătoarelor americane DDG-119 și DDG-53 ar fi provocat „pagube semnificative”, afirmație care nu este confirmată în material din surse independente. În plus, IRGC a amenințat că va viza petroliere aflate în porturi din Kuweit și Bahrain, cerând echipajelor să evacueze. Iordania: 18 din 20 de rachete interceptate, fără victime Forțele Armate ale Iordaniei au anunțat că apărarea antiaeriană a angajat 20 de rachete balistice și a interceptat 18, iar două au căzut în zone nelocuite. Armata iordaniană a spus că nu au existat victime și că echipe specializate au început securizarea locurilor unde au căzut resturi și schije. Mesaje politice: avertisment iranian, linie dură la Washington Șeful Statului Major al Forțelor Armate iraniene, Ali Abdollahi, avertizase anterior că orice atac asupra petrolierelelor iraniene va duce la lovirea bazelor americane din regiune. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Washingtonul va continua să lovească nave iraniene dacă Iranul încearcă să atace nave militare americane: „Iranul continuă să încerce să lovească nave ale marinei SUA, iar de fiecare dată când fac asta sau încearcă să facă asta, vor pierde petroliere.” În lipsa unor semnale de detensionare în relatarea citată, riscul imediat rămâne extinderea atacurilor asupra infrastructurii și transporturilor petroliere din Golf, cu efect direct asupra volatilității prețurilor. [...]
