Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își mută din nou termenul pentru cucerirea Donbasului până în septembrie, ceea ce indică o combinație de presiune militară și presiune de negociere asupra Kievului, în condițiile în care Moscova cere retragerea Ucrainei din regiune „fără luptă”, potrivit HotNews.
Noul termen a fost avansat de șeful adjunct al Serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), Vadim Skibițki, într-o declarație pentru Financial Times, preluată de The Kyiv Independent. Ținta vizează Donbasul, format din regiunile Donețk și Lugansk, ocupate parțial de Rusia încă din 2014.
Potrivit lui Skibițki, Moscova pregătește o nouă ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei în intervalul primăvară–vară, cu scopul de a atinge obiectivele din Donbas, susținând totodată că Rusia „nu ia în serios” negocierile de pace.
În paralel, Rusia a insistat în repetate rânduri ca Ucraina să părăsească Donbasul ca o condiție esențială pentru un armistițiu sau o soluționare mai amplă. Articolul notează că noul termen reprezintă o nouă amânare a obiectivelor Moscovei, după ce ultimul termen indicat fusese sfârșitul anului 2025.
Ucraina controlează aproximativ un sfert din regiunea Donețk, inclusiv o centură fortificată cu importanță strategică, orașe-cheie și puncte de sprijin limitate în regiunea Lugansk. În acest context, Kievul a respins ideea retragerii și a propus, în schimb, un armistițiu de-a lungul liniilor de front existente, ca prim pas către un acord de pace.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că „nu va abandona niciodată” Donbasul și populația ucraineană din regiune, argumentând că retragerea ar crea un risc operațional major pentru restul țării.
„Cele mai bune fortărețe defensive ale noastre se află aici… Dacă ne retragem trupele, rușii vor avea libertate de acțiune deplină spre centrul țării”
Conform informațiilor obținute de The Kyiv Independent, SUA nu s-ar fi opus cererii Rusiei de a prelua controlul asupra Donbasului. Un oficial din administrația Trump a declarat pentru publicația ucraineană că deciziile teritoriale „depind” de Kiev și Moscova.
Pe linia mesajelor publice ale Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că după o eventuală retragere ucraineană din Donbas ar urma „negocieri foarte complexe, meticuloase și de lungă durată”.
Pe teren, armata rusă încearcă să avanseze spre orașul Kostiantinivka, iar capturarea lui ar deschide drumul spre ultimele orașe mai mari din Donețk, Kramatorsk și Sloviansk, potrivit Deutsche Welle. Un comandant al unei companii ucrainene a descris Kostiantinivka drept un „ghimpe în ochi” pentru armata rusă.
Înainte de război, în Kostiantinivka trăiau 70.000 de oameni, însă acum numărul locuitorilor nu este cunoscut. Evacuarea civililor ar mai fi posibilă doar pe jos, pe o șosea acoperită cu o plasă avariată, instalată pentru a reduce riscul atacurilor cu drone, iar localnicii descriu viața din oraș drept „înspăimântătoare”.
Recomandate
În Rusia, o parte a clasei politice împinge spre restricționarea fertilizării in vitro pentru femeile singure , într-o linie de politici cu potențial de reglementare asupra accesului la servicii medicale reproductive, pe fondul războiului și al presiunilor demografice, potrivit Digi24 . Nina Ostanina , președinta Comisiei Dumei de Stat pentru protecția familiei, paternitate, maternitate și copilărie, a declarat că femeilor necăsătorite „ar trebui să li se interzică” să recurgă la fertilizare in vitro (FIV) și să nască „pentru ele însele”, crescând copii fără soț. În locul acestei opțiuni, ea a susținut că femeile singure ar trebui să se orienteze către „bărbații adevărați din zona SVO” – termenul folosit în Rusia pentru războiul din Ucraina – și să caute ocazii de a „intra în contact cu ei”. Argumentul invocat: creșterea cererii de FIV și „maternitatea solo” Ostanina a numit „cea mai profundă problemă a societății” datele potrivit cărora, în ultimii patru ani, cererea de FIV în Rusia a crescut cu 50% și a apărut un fenomen pe care îl descrie drept „maternitatea solo”. Totodată, deputata a recunoscut că războiul împotriva Ucrainei „i-a smuls astăzi din viață pe tinerii de vârstă reproductivă”, legând implicit discuția despre natalitate de pierderile din conflict. Posibile consecințe: presiune legislativă pe accesul la servicii reproductive În material se arată că Ostanina și colegii săi din Duma de Stat au comandat studii științifice privind influența paternității asupra creșterii copiilor și susțin că lipsa tatălui ar afecta socializarea copilului. Deputata a afirmat că efectele ar fi deja resimțite în instituțiile de învățământ și a spus că are o atitudine negativă față de familiile monoparentale. Digi24 notează și elemente de context despre Ostanina, inclusiv faptul că are doi copii crescuți în cadrul căsătoriei și că unul dintre ei a fost condamnat în 2010 la 12,5 ani de închisoare pentru uciderea partenerului său de afaceri, conform anchetei citate în articol. [...]
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]
Ucraina susține că are pârghii reale în negocierile de pace și mizează pe o fereastră politică pentru a accelera parcursul european , inclusiv prin deblocarea unor decizii cu miză financiară și de sancțiuni, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha , făcute la Antalya Diplomacy Forum. Sybiha a spus că reculul guvernului premierului ungar Viktor Orbán în alegeri ar putea crea o oportunitate pentru Kiev de a avansa pe drumul aderării la UE. În această logică, el a indicat drept obiective deschiderea a șase „clustere” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), deblocarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (103 miliarde dolari, aprox. 464 miliarde lei) și întărirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii împotriva Rusiei. „Avem cărți”: mesaj către Washington și condiția sprijinului SUA Ministrul a respins afirmațiile repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Ucraina „nu are cărți” în discuțiile de pace cu Rusia, insistând că Kievul are pârghii. În același timp, Sybiha a evaluat că perioada cea mai dificilă a relației diplomatice cu Statele Unite ar fi depășită și a subliniat că implicarea americană rămâne esențială pentru un acord. „Evaluarea mea personală este că fără Statele Unite, fără sprijinul președintelui Trump, este nerealist să obținem o pace justă și cuprinzătoare.” Linii roșii în negocieri și propunerea de încetare a focului Sybiha a mai declarat că Ucraina nu va accepta cererea Rusiei de retragere a trupelor ucrainene din Donbas , pe care a numit-o un ultimatum imposibil de aplicat. El a adăugat că Moscova ar cere și recunoașterea jurisdicției ruse asupra teritoriilor ocupate, inclusiv folosirea monedei și simbolurilor rusești. Potrivit ministrului, Ucraina este pregătită pentru o încetare necondiționată a focului, cu monitorizare, și are un plan în acest sens, însă „unele chestiuni-cheie” rămân nerezolvate. Context militar: obiectivul Rusiei în Donbas În același material, Kyiv Post notează că Vadym Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), a declarat pentru Financial Times că Rusia își intensifică ofensivele și urmărește să captureze integral regiunea Donbas până în septembrie. [...]
Serviciile de informații ucrainene estimează că Rusia se pregătește să execute până la șapte atacuri aeriene de amploare pe lună , un ritm care ar pune presiune constantă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a declarat pe 17 aprilie, la o discuție publică în cadrul Antalya Diplomacy Forum , că aceste atacuri ar putea include „cel puțin 400 de drone” combinate cu „cel puțin 20 de rachete”. Informațiile sunt atribuite serviciilor de informații ucrainene, iar evenimentul este relatat de Interfax Ukraine, conform materialului. „În realitatea noastră, un atac masiv înseamnă cel puțin 400 de drone combinate cu cel puțin 20 de rachete.” „Potrivit datelor de informații, ei se pregătesc să ne atace de șapte ori pe lună.” Ce înseamnă, operațional, „atac masiv” și cât de eficientă e apărarea Sybiha a mai spus că sistemele ucrainene de apărare aeriană interceptează în prezent până la 90% din țintele aeriene care intră în spațiul ucrainean în timpul unor astfel de lovituri. Dacă acest nivel se menține, amploarea atacurilor descrise sugerează totuși un volum ridicat de muniții care ar putea trece de apărare, cu efecte directe asupra rețelelor energetice, infrastructurii și zonelor rezidențiale. Context: lovituri recente și bilanțul victimelor În aceeași zi, atacuri cu drone ale Rusiei au lovit mai multe regiuni ale Ucrainei, iar Dnipro s-a numărat printre cele mai afectate, cu infrastructură și clădiri rezidențiale avariate și mai multe persoane rănite, potrivit autorităților regionale. Materialul notează că aceste lovituri au urmat unui atac rusesc de amploare în noaptea de miercuri spre joi, cu victime în mai multe orașe, potrivit serviciilor de urgență: Dnipro: 5 morți și 26 răniți; Odesa: 8 morți și 22 răniți; Kiev: 4 morți (inclusiv un băiat de 12 ani) și 45 răniți, dintre care 26 spitalizați; Zaporojie: 1 mort și 10 răniți (inclusiv un băiat de 16 ani). Ulterior, forțele ruse au continuat atacurile asupra capitalei în cursul aceleiași dimineți, mai arată articolul. [...]
Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]
Eliberarea a 46 de angajați din petrol arată cum presiunea SUA începe să rescrie regulile în Venezuela , dar efectul rămâne limitat cât timp aproximativ 500 de persoane considerate de apropiați drept deținuți politici sunt încă în închisoare, potrivit Digi24 . Venezuela a eliberat 46 de deținuți politici din închisoarea Yare, situată la sud de Caracas, în dosarul „ PDVSA Obrero”. Conform relatărilor familiilor, eliberările au avut loc în grupuri și îi vizează în principal muncitori din sectorul petrolier. Mișcarea se înscrie într-un nou val de excarcerări, pe fondul presiunilor internaționale asupra autorităților de la Caracas. Informațiile sunt transmise de AFP, preluate de News.ro, conform materialului Digi24. Miza: sectorul petrolier, între anchete și semnale politice Majoritatea celor eliberați se aflau printre cei 173 de angajați ai companiei petroliere de stat PDVSA arestați în 2025, acuzați de infracțiuni precum contrabandă, sabotaj și corupție. În fața închisorii Yare, aproximativ 50 de familii s-au adunat în seara de 16 aprilie, pe măsură ce prizonierii ieșeau pe rând. O rudă a unuia dintre deținuți a descris așteptarea eliberărilor ca fiind încă deschisă pentru mai mulți angajați PDVSA. „Așteptăm eliberarea multor angajați ai PDVSA. Fratele meu este unul dintre ei.” Context: amnistie și presiune externă, dar sute rămân în detenție Digi24 notează că Venezuela a eliberat sute de prizonieri politici după ce forțele americane l-au capturat pe Nicolas Maduro într-un raid la Caracas, pe 3 ianuarie. Totodată, o lege de amnistie adoptată în februarie este prezentată drept una dintre cele mai importante reforme ale succesoarei lui Maduro, Delcy Rodriguez , în contextul presiunii Washingtonului. Chiar și așa, aproximativ 500 de deținuți politici rămân în spatele gratiilor, ceea ce indică faptul că relaxarea este, deocamdată, parțială și reversibilă. [...]
