Știri
Știri din categoria Externe
Negociatorii ruși și-ar fi cerut scuze în privat după atacuri soldate cu șase morți, potrivit Digi24, care citează Kyiv Post, la rândul său preluând The New York Times. Scuzele ar fi venit după lovituri asupra Odesei și asupra unui tren de călători din regiunea Harkov, într-un context în care, susține partea ucraineană, fusese convenită o pauză informală a atacurilor în discuțiile de la Abu Dhabi.
Conform relatării, un consilier al președinției ucrainene a spus că atacurile au avut loc în pofida unei înțelegeri neoficiale, descrisă drept un „acord între gentlemeni” (o înțelegere verbală, fără document scris). Înțelegerea nu ar fi fost pusă pe hârtie și nici respectată, iar după atacuri negociatorii ruși ar fi transmis omologilor ucraineni că nu toate structurile armatei ruse ar fi fost informate despre pauza convenită.
„După ce Rusia a lansat drone și rachete asupra Odesei și asupra unui tren de pasageri marți... negociatorii ruși și-au cerut scuze în privat”, a scris NYT.
Atacul asupra trenului a avut loc pe 27 ianuarie, când Rusia a lovit cu drone un tren de călători pe ruta Barvinkove – Liov – Chop, în regiunea Harkov. Rapoartele inițiale indicau că trenul ar fi fost lovit de trei drone sinucigașe de tip Shahed, iar una dintre drone a lovit un vagon în care se aflau 18 persoane. Ulterior, autoritățile au raportat găsirea fragmentelor a cinci cadavre, iar pe 28 ianuarie Parchetul regional din Harkov a anunțat că numărul morților a crescut la șase, după examinări medico-legale; identificarea finală urma să fie confirmată prin probe ADN de la rude.
În paralel, președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act de terorism” și a susținut că Rusia trebuie să răspundă. În același timp, pe fondul discuțiilor despre o posibilă limitare a loviturilor (inclusiv în zona energetică), Zelenski a spus că nu există un armistițiu sau un acord oficial și că Ucraina ar fi dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia ar face același lucru, „ca într-o oglindă”. În acest cadru, episodul scuzelor invocate de negociatorii ruși – motivate printr-o pretinsă lipsă de informare în interiorul armatei – devine relevant pentru credibilitatea oricărei pauze informale și pentru riscul ca astfel de înțelegeri să fie încălcate fără consecințe imediate.
Recomandate
Zelenski afirmă că ofensiva de primăvară a Rusiei s-a blocat pe front , iar trupele ruse au trecut la tactici de infiltrare în grupuri mici. Potrivit Kyiv Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că armata rusă nu a reușit să obțină străpungeri majore pe linia frontului, în ciuda atacurilor continue și a planurilor de ofensivă lansate pentru această primăvară. Liderul de la Kiev a declarat că forțele ruse au întâmpinat dificultăți în utilizarea vehiculelor blindate pentru a avansa, deoarece apărarea ucraineană a distrus o parte importantă a echipamentelor. În aceste condiții, armata rusă ar fi schimbat tactica și ar folosi grupuri mici de infiltrare și atacuri repetate pe segmente limitate ale frontului. Potrivit lui Zelenski, ofensiva planificată de Moscova „s-a scufundat în această primăvară”, deoarece trupele ruse nu au reușit să spargă liniile defensive ucrainene. El a subliniat că armata ucraineană continuă să respingă atacurile și să distrugă echipamentele adversarului. Președintele ucrainean a mai afirmat că succesul defensiv al Kievului a determinat Rusia să își redistribuie trupele între diferite sectoare ale frontului , inclusiv din Donbas către sudul Ucrainei. Potrivit acestuia, Moscova ar fi reacționat astfel la temerile că armata ucraineană ar putea avansa în continuare în sud. Cu toate acestea, Kievul avertizează că Rusia nu a renunțat la planurile de ofensivă. Serviciile de informații ucrainene indică faptul că Moscova ar putea încerca noi atacuri în direcțiile Zaporijjea, Pokrovsk și Huliaipole , chiar dacă recentele operațiuni nu au avut succes. Zelenski a mai spus că hărți operative obținute de serviciile de informații arată planuri rusești de ocupare a unor teritorii ucrainene pe termen lung, ceea ce ar demonstra că Kremlinul nu intenționează să încheie războiul. În același timp, armata ucraineană susține că a recucerit aproximativ 400–435 km² de teritoriu în sudul țării , continuând operațiunile defensive și contraatacurile. [...]
Ucraina așteaptă stabilirea unei noi runde de negocieri cu Rusia , iar decizia depinde de Washington și Moscova. Potrivit The Washington Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit pentru reluarea discuțiilor trilaterale menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, însă locul și data întâlnirii nu au fost încă stabilite. În declarații făcute sâmbătă, liderul de la Kiev a precizat că Statele Unite au propus să găzduiască următoarea reuniune între delegațiile americană, ucraineană și rusă, însă Moscova a refuzat până acum să trimită reprezentanți. Din echipa americană de negociere fac parte emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner . Zelenski a subliniat că Ucraina nu blochează niciuna dintre inițiativele de dialog și așteaptă un răspuns din partea Washingtonului privind posibila schimbare a locului de desfășurare a întâlnirii sau confirmarea participării Rusiei. Situația diplomatică este complicată de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Discuțiile mediate de SUA au fost amânate, în contextul războiului izbucnit la 28 februarie 2026 după atacurile americano-israeliene asupra Iranului. Conflictul regional a atras atenția comunității internaționale și a redus concentrarea asupra războiului din Ucraina. În același timp, Zelenski a avertizat că extinderea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta direct capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești. Potrivit acestuia, există un risc „foarte ridicat” ca stocurile de sisteme de apărare antiaeriană să fie epuizate, deoarece aceleași resurse sunt solicitate și în alte zone de conflict. Liderul ucrainean a discutat deja cu președintele francez Emmanuel Macron posibilitatea folosirii sistemelor europene SAMP/T ca alternativă la bateriile americane Patriot. Pe lângă problema apărării, Zelenski a menționat și cooperarea militară cu Statele Unite în domeniul tehnologiilor de apărare. El a afirmat că Ucraina a propus anterior un acord evaluat la 35–50 de miliarde de dolari, care ar fi oferit Washingtonului acces la tehnologia dezvoltată de aproximativ 200 de companii ucrainene specializate în drone, inteligență artificială și război electronic. Deși oficiali militari americani și-au exprimat interesul, documentul nu a fost semnat până în prezent. În acest context, Kievul insistă asupra reluării negocierilor trilaterale, considerând că dialogul direct între Ucraina, Rusia și Statele Unite rămâne una dintre puținele căi pentru a reduce tensiunile și a găsi o eventuală soluție diplomatică la conflictul care durează de peste patru ani. [...]
Volodimir Zelenski acuză aliați din Uniunea Europeană de „șantaj” după presiunile exercitate asupra Kievului pentru redeschiderea conductei petroliere Druzhba, care transportă țiței rusesc spre Europa Centrală. Potrivit informațiilor publicate de Reuters și relatate de mai multe publicații internaționale, disputa a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie pentru a-și menține funcționarea statului în timpul războiului cu Rusia. Conflictul diplomatic se concentrează asupra conductei Druzhba , o infrastructură construită în perioada sovietică ce traversează Ucraina și transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia , singurele state UE care mai folosesc această rută. Conducta este oprită din 27 ianuarie 2026 , după ce Kievul susține că un atac cu drone rusești a avariat grav instalațiile de pompare din vestul țării. Dispută între Kiev și unele state UE Budapesta și Bratislava au acuzat Ucraina că întârzie intenționat reparațiile pentru a exercita presiuni politice. Guvernul de la Kiev respinge aceste acuzații și afirmă că nu dorește să faciliteze exportul de petrol rusesc în timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei. Premierul Ungariei, Viktor Orbán , considerat unul dintre liderii europeni cu poziții apropiate de Kremlin, a folosit disputa pentru a bloca atât împrumutul european de 90 de miliarde de euro , cât și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Orbán a declarat că va utiliza „instrumente politice și financiare” pentru a forța redeschiderea conductei. Și premierul Slovaciei, Robert Fico , a avertizat că ar putea continua blocarea împrumutului chiar dacă situația politică din Ungaria se schimbă după alegerile programate în aprilie. Zelenski: nu vrea să repare conducta Președintele ucrainean a afirmat public că, în mod normal, nu ar repara infrastructura prin care Rusia exportă petrol către Europa. „Voi fi sincer: poziția mea este că nu aș repara această conductă”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă susținută la Kiev. El a recunoscut însă că reparațiile ar putea dura aproximativ șase săptămâni , dacă Ucraina ar decide să repornească transportul. Inspectori europeni și tensiuni diplomatice Comisia Europeană a propus trimiterea unei echipe de inspectori pentru a evalua pagubele și pentru a monitoriza lucrările de reparație. Kievul nu a acceptat încă această misiune. Tensiunile s-au amplificat după ce o delegație maghiară formată din patru persoane a ajuns la Kiev fără coordonare cu Bruxellesul sau autoritățile ucrainene. Oficialii ucraineni le-au refuzat accesul la instalațiile conductei și au tratat vizita drept una „turistică”. Ucraina are nevoie urgentă de bani Oficialii europeni estimează că Ucraina are suficiente fonduri externe pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După acest moment, accesul la împrumutul european devine esențial. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a promis că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”. Unele state nordice și baltice pregătesc deja un plan alternativ de împrumuturi bilaterale în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro , în cazul în care veto-ul Ungariei persistă. O fisură tot mai vizibilă în alianța europeană Disputa privind conducta Druzhba arată cât de fragil poate deveni consensul european atunci când interesele energetice se ciocnesc cu strategia politică și militară. Pentru Ucraina, redeschiderea conductei ar însemna facilitarea exporturilor energetice ale Rusiei, în timp ce pentru unele state UE este o problemă de securitate energetică și prețuri la combustibil. Conflictul scoate la iveală o realitate incomodă: chiar și într-un bloc politic unit formal împotriva Moscovei, dependența de energie și calculele electorale interne pot genera tensiuni care complică sprijinul acordat Kievului. [...]
Iranul ironizează oferta Ucrainei de a ajuta statele din Golf împotriva dronelor Shahed , calificând inițiativa drept „o glumă”. Însărcinatul cu afaceri al Iranului în Ucraina, Shahriar Amouzegar, a declarat că sprijinul anunțat de Kiev pentru aliații SUA din regiune ar fi mai degrabă simbolic decât unul real. Diplomatul iranian a făcut aceste declarații într-un interviu acordat agenției AFP, comentând decizia Ucrainei de a trimite specialiști în Orientul Mijlociu pentru a oferi consultanță în combaterea dronelor kamikaze de tip Shahed. Inițiativa a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski ca o oportunitate pentru Kiev de a valorifica experiența acumulată în timpul războiului cu Rusia. Autoritățile ucrainene susțin că după patru ani de conflict au dezvoltat tehnologii și tactici eficiente de neutralizare a dronelor Shahed , care sunt responsabile pentru o mare parte dintre pierderile de pe front. Potrivit unor experți citați de AFP, dronele sunt implicate în aproximativ 70% dintre pierderile militare din războiul din Ucraina. Pe fondul intensificării atacurilor cu drone în Orientul Mijlociu, mai multe state din regiune – inclusiv Arabia Saudită și alte monarhii din Golf – s-ar arăta interesate de tehnologiile ucrainene anti-dronă și de posibile contracte de cooperare cu industria militară a Kievului. În paralel, interes pentru aceste sisteme ar fi manifestat și alte state, inclusiv Israelul, în contextul creșterii utilizării dronelor de atac în conflictele recente. Inițiativa Ucrainei vine într-un moment în care Rusia produce local drone Shahed, după ce inițial le-a folosit în războiul din Ucraina prin cooperarea militară cu Iranul. [...]
Ucraina cere finanțare și tehnologie militară de la statele din Golf în schimbul expertizei sale în combaterea dronelor Shahed. Potrivit HotNews , președintele Volodimir Zelenski a declarat că Kievul a trimis echipe de specialiști în mai multe țări din Orientul Mijlociu pentru a le arăta cum pot contracara dronele kamikaze iraniene, iar Ucraina urmărește să obțină în schimb resurse esențiale pentru propria apărare. Liderul ucrainean a explicat că misiunile trimise în regiune sunt formate din zeci de experți care analizează sistemele de apărare și oferă recomandări tehnice pentru interceptarea dronelor. Ucraina a acumulat o experiență extinsă în acest domeniu după ani de atacuri aeriene cu drone Shahed lansate de Rusia, reușind să dezvolte metode eficiente de neutralizare, inclusiv folosirea dronelor mai mici, a sistemelor de bruiaj și a unor soluții defensive mai ieftine. În schimbul acestei expertize, Kievul urmărește două obiective principale : obținerea de sprijin financiar pentru susținerea efortului de război; acces la tehnologii militare și sisteme de apărare care să consolideze capacitatea Ucrainei de a respinge atacurile rusești. Echipe ucrainene au fost trimise deja în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită , iar specialiști au participat și la evaluări la o bază militară americană din Iordania . Zelenski a subliniat că aceste misiuni nu înseamnă implicarea Ucrainei în conflictele din Orientul Mijlociu, ci doar oferirea de consultanță defensivă. Potrivit președintelui ucrainean, peste zece state au cerut informații despre modul în care pot contracara dronele Shahed , ceea ce transformă experiența de pe frontul ucrainean într-un avantaj strategic pe care Kievul încearcă să îl valorifice diplomatic și militar. [...]
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]
