Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își mută din nou termenul pentru cucerirea Donbasului până în septembrie, ceea ce indică o combinație de presiune militară și presiune de negociere asupra Kievului, în condițiile în care Moscova cere retragerea Ucrainei din regiune „fără luptă”, potrivit HotNews.
Noul termen a fost avansat de șeful adjunct al Serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), Vadim Skibițki, într-o declarație pentru Financial Times, preluată de The Kyiv Independent. Ținta vizează Donbasul, format din regiunile Donețk și Lugansk, ocupate parțial de Rusia încă din 2014.
Potrivit lui Skibițki, Moscova pregătește o nouă ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei în intervalul primăvară–vară, cu scopul de a atinge obiectivele din Donbas, susținând totodată că Rusia „nu ia în serios” negocierile de pace.
În paralel, Rusia a insistat în repetate rânduri ca Ucraina să părăsească Donbasul ca o condiție esențială pentru un armistițiu sau o soluționare mai amplă. Articolul notează că noul termen reprezintă o nouă amânare a obiectivelor Moscovei, după ce ultimul termen indicat fusese sfârșitul anului 2025.
Ucraina controlează aproximativ un sfert din regiunea Donețk, inclusiv o centură fortificată cu importanță strategică, orașe-cheie și puncte de sprijin limitate în regiunea Lugansk. În acest context, Kievul a respins ideea retragerii și a propus, în schimb, un armistițiu de-a lungul liniilor de front existente, ca prim pas către un acord de pace.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că „nu va abandona niciodată” Donbasul și populația ucraineană din regiune, argumentând că retragerea ar crea un risc operațional major pentru restul țării.
„Cele mai bune fortărețe defensive ale noastre se află aici… Dacă ne retragem trupele, rușii vor avea libertate de acțiune deplină spre centrul țării”
Conform informațiilor obținute de The Kyiv Independent, SUA nu s-ar fi opus cererii Rusiei de a prelua controlul asupra Donbasului. Un oficial din administrația Trump a declarat pentru publicația ucraineană că deciziile teritoriale „depind” de Kiev și Moscova.
Pe linia mesajelor publice ale Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că după o eventuală retragere ucraineană din Donbas ar urma „negocieri foarte complexe, meticuloase și de lungă durată”.
Pe teren, armata rusă încearcă să avanseze spre orașul Kostiantinivka, iar capturarea lui ar deschide drumul spre ultimele orașe mai mari din Donețk, Kramatorsk și Sloviansk, potrivit Deutsche Welle. Un comandant al unei companii ucrainene a descris Kostiantinivka drept un „ghimpe în ochi” pentru armata rusă.
Înainte de război, în Kostiantinivka trăiau 70.000 de oameni, însă acum numărul locuitorilor nu este cunoscut. Evacuarea civililor ar mai fi posibilă doar pe jos, pe o șosea acoperită cu o plasă avariată, instalată pentru a reduce riscul atacurilor cu drone, iar localnicii descriu viața din oraș drept „înspăimântătoare”.
Recomandate
Escaladarea atacurilor aeriene ale Rusiei pune presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare și sisteme moderne, iar Moscova își calibrează loviturile pentru a crește probabilitatea de penetrare a apărării, potrivit Antena 3 . Atacurile aeriene rusești au crescut puternic în ultimele luni, iar schema descrisă de experți urmărește să „copleșească” apărarea: valuri mari de drone, urmate de rachete balistice rapide și, la final, rachete de croazieră, într-o ordine „calculată” pentru a maximiza pagubele. Ce s-a schimbat: volum mai mare și muniții mai greu de interceptat Cel mai recent atac , produs marți, a inclus opt rachete „Zircon ” (hipersonice), despre care autoritățile ucrainene spun că reprezintă cel mai mare număr folosit vreodată într-un singur atac. Conform acestora, niciuna dintre cele opt nu a fost interceptată. Atacul s-a soldat cu 23 de morți și 151 de răniți la nivel național, au anunțat autoritățile ucrainene. În același episod, loviturile au inclus 41 de rachete balistice, mai multe decât a lansat Rusia în întreaga lună precedentă; 30 dintre ele și-au atins țintele. De ce contează: deficitul de interceptoare devine o vulnerabilitate operațională Potrivit sursei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CBS News că Ucraina primește doar aproximativ 60–65 de rachete interceptoare pe lună, din cauza limitelor de producție. În acest context, rachetele balistice și cele hipersonice sunt mai dificil de contracarat, fiind nevoie de sisteme moderne și interceptoare avansate. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat pentru CNN că nu sunt suficiente rachete pentru sistemele Patriot și că multe au fost folosite în Orientul Mijlociu, adăugând că Rusia folosește rachete balistice mai ales împotriva regiunilor mai slab protejate. Efecte în teren și reacția Kievului În Kiev, mai multe proiectile au trecut de apărare și au avariat clădiri rezidențiale și comerciale, potrivit relatării; au izbucnit incendii și au ars mașini pe străzi. Ministerul rus al Apărării a susținut că a fost lovită și infrastructură militară. Un element notat ca îngrijorător este că apărarea antiaeriană a capitalei ar fi părut mai puțin activă în ultimul val de atacuri de marți dimineață, conform observațiilor unor producători CNN aflați în oraș, care au auzit explozii repetate, dar nu și sunetul sistemelor de apărare care trăgeau. În alte zone, atacurile au provocat victime în Dnipro și au lovit instalații energetice în regiunea Harkov, au transmis autoritățile. Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a ordonat miercuri îmbunătățirea sistemelor de comandă și control ale apărării antiaeriene și a subliniat deficitul de sisteme moderne și de rachete. Contextul strategic invocat de experți Un motiv pentru intensificarea atacurilor aeriene ar fi dificultatea Rusiei de a obține progrese importante pe front, potrivit lui Thomas Withington (Royal United Services Institute), citat de CNN. În aprilie, Ucraina ar fi recucerit pentru prima dată din 2024 mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia. În paralel, analiza Center for Strategic and International Studies (CSIS) indică o creștere a lansărilor de drone Shahed: de la aproximativ 5.000 pe lună la începutul anului, la peste 8.000 luna trecută. Experți de la RUSI și CSIS apreciază că Ucraina continuă să doboare aproximativ 90% dintre drone lunar și folosește războiul electronic pentru a devia unele atacuri, însă presiunea rămâne ridicată în zona rachetelor balistice și hipersonice. Zelenski a cerut din nou sprijinul aliaților, afirmând că Europa are nevoie de propriile capacități antibalistice și că Ucraina are nevoie de ajutorul SUA pentru rachete destinate sistemelor Patriot. Ce urmează Potrivit experților citați, atacurile masive nu ar fi episoade izolate de „represalii”, ci parte dintr-o strategie de a crește presiunea asupra populației și, implicit, asupra conducerii de la Kiev, în perspectiva unor negocieri. În același timp, limitările de producție și competiția pentru interceptoare (inclusiv pe fondul utilizării lor în Orientul Mijlociu) sugerează că problema apărării antiaeriene va rămâne una structurală pe termen scurt. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit infrastructură energetică și militară la Sankt Petersburg , chiar în debutul Forumului Economic Internațional SPIEF, un eveniment pe care Kremlinul îl folosește ca vitrină pentru a atrage investitori în pofida sancțiunilor, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dronele au lovit terminalul petrolier din portul Sankt Petersburg și obiective militare din baza navală Kronstadt, care găzduiește principalele facilități ale flotei ruse din Marea Baltică. Zelenski a descris operațiunea drept un succes al unităților de drone și al serviciilor de informații ucrainene, subliniind că țintele erau la aproape 1.100 km de frontiera Ucrainei. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat avarierea unor obiective de infrastructură, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor. El a precizat că au existat răniți, dar nu s-au înregistrat decese; în zona din jurul orașului, fragmente de drone au provocat și pagube minore unor locuințe. Potrivit comandantului trupelor ucrainene de drone, Robert Browdi, în urma atacului ar fi fost incendiată și corveta rusească „Boiki”. Presiune pe „vitrina economică” a Kremlinului Atacul a coincis cu deschiderea SPIEF, forum pe care Moscova îl prezintă drept dovadă că economia rusă funcționează în pofida sancțiunilor occidentale și a războiului din Ucraina. Kremlinul speră să atragă la eveniment investitori și reprezentanți ai mediului de afaceri din numeroase state, inclusiv din Occident. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a folosit atacul ca argument pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei, afirmând că „operațiunea militară specială” trebuie continuată pentru a împiedica lovituri asupra teritoriului rus. În același timp, el a evitat să precizeze dacă Moscova pregătește represalii imediate, indicând că eventualele măsuri țin de competența Ministerului Apărării. Efecte regionale și extinderea riscurilor pentru transport și comerț Ecoul atacului s-a resimțit și în statele vecine: Estonia, Letonia și Finlanda au emis alerte aeriene, iar ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a anunțat ridicarea unor avioane de luptă pentru monitorizarea spațiului aerian, precizând că nicio dronă ucraineană nu a pătruns pe teritoriul Finlandei. În paralel, Ucraina a atacat și alte regiuni rusești. Ministerul Apărării de la Moscova susține că a interceptat 354 de drone, însă au fost raportate lovituri în mai multe zone: în regiunea Smolensk au murit doi angajați ai serviciilor de intervenție, iar în regiunea Donețk (anexată de Rusia) cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața după ce o dronă a lovit un autobuz. Zelenski a confirmat și atacarea unei întreprinderi din regiunea Tambov implicate în producția de armament rusesc, despre care presa ucraineană și rusă ar fi relatat că produce inclusiv componente pentru tehnică de rachete. Un semnal suplimentar privind riscurile pentru transport și interese economice în regiune vine din Grecia: autoritățile au descoperit lângă insula turistică Lefkada o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu aproximativ 100 kg de explozibil, iar Atena a protestat oficial pe lângă Kiev. Potrivit unor surse din serviciile elene de securitate citate în material, drona ar putea avea legătură cu operațiuni împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru exportul petrolului în pofida sancțiunilor; dacă ipoteza se confirmă, ar însemna că acțiuni militare asociate războiului au ajuns și în bazinul Mării Mediterane. Grecia a avertizat că astfel de incidente pot pune în pericol siguranța navigației, populația civilă și interesele economice și așteaptă o poziție oficială din partea Kievului. [...]
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
UE pregătește sancțiuni pentru patru companii chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei , o mișcare care poate înăspri relația comercială dintre Bruxelles și Beijing și poate ridica riscuri de conformare pentru firmele din lanțurile de aprovizionare cu legături în China, potrivit G4Media . Propunerea vine de la Serviciul European de Acțiune Externă (serviciul diplomatic al UE), care susține că cele patru companii ajută flota „din umbră” a Rusiei, furnizează substanțe chimice pentru armata rusă și livrează componente folosite de Moscova la construirea dronelor de atac. Informațiile se bazează pe documente consultate de POLITICO, conform articolului. Ce urmează procedural și de ce contează pentru companii Documentul, datat 21 mai, ar urma să stea la baza unui „mini-pachet” de sancțiuni care, potrivit a doi oficiali europeni citați, ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, pe 15 iunie. Orice sancțiuni europene trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, iar ambasadorii pot propune eliminarea unor prevederi din propunerea inițială. În paralel, UE lucrează la un al 21-lea pachet de sancțiuni, descris ca având o abordare mai amplă și sectorială, așteptat ulterior, în cursul verii. Tensiuni UE–China pe fondul unei agende comerciale mai dure Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Bruxelles și Beijing, în condițiile în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , încearcă să obțină sprijin pentru o ofensivă împotriva importurilor chineze subvenționate. Săptămâna trecută, China a avertizat că va adopta „contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru protejarea propriilor interese” dacă UE impune restricții comerciale suplimentare. În acest context, marți, comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič urmează să se întâlnească la Paris cu trimisul comercial chinez Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Lista mai largă: firme din EAU, Turcia și Azerbaidjan, plus filiale Lukoil Pe lângă cele patru companii chineze, documentul mai propune sancționarea: a cinci firme din Emiratele Arabe Unite, a trei firme din Turcia, a unei companii din Azerbaidjan, toate descrise ca facilitând transporturile maritime și vânzările de energie ale Rusiei. De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei ruse Lukoil și împotriva a zeci de persoane și companii despre care se afirmă că sprijină „mașina de război” a Moscovei. [...]
Letonia își calibrează apărarea pe un scenariu de atac cu drone până în 2028 , pe fondul unui decalaj de producție și utilizare a dronelor între Rusia și statele NATO, potrivit Antena 3 . Avertismentul vine de la șeful armatei letone, care indică o „fereastră de oportunitate” pentru Moscova înainte ca programele europene de modernizare militară să devină pe deplin operaționale. Generalul Kaspars Pudāns, comandantul forțelor armate ale Letoniei, a declarat pentru Financial Times că avantajul Rusiei nu ar fi o tehnologie superioară, ci capacitatea de a produce drone la scară mare și de a le adapta rapid în condiții de război. „Avantajul lor este scalabilitatea dronelor. Sunt capabili să-și refacă rapid stocurile, să aibă volume mari la scară mare.” De ce contează: ritmul reînarmării și „fereastra” până în 2028 Pudāns susține că Rusia nu ar avea în prezent forțele necesare pentru o invazie la scară largă cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă ar putea deveni rapid o amenințare mai mare dacă acel conflict se încheie. În acest context, el separă riscurile imediate de tip „hibrid” (sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare) de un atac militar convențional. „Trăim cu presupunerea că o agresiune sub o formă sau alta ar putea avea loc chiar și în această noapte.” În analiza prezentată, un conflict direct între Moscova și NATO ar putea începe în statele baltice , considerate greu de apărat din cauza proximității Rusiei și a ritmului lent de consolidare a apărării pe flancul estic. Pudāns avertizează că programele europene de modernizare ar urma să devină operaționale abia în jurul anului 2029, ceea ce ar putea crea un interval de vulnerabilitate până la finalul lui 2028. „Dacă aș fi în Kremlin, aș spune că, dacă facem ceva, atunci ar trebui să o facem până la sfârșitul lui 2028.” Problema operațională: NATO are „puține drone” și experiență limitată Materialul notează că o invazie rusă ar folosi în mare parte tactici și tehnologii similare celor din Ucraina, unde ambele părți utilizează mii de drone pe zi, de la modele ieftine de atac până la sisteme autonome cu rază lungă, capabile să lovească ținte la sute de kilometri în spatele frontului. În același timp, forțele NATO ar avea mai puține drone și mai puțină experiență în utilizarea lor pe câmpul de luptă. Este menționat un exercițiu al armatei britanice care a simulat luna trecută un război în Estonia, în care comandanții au presupus că ar rămâne fără drone în mai puțin de o săptămână. Pudāns mai spune că Rusia a câștigat un avantaj critic prin experimentarea continuă în Ucraina, care îi permite să testeze și să perfecționeze rapid tehnologii noi. Context: ținte de cheltuieli și vulnerabilități în regiune În text se arată că aliații NATO au convenit anul trecut să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli militare de bază și 1,5% pentru infrastructură utilizabilă în timp de război (inclusiv poduri și căi ferate). Sunt menționate și vulnerabilități specifice Letoniei, inclusiv ponderea mare a vorbitorilor de limbă rusă în estul țării. Fiecare dintre cele trei state baltice găzduiește brigăzi multinaționale NATO, iar brigada din Letonia este condusă de Canada (în Lituania de Germania, iar în Estonia de Regatul Unit). [...]
Volodimir Zelenski își asumă deschiderea către negocieri directe cu Vladimir Putin , într-un semnal cu potențial de a schimba dinamica diplomatică a războiului și de a testa disponibilitatea Moscovei pentru o discuție la nivel de lideri, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută miercuri, 3 iunie, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general NATO, Mark Rutte , conform NV.ua. Zelenski a spus că este pregătit să discute direct cu Putin „pentru a pune capăt acestui război”, argumentând că nu vrea să aștepte până când SUA ar rezolva „toate conflictele din lume” și abia apoi „va veni rândul” Ucrainei. În același context, liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu mai este în prim-planul atenției internaționale, iar Washingtonul acordă prioritate altor crize, inclusiv unui acord de pace cu Iranul. Miza: relansarea unei piste de negociere la nivel de lideri Potrivit aceleiași surse, Zelenski a insistat că SUA rămân „cel mai puternic partener” care poate exercita presiuni asupra Moscovei pentru oprirea războiului, chiar dacă agenda americană este împărțită între mai multe dosare. Mesajul sugerează o încercare de a accelera o eventuală soluție politică, în condițiile în care formatul de discuții cu implicarea SUA nu a produs rezultate până acum. În trecut, Zelenski a afirmat în mod repetat că este dispus la o întâlnire față în față cu Putin pentru a avansa discuțiile despre teritoriile ocupate de Rusia. Kremlinul a transmis însă că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar pentru semnarea unui acord de pace, iar Putin ar vrea ca discuțiile să se desfășoare doar la Moscova, conform NV.ua. Context: formatul trilateral cu SUA, „în pauză” Pe 1 iunie, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a confirmat că o delegație americană ar urma să viziteze în curând Kievul și Moscova pentru discuții privind soluționarea conflictului. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a declarat pe 29 mai că formatul trilateral al negocierilor cu SUA este „în pauză” și că ar fi necesară o întâlnire la nivel de lideri pentru a avansa. Pe 22 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA nu au dat rezultate până acum, dar a spus că Washingtonul este dispus să organizeze un nou ciclu de negocieri. El a pus oprirea discuțiilor anterioare pe seama operațiunilor comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Poziția Moscovei și condițiile invocate În paralel, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția de stat TASS că războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă Zelenski ar ordona retragerea soldaților ucraineni de pe „teritoriul Rusiei” — formulare pe care Kremlinul o folosește pentru a include zone ocupate de trupele ruse în Ucraina și chiar părți neocupate din Donbas. Potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg , Putin ar urmări obținerea întregii regiuni ucrainene Donbas și un acord de securitate mai amplu cu Europa, care să legitimeze inclusiv ocupația rusă din Ucraina. Evoluții militare și presiune pe infrastructura energetică Libertatea mai notează că Ucraina a bombardat al doilea cel mai mare oraș al Rusiei, în ziua în care a început Forumul Economic Internațional de la Petersburg (3–6 iunie), la care urma să participe Vladimir Putin. Conform NV.ua, atacul ar fi declanșat un incendiu la un terminal petrolier, afectând infrastructura strategică a Rusiei. Pe front, o analiză AFP bazată pe hărțile Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că suprafața ocupată de Rusia în Ucraina s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie 2026 — o scădere lunară rară după contraofensiva ucraineană din vara lui 2023. AFP enumeră drept posibile cauze: blocarea terminalelor Starlink folosite de Rusia în Ucraina, represiunea Kremlinului asupra Telegram, contraatacuri terestre ucrainene și atacuri ucrainene de la distanță medie. [...]
