Știri
Știri din categoria Externe
Atacul masiv asupra energiei Ucrainei crește riscul de șocuri industriale și de aprovizionare, într-un moment în care presiunea economică asupra Rusiei este slăbită de decizia SUA de a suspenda o parte importantă a sancțiunilor, potrivit HotNews.
În noaptea de 16 spre 17 octombrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri de până acum asupra infrastructurii energetice ucrainene, conform președintelui Volodimir Zelenski, citat de Kyiv Independent. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore s-au soldat cu șapte morți și aproximativ 90 de răniți, potrivit autorităților regionale ucrainene.
Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit mai multe obiective de infrastructură din Ucraina, inclusiv combinatul siderurgic ArcelorMittal din Krivoi Rog, relatează Reuters. Unitatea, deținută de ArcelorMittal, își suspendase activitatea în septembrie, după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice.
Potrivit ministerului rus, au mai fost lovite:
Ministerul rus a mai afirmat că a fost lovită și o navă de marfă în Marea Neagră, susținând că transporta echipamente militare către portul Odesa.
Zelenski a spus că Rusia a vizat peste 15 obiective importante de producere și transport al energiei electrice și a criticat decizia SUA de a „ignora complet” legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să crească presiunea asupra Rusiei.
„Într-un moment în care rușii au lansat un atac atât de masiv asupra sectorului nostru energetic, în America s-a luat, din păcate, decizia de a ignora complet legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.”
Liderul ucrainean a cerut Washingtonului să aplice o „blocadă a sancțiunilor” și a avertizat că relaxarea presiunii economice îl încurajează pe Vladimir Putin să continue atacurile.
„Recompensele financiare pentru (președintele rus Vladimir) Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue atacurile. Nu trebuie să cedăm teren.”
Potrivit BBC, președintele Donald Trump a folosit autoritatea sa pentru a bloca numeroase sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând „interesul național” al SUA. Măsurile fuseseră adoptate de Congres și promulgate în septembrie, iar decizia a generat nemulțumire în rândul parlamentarilor americani.
Actul legislativ viza direct economia Rusiei și includea, între altele:
Trump a suspendat acum cele mai multe dintre aceste prevederi.
Recomandate
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Accesul Ucrainei la Starshield, varianta militară a Starlink, rămâne blocat, iar cererea Kievului de a folosi sistemul pentru lovituri în adâncimea Rusiei este încă „în discuție” , potrivit Al Jazeera . Mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio indică o limitare operațională cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a susține atacuri la distanță mare. Rubio a făcut distincția între Starlink, serviciul comercial de internet prin satelit furnizat de SpaceX, și Starshield, versiunea „de apărare”, destinată utilizării militare și tratată ca atare din perspectiva reglementării și gestionării. În declarații atribuite Departamentului de Stat, Rubio a spus că Ucraina a cerut acces la Starshield „pentru a efectua lovituri adânc în interiorul Rusiei”, dar „nu are acces în acest moment”, subiectul fiind „în conversație”. Ce este Starshield și de ce contează pentru operațiunile Ucrainei Starshield a fost lansat în 2022 și este furnizat guvernului SUA. Sistemul este proiectat pentru uz militar, inclusiv printr-un nivel mai ridicat de criptare, pentru procesarea informațiilor sensibile. SpaceX, citată de Al Jazeera, arată că Starshield este folosit în principal de agenții americane de apărare și alți „parteneri guvernamentali”. În acest context, indisponibilitatea Starshield pentru Ucraina nu este doar o chestiune tehnică, ci una care poate influența modul în care Kievul își planifică și execută operațiuni ce depind de conectivitate și securitate sporită a comunicațiilor. Disputa privind încetinirea Starlink și efectele asupra dronelor Știrea vine după ce oficiali ucraineni au afirmat, săptămâna trecută, că restricțiile asupra terminalelor Starlink au încetinit unele drone pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina încearcă să oprească înaintarea forțelor ruse în războiul aflat aproape de al cincilea an. Rubio a respins și sugestia președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că o perturbare raportată a serviciilor Starlink, miercuri, ar fi fost deliberată. „Nu a fost deliberat. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a spus Rubio. Zelenski a declarat sâmbătă că sateliții nu urmăresc antene pe obiecte zburătoare care se deplasează cu peste 161 km/h, ceea ce ar afecta dronele ucrainene în apărarea împotriva dronelor rusești cu propulsie cu reacție și în atacurile ucrainene de rază medie. Rubio a susținut că SUA nu a ordonat reducerea vitezelor Starlink și că serviciul ar fi fost readus la nivelul anterior, numind relatările despre o intervenție a Casei Albe „categoric false”. Context politic: sancțiunile SUA și reacția Kievului Declarațiile lui Rubio au fost făcute pe fondul criticilor bipartizane din SUA la adresa președintelui Donald Trump , după ce acesta a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei și a țărilor care îi cumpără petrol și gaze, cu câteva zile înainte ca restricțiile să intre în vigoare, conform unei legi semnate luna trecută. Zelenski a criticat la rândul său decizia privind sancțiunile, argumentând că relaxarea presiunii asupra Rusiei ar încuraja noi atacuri. „Recompense financiare pentru [președintele Vladimir] Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue să atace”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, cerând SUA să mențină presiunea asupra Moscovei. [...]
Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]
Afirmația lui Zelenski despre recâștigarea de teren în est indică o schimbare operațională pe front , cu potențial de a influența ritmul luptelor și nevoile logistice ale armatei ucrainene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că trupele terestre ale Ucrainei au respins forțele ruse în estul țării. Informația este prezentată de Agerpres , care citează dpa. Materialul publicat de Agerpres este disponibil integral doar pentru abonați, astfel că detalii precum localizarea exactă, amploarea avansului sau intervalul de timp la care se referă declarația nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene cresc riscul de întreruperi în alimentarea cu energie înainte de sezonul rece , în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat de președintele american Donald Trump , potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , spune că Rusia a lovit de 76 de ori, în ultima săptămână, infrastructura energetică și sectorul petrolier și gazier. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacurile au avut loc „de când președintele american a anunțat armistițiul energetic”, precizând că loviturile au vizat în mod deliberat sectoarele energetic, petrolier și gazier ale Ucrainei. Ce instalații ar fi fost lovite și unde Potrivit liderului ucrainean, cele mai recente atacuri rusești au vizat stații electrice din regiunile Vinnița, Jîtomîr, Hmelnițki și Odesa. Miza este una operațională: instalațiile de producție și distribuție a energiei sunt esențiale pentru aprovizionarea populației înaintea sezonului rece, iar deteriorarea lor poate pune presiune suplimentară pe capacitatea Ucrainei de a menține continuitatea alimentării. „Armistițiul energetic”, neconfirmat de părți În același timp, Reuters notează că nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat existența unui acord de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, deși acesta a fost anunțat de Donald Trump. În acest context, informațiile despre „armistițiu” rămân, deocamdată, la nivel de declarație publică, fără confirmare formală din partea celor două state implicate. [...]
Rusia pregătește intensificarea loviturilor aeriene asupra vestului Ucrainei, folosind Belarus ca platformă operațională , prin instalarea de repetoare de semnal pentru drone și prin presiuni asupra Minskului pentru găzduirea unor sisteme balistice, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski . Zelenski a spus că Moscova utilizează deja teritoriul belarus pentru a crea „coridoare” de tranzit ale dronelor către regiunile vestice ale Ucrainei și că încearcă să obțină acordul liderului belarus Aleksandr Lukașenko pentru a baza în Belarus sisteme avansate de rachete balistice. În evaluarea sa, o astfel de desfășurare ar crește direct amenințarea asupra vestului Ucrainei și ar echivala cu intrarea Minskului în ostilități active. „Fără îndoială, desfășurarea balisticelor în Belarus va reprezenta o amenințare în primul rând pentru partea vestică a statului nostru.” Belarus, din „coridor” pentru drone în potențială bază pentru rachete Președintele ucrainean a indicat că Rusia instalează în sudul Belarusului repetoare radio și celulare care ar permite menținerea legăturilor de comandă și control cu drone de atac cu rază lungă, inclusiv în zbor la altitudine joasă. În această logică, spațiul aerian belarus ar deveni un vector de lansare pentru lovirea rutelor logistice din vestul Ucrainei. Zelenski a susținut că Vladimir Putin ar avea „planuri operaționale concrete” pentru extinderea atacurilor aeriene asupra provinciilor vestice, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat de Kyiv Post. Ținte prioritare înainte de iarnă: energie, apă, porturi și poduri În același context, Zelenski a afirmat că doctrina de țintire a Kremlinului rămâne concentrată pe degradarea infrastructurii critice înaintea sezonului rece: rețele electrice, sisteme municipale de distribuție a apei, infrastructură portuară comercială la Marea Neagră și poduri fluviale civile. „Au lovit, lovesc și vor continua să lovească și să blocheze infrastructura portuară din Marea Neagră.” El a adăugat că, deși apărarea antiaeriană ucraineană interceptează majoritatea amenințărilor, o parte dintre muniții reușesc să treacă, iar Kievul trebuie să răspundă pentru a descuraja escaladarea. Context politic: Lukașenko se declară „co-agresor” cu Putin Avertismentul vine pe fondul integrării strategice dintre Moscova și Minsk. Kyiv Post notează că, pe 2 octombrie, Lukașenko s-a descris public drept „co-agresor” alături de Putin, afirmând că Belarus rămâne aliniat necondiționat campaniei militare a Kremlinului și că va susține orice decizie strategică luată de Moscova. Pentru Ucraina, miza imediată este operațională: dacă Belarus își extinde rolul de la sprijin de infrastructură (repetoare și coridoare de tranzit) la găzduirea de capabilități balistice, presiunea asupra apărării aeriene și asupra infrastructurii din vest ar crește, iar riscul de extindere a conflictului ar deveni mai ridicat, conform evaluării prezentate de Zelenski. [...]
