Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a protestat față de trimiterea de trupe NATO suplimentare în Groenlanda, potrivit stirileprotv.ro, acuzând Alianța Nord-Atlantică de accelerarea militarizării regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere.
Reacția Moscovei vine după o întâlnire la Casa Albă între lideri americani, danezi și groenlandezi, în urma căreia a fost anunțată consolidarea prezenței militare aliate în Groenlanda. Ambasada Rusiei la Bruxelles a transmis, într-un comunicat, că NATO ar fi ales „calea unei militarizări accelerate a Nordului”, invocând un „pretext imaginar” legat de o amenințare în creștere din partea Moscovei și Beijingului, relatează AFP, preluat de Agerpres.
„În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special în Consiliul Nord-Atlantic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi a întărit prezenţa sa militară de acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări în creştere a Moscovei şi Beijingului.”
Reprezentanța diplomatică rusă a mai susținut că declarațiile Washingtonului despre Groenlanda ar fi folosite de Alianță pentru a-și „promova agenda antirusă și antichineză”, calificând discursul occidental drept o „retorică agresivă”. În același mesaj, Moscova a reiterat că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului şi colaborării echitabile”.
În paralel, președintele american Donald Trump și-a reafirmat la începutul lunii ianuarie poziția privind importanța Groenlandei pentru „securitatea națională” a SUA, inclusiv pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, fără a exclude recurgerea la forță pentru preluarea controlului asupra teritoriului. Trump a mai spus că Groenlanda este „vitală” pentru „Domul de aur”, proiectul american de scut antirachetă.
Pe teren, vicepremierul groenlandez Mute Egede a declarat miercuri că soldați din mai multe țări NATO vor fi prezenți în Groenlanda „în următoarele zile”, iar „o creștere a numărului de zboruri și de nave este așteptată”, precizând că este vorba despre „exerciții”. Tot miercuri, Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat că vor desfășura personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, potrivit unei surse din Ministerul francez al Apărării.
Recomandate
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
Semnalele privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Ormuz pun în joc riscuri și oportunități pentru piața petrolului , însă escaladarea din Liban și atacurile revendicate asupra navelor comerciale mențin prima de risc ridicată, potrivit Mediafax , care citează AP. Președintele SUA Donald Trump spune că un acord ar putea fi anunțat „chiar în această săptămână”, iar Iranul afirmă că discuțiile mediate de Oman au ajuns în „etapa finală”. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol, iar o eventuală reluare a traficului ar putea reduce presiunea asupra piețelor energetice. În același timp, negocierile rămân complicate, deoarece Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar întări influența Teheranului asupra acestei rute strategice. Escaladarea din sudul Libanului complică eforturile diplomatice Pe teren, tensiunile cresc după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către Hezbollah, grupare susținută de Iran. Ulterior, Israelul a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului. Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine. Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în negocieri privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah. Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua. Atacuri revendicate asupra petrolierelor și semnale mixte din SUA În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul în Marea Roșie și altul în Golful Aden. Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat. Centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat, în schimb, că o navă din Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță. Atacurile vin după ce houthii au anunțat în iulie o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută importantă pentru comerțul internațional. Separat, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor pentru trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv compania aeriană Fly Baghdad Airlines . Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că decizia a fost luată în urma unei proceduri de apel și „nu reprezintă o schimbare a politicii” Washingtonului față de Iran. În ansamblu, semnalele despre Ormuz pot tempera o parte din presiunea pe energie, dar succesiunea de incidente din Liban, Golful Persic și Marea Roșie indică o volatilitate care poate reveni rapid în prețuri și în costurile de transport maritim, dacă negocierile se blochează sau apar noi atacuri. [...]
Evitarea unei controverse publice de către noul șef al diplomației britanice riscă să devină un factor de fricțiune în relația Londra–Washington , într-un moment în care cele două părți au pe agendă dosare sensibile precum Strâmtoarea Ormuz , Ucraina și Gaza, potrivit G4Media . Noul ministru de externe al Marii Britanii, Ed Miliband , s-a întâlnit miercuri la Washington cu secretarul de stat american Marco Rubio . În timpul strângerii de mână și al fotografiilor, jurnaliștii l-au întrebat dacă își menține afirmația din 2016 despre Donald Trump, pe care îl descrisese drept „un idiot, un rasist și un misogin”. Miliband nu a răspuns la întrebare și a spus doar că „așteptăm cu nerăbdare întrevederea”, relatează dpa, preluată de Agerpres. Ce era pe agenda discuțiilor Întrevederea Miliband–Rubio urma să vizeze, conform informațiilor citate, trei teme majore: eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz; războiul din Ucraina; situația din Fâșia Gaza. De ce contează episodul pentru relația bilaterală În același context, ambasadorul SUA la Londra, Warren Stephens, a declarat recent că speră ca șeful diplomației britanice „și-a schimbat între timp părerea” despre Trump și a spus că va colabora cu Miliband în noul său rol, în pofida unor dezacorduri pe teme de mediu. Miliband a fost anterior ministru al energiei, poziție din care a promovat politici de „emisii nete zero” (reducerea emisiilor astfel încât bilanțul final să fie zero) și tranziția către surse regenerabile. În opoziție, Trump este prezentat ca susținător al combustibililor fosili, inclusiv al petrolului din Marea Nordului, și critic al „morilor de vânt”. Potrivit unor surse ale presei citate în material, Casa Albă ar fi fost îngrijorată de decizia premierului britanic Andy Burnham de a-l numi pe Miliband la conducerea Foreign Office. [...]
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Trump prelungesc incertitudinea pe piața energiei, în timp ce Strâmtoarea Ormuz rămâne miza centrală a războiului cu Iranul , arată o analiză publicată de Al Jazeera . Potrivit publicației, președintele SUA a alternat în mod repetat amenințări cu lovituri „catastrofale” și declarații că un acord de pace este „iminent”, într-un conflict care a ajuns în a 23-a săptămână și care a împins în sus prețurile petrolului după închiderea Strâmtorii Ormuz. Teheranul neagă că ar purta negocieri cu Washingtonul și spune că discută doar cu Oman despre gestionarea Strâmtorii Ormuz, a cărei închidere a provocat scumpiri ale petrolului și turbulențe pe piețele energetice, notează Al Jazeera. În acest context, strategia de „escaladare urmată de retragere” atribuită lui Trump amplifică volatilitatea: ridică tensiunea, „zguduie piețele”, apoi revine asupra ultimatumurilor în ultimul moment, aparent pentru a influența negocierile. Amenințări cu atacuri, urmate de amânări și încetări ale focului Al Jazeera inventariază mai multe episoade, începând din primele săptămâni ale războiului declanșat pe 28 februarie prin atacuri comune SUA–Israel asupra Iranului, în care Trump a amenințat cu lovituri, dar nu a dus până la capăt escaladarea anunțată: Martie: Trump a amenințat că SUA vor lovi centralele electrice ale Iranului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă; ulterior a amânat loviturile, invocând „progrese” în discuții, apoi a întârziat din nou termenul, susținând că Teheranul ar fi cerut asta. Aprilie: pe 7 aprilie, Trump a lansat un ultimatum legat de Ormuz și a avertizat că „o întreagă civilizație va muri”, dar, cu două ore înainte de termen, a renunțat și a anunțat un armistițiu de două săptămâni, intermediat de Islamabad; pe 21 aprilie, în ultimele ore ale armistițiului, a anunțat o încetare a focului pe termen nedefinit, invocând mediatorii pakistanezi. Mai: pe 17 mai a amenințat că „nu va mai rămâne nimic” din Iran dacă nu acceptă un acord; a doua zi a spus că amână, „poate pentru totdeauna”, invocând discuții „foarte mari” cu Iranul; până pe 27 mai, loviturile SUA au fost reluate după eșecul negocierilor. Iunie: pe 11 iunie a amenințat că SUA vor prelua „control total” asupra industriilor iraniene de petrol și gaze, dar a anulat atacurile după ce a susținut că există un „progres” în negocieri; pe 17 iunie, SUA și Iran au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu armistițiu și un termen de 60 de zile pentru negocieri, însă înțelegerea s-a prăbușit rapid din cauza diferențelor privind conținutul MoU, în special controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar atacurile reciproce au reînceput și s-au extins. Iulie–august: pe 27 iulie, Trump a oprit loviturile, afirmând că s-au agreat „parametrii unui acord”, dar a avertizat că SUA sunt „gata de acțiune”; luni (săptămâna curentă), a vorbit din nou despre „ultima șansă” a Iranului, înainte de „decapitare”, fără ca SUA să fi urmat încă această amenințare. „Acord iminent”, deși războiul continuă În paralel, analiza arată că Trump a susținut în mod repetat că Iranul este „disperat” să încheie un acord sau că pacea este „aproape”, chiar și în perioade în care Teheranul nega existența negocierilor. Printre exemplele enumerate: declarații din martie despre faptul că operațiunea ar fi „aproape completă”, urmate în aceeași zi de formulări contradictorii („completă și abia la început”); afirmații din 23 martie că s-ar fi ajuns la „aproape toate punctele de acord”, în timp ce Iranul respingea ideea negocierilor; mesaje repetate în aprilie că „suntem foarte aproape de un acord” și că Iranul ar fi „acceptat totul”; o declarație din 23 mai că înțelegerea este „în mare parte negociată” și mai trebuie finalizată; iar în august, reiterarea ideii că Iranul are „o ultimă șansă” să accepte un acord. Al Jazeera notează că, în pofida acestor anunțuri, nu s-a materializat un acord de pace durabil , iar conflictul a rămas legat de aceeași problemă operațională cu impact global: controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz , punct critic pentru transporturile de petrol. În lipsa unei confirmări a negocierilor directe de către Teheran, riscul de noi episoade de escaladare și retragere rămâne ridicat, cu efecte imediate asupra piețelor energetice. [...]
Un incident cu victime pe o plajă din sudul Rusiei ridică miza operațională a apărării antiaeriene în zone turistice , după ce resturi provenite de la o dronă ucraineană au căzut într-o zonă aglomerată, potrivit CNN . Autoritățile locale ruse spun că au murit cel puțin șapte persoane, într-unul dintre cele mai letale episoade raportate în ultimele săptămâni. Incidentul a avut loc luni, într-o zonă de stațiune la Marea Neagră, în orașul Gelendjik (regiunea Krasnodar). Trei dintre cei uciși erau copii, conform autorităților locale. Nu este clar dacă drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană rusă sau s-a prăbușit, însă guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a afirmat că oamenii de pe plajă au fost uciși „când resturi de la un UAV au căzut”. Bilanțul include și aproximativ 40 de răniți, potrivit guvernatorului. Dintre aceștia, 21 au fost internați, iar alți 19 au primit îngrijiri medicale, au precizat autoritățile locale. Ce sugerează imaginile analizate de CNN Analiza CNN a unui videoclip care surprinde momentul impactului indică faptul că, cu câteva secunde înainte de explozie, se aud rafale de armă automată de la cel puțin trei arme. În timpul focului, drona își schimbă brusc direcția și se prăbușește pe plajă. Potrivit aceleiași analize, drona pare să fi depășit o instalație radar rusească aflată la vest de plajă, înainte să cadă. Schimb de acuzații: Kievul indică apărarea antiaeriană rusă Într-o declarație pentru CNN, șeful Centrului guvernamental ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, Andrii Kovalenko, a susținut că incidentul ar fi fost provocat de forțele ruse de apărare antiaeriană, care ar fi doborât drona deasupra unei plaje pline de turiști. El a acuzat, totodată, autoritățile ruse că ar ascunde alertele aeriene sau nu ar lua măsurile necesare pentru siguranța populației în timpul acestora. „Decesele rușilor de pe plaja din Gelendjik sunt în întregime vina forțelor ruse de apărare antiaeriană”, a declarat Kovalenko. Acesta a mai spus că Ucraina își folosește armele „exclusiv” împotriva complexului militar-industrial al Rusiei și a infrastructurii economice care ar susține finanțarea războiului. Context: intensificarea loviturilor și ținte sensibile în regiune Regiunea Krasnodar este vizată frecvent de forțele ucrainene, inclusiv prin atacuri anterioare asupra unor active navale și a infrastructurii petroliere, notează CNN. Baza navală Novorossiisk , principalul hub al Flotei ruse din Marea Neagră, se află la aproximativ 25 de mile (circa 40 km) de Gelendjik. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat loviturile în interiorul Rusiei, vizând infrastructură energetică, fabrici de armament, obiective militare și facilități de transport maritim, potrivit sursei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat vineri că, între 24 și 31 iulie, atacurile cu drone și bombardamentele ucrainene ar fi ucis cel puțin 61 de persoane și ar fi rănit 327. În oglindă, în aceeași lună în Ucraina, atacurile rusești au ucis cel puțin 377 de civili și au rănit 2.129, ceea ce ar face-o cea mai sângeroasă lună a invaziei de la aprilie 2022, conform datelor citate de CNN. [...]
