Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea premierului Japoniei cu Deep Purple a fost folosită ca gest de diplomație culturală, cu mesaj explicit despre consolidarea schimburilor dintre Japonia și Marea Britanie, potrivit G4Media, care citează BBC.
Vineri, la Tokyo, trupa britanică de rock Deep Purple s-a întâlnit cu prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi, descrisă drept fană de lungă dată a formației. În timpul întâlnirii, Takaichi i-a spus bateristului Ian Paice „Ești zeul meu” și i-a oferit o pereche de bețe de baterie fabricate în Japonia și semnate.
Takaichi, în vârstă de 65 de ani, a spus că este bateristă pasionată și că a cântat într-o trupă tribut Deep Purple încă din copilărie, după ce a devenit fană în școala primară. În același context, ea a făcut și o remarcă personală despre faptul că, atunci când se ceartă cu soțul ei, cântă la tobe pe piesa „Burn”.
Întâlnirea a avut loc după un turneu al trupei în Japonia. În relatarea citată, este amintit și albumul live „Made in Japan” (1972), înregistrat în timpul unui turneu în țară și considerat unul dintre cele mai mari albume rock live.
Prim-ministra a declarat că speră ca turneul să „încânte și să entuziasmeze fanii din toată Japonia” și să contribuie la promovarea schimburilor culturale între Marea Britanie și Japonia. Totodată, ea le-a transmis muzicienilor, printr-un interpret, că are „un respect profund” pentru faptul că trupa continuă să creeze muzică și să accepte noi provocări.
Recomandate
Loviturile SUA asupra unor ținte iraniene ridică din nou riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu petrol, într-un moment în care navigația comercială din zonă este deja afectată, potrivit Agerpres . Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat că, marți, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran. CENTCOM susține că acțiunea este un răspuns la „atacurile recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune”. Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, în apropiere de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în vecinătatea Strâmtorii Ormuz. Pasajul este descris ca strategic pentru comerțul cu petrol, iar traficul maritim ar fi „scăzut considerabil” după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Contextul escaladării și reacțiile recente Statele Unite au efectuat duminică raiduri — primele după o lună — împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns apoi prin atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată, prin vocea președintelui Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese că va răspunde represaliilor iraniene, însă, potrivit informațiilor citate, ar fi exclus deocamdată reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. Miza economică: presiune pe rutele energetice și pe comerț Din perspectiva piețelor și a companiilor care depind de transportul maritim, elementul-cheie rămâne funcționarea Strâmtorii Ormuz, unde atacurile asupra navigației comerciale și scăderea traficului sporesc riscul de întârzieri, costuri mai mari de transport și volatilitate în lanțurile de aprovizionare legate de energie. Washingtonul a mai promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului, însă detaliile și țintele acesteia „rămân de precizat”, conform materialului. [...]
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]
China a legat agenda SCO de proiecte economice și tehnologice concrete , inclusiv un centru de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială și 100 de proiecte comune în următorii trei ani, pe fondul extinderii cooperării regionale. Informațiile apar în Global Times , care relatează despre discursul președintelui Xi Jinping la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Bișkek, Kîrgîzstan. Xi a spus că Beijingul vede SCO drept o zonă prioritară pentru construcția „de înaltă calitate” a Inițiativei „Belt and Road” (cunoscută ca „Noul Drum al Mătăsii”) și pentru implementarea Global Development Initiative, potrivit agenției Xinhua, citată de publicație. În același timp, liderul chinez a poziționat SCO ca platformă pentru inițiativele globale promovate de China în domeniile securității, civilizației și guvernanței. Propunerea în patru puncte: dezvoltare, securitate, „oamenii”, guvernanță În discursul adresat reuniunii Consiliului șefilor de stat ai SCO, Xi a prezentat o propunere în patru puncte, cerând organizației să: pună dezvoltarea pe primul loc, pentru „prosperitate comună”; trateze securitatea ca obiectiv-cheie, pentru un mediu de „securitate comună”; pună oamenii pe primul loc, pentru consolidarea „prieteniei durabile”; promoveze dialogul și consultarea, pentru o guvernanță „mai echitabilă și ordonată”. Decizii și documente: modificări de statut și noi centre tematice Summitul s-a încheiat marți la Bișkek, iar liderii statelor membre au semnat și emis Declarația de la Bișkek și au aprobat, între altele, un protocol de amendare și completare a Cartei SCO. Totodată, au fost adoptate regulamente pentru: Centrul universal SCO pentru contracararea provocărilor și amenințărilor de securitate; Centrul SCO antidrog. În total, au fost adoptate 28 de documente finale care acoperă securitatea, cooperarea economică, schimburile între oameni și dezvoltarea organizațională, potrivit Xinhua. Pe componenta operațional-economică, China ar urma să: înființeze un centru internațional de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială pentru țările SCO; creeze un centru China–SCO pentru cooperare în economia portuară, la Tianjin; implementeze împreună cu țările SCO 100 de proiecte de cooperare tehnologică în următorii trei ani. Miza economică: comerțul China–SCO a ajuns la 523,5 miliarde dolari în 2025 Publicația notează că summitul vine la un an după reuniunea SCO din 2025, găzduită la Tianjin, unde statele membre au adoptat Strategia de dezvoltare SCO pentru 2026–2035. În acest context, un element relevant pentru dimensiunea economică a blocului este dinamica schimburilor comerciale: comerțul dintre China și ceilalți membri SCO a crescut de la 12,1 miliarde dolari în 2001 la 523,5 miliarde dolari în 2025, reprezentând 8% din comerțul exterior total al Chinei. Ce urmează: accent pe implementare și pe proiecte „măsurabile” În material sunt citate opinii care descriu summitul drept o trecere „de la declarații la livrare”, prin ancorarea inițiativelor Chinei în mecanismele SCO și prin atașarea unei liste de rezultate. Un alt punct de urmărit în anii următori, potrivit unei analize citate, este construirea unor zone-pilot demonstrative pentru implementarea inițiativelor în cadrul SCO, cu potențial de a deveni model pentru reforme de guvernanță la nivel global. [...]
Uniunea Europeană transmite că prezența Rusiei la reuniuni precum G20 nu trebuie tratată ca o revenire la „business as usual” , iar mesajul are implicații directe pentru direcția sancțiunilor și a fluxurilor financiare către Ucraina, potrivit G4Media . Reacția vine după ce ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov , a fost prezent la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată de SUA, la Asheville (Carolina de Nord). Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a spus că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni”, calificând participarea ministrului rus drept nepotrivită în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute înainte de reluarea discuțiilor din ultima zi a reuniunii G20. Semnal de reglementare: fără relaxare politică, deci fără relaxare economică Din perspectiva UE, mesajul urmărește să evite ca participarea Rusiei la forumuri internaționale să fie interpretată ca un pas spre normalizare, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru diminuarea izolării economice și diplomatice a Moscovei. Dombrovskis a invocat dificultatea de a discuta „subiecte sensibile” cu reprezentanți ai unor regimuri care „poartă un război și ucid în fiecare zi civili”. Ce s-a întâmplat la G20 și de ce contează Ziua de luni a reuniunii a fost marcată de apariția „surprinzătoare” a lui Anton Siluanov, care s-a așezat la masa discuțiilor alături de delegațiile participante. În acest context, el a putut discuta direct cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, ar fi încercat o apropiere de Moscova de la revenirea la Casa Albă, fapt care a iritat Bruxellesul. UE a obținut însă excluderea lui Siluanov de la fotografia de familie, un gest cu valoare simbolică, menit să limiteze semnalele publice de reintegrare. Următorul pas: presiuni pentru mai mult sprijin financiar pentru Ucraina În aceeași conferință de presă, Dombrovskis a spus că a făcut „presiuni” asupra miniștrilor de finanțe pentru a-și spori ajutorul financiar pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre sume, instrumente sau termene, astfel că rămâne neclar ce angajamente concrete ar putea rezulta din discuțiile din G20. [...]
Atacul cu drone asupra punctului Orlivka riscă să lovească direct exporturile Ucrainei pe ruta Dunării , într-un moment în care Rusia își concentrează tot mai mult loviturile pe infrastructura logistică, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză că avarierea punctului de trecere a frontierei cu România a fost „deliberată”, tocmai pentru că este „o infrastructură pentru exporturi”. „Un punct de trecere a frontierei cu România a fost avariat în mod deliberat, deoarece este o infrastructură pentru exporturi.” Atacul a vizat, în timpul nopții, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul Orlivka, iar bubuiturile au fost surprinse video din localitatea Isaccea . Incidentul a venit după ce radarele armatei române au detectat două drone în apropierea graniței cu Ucraina, luni noaptea. Reacția operațională a României: avioane F-18 și un elicopter IAR-330, ridicate pentru monitorizare În urma detecției, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu , au decolat la ora 23.43 pentru monitorizarea situației. De asemenea, un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol la ora 00.05, conform informațiilor citate în articol. Presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și efecte asupra fluxurilor comerciale Zelenski a cerut din nou accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană, afirmând că Ucraina are prea puține interceptoare capabile să doboare rachetele balistice rusești. În contextul unei scăderi a ratei de interceptare, Kievul a încetat în august să mai publice cifre privind numărul de rachete lansate de Rusia în fiecare atac, raportând doar numărul de rachete doborâte. În ultimul atac aerian, Rusia ar fi folosit cinci rachete balistice, iar Forțele Aeriene Ucrainene au raportat doborârea a cinci astfel de rachete. Pe componenta de drone, Rusia a lansat 218 vehicule aeriene fără pilot, dintre care 187 au fost doborâte. Sursa notează că rata de interceptare a dronelor a scăzut față de perioadele în care se apropia de 100%, pe fondul introducerii dronelor cu motor cu reacție, mai rapide. În paralel, Reuters a relatat că Rusia și-a intensificat atacurile asupra frontierelor Ucrainei, iar un nou atac a oprit trecerile la frontieră către România la Orlivka, pe Dunăre. În ultimele săptămâni, Rusia a atacat și puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova și ar fi reușit să paralizeze aproape complet activitatea din porturile ucrainene de la Marea Neagră, pe fondul loviturilor repetate asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale. Victime și pagube în Kiev, inclusiv în infrastructura feroviară Zelenski a mai spus că forțele rusești au lovit peste noapte și o gară din Kiev, ucigând șapte persoane. Compania feroviară de stat ucraineană a precizat că atacul a fost efectuat cu o rachetă balistică și că șase dintre victime erau angajați ai companiei. Totodată, președintele ucrainean a raportat atacuri asupra mai multor afaceri din Kiev și din alte regiuni, precum și pagube grave la clădiri rezidențiale. În capitală și zonele din jur, 12 persoane au fost ucise, conform informațiilor din articol. În același context, este menționată o campanie de lovituri asupra depozitelor de supermarketuri, camioanelor de marfă și altor infrastructuri economice, cu efecte inclusiv asupra aprovizionării unor magazine. [...]
