Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a protestat față de trimiterea de trupe NATO suplimentare în Groenlanda, potrivit stirileprotv.ro, acuzând Alianța Nord-Atlantică de accelerarea militarizării regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere.
Reacția Moscovei vine după o întâlnire la Casa Albă între lideri americani, danezi și groenlandezi, în urma căreia a fost anunțată consolidarea prezenței militare aliate în Groenlanda. Ambasada Rusiei la Bruxelles a transmis, într-un comunicat, că NATO ar fi ales „calea unei militarizări accelerate a Nordului”, invocând un „pretext imaginar” legat de o amenințare în creștere din partea Moscovei și Beijingului, relatează AFP, preluat de Agerpres.
„În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special în Consiliul Nord-Atlantic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi a întărit prezenţa sa militară de acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări în creştere a Moscovei şi Beijingului.”
Reprezentanța diplomatică rusă a mai susținut că declarațiile Washingtonului despre Groenlanda ar fi folosite de Alianță pentru a-și „promova agenda antirusă și antichineză”, calificând discursul occidental drept o „retorică agresivă”. În același mesaj, Moscova a reiterat că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului şi colaborării echitabile”.
În paralel, președintele american Donald Trump și-a reafirmat la începutul lunii ianuarie poziția privind importanța Groenlandei pentru „securitatea națională” a SUA, inclusiv pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, fără a exclude recurgerea la forță pentru preluarea controlului asupra teritoriului. Trump a mai spus că Groenlanda este „vitală” pentru „Domul de aur”, proiectul american de scut antirachetă.
Pe teren, vicepremierul groenlandez Mute Egede a declarat miercuri că soldați din mai multe țări NATO vor fi prezenți în Groenlanda „în următoarele zile”, iar „o creștere a numărului de zboruri și de nave este așteptată”, precizând că este vorba despre „exerciții”. Tot miercuri, Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat că vor desfășura personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, potrivit unei surse din Ministerul francez al Apărării.
Recomandate
NATO își activează planurile de apărare pe flancul estic și spune că este pregătită să răspundă inclusiv unui posibil incident „sub steag fals” atribuit Rusiei, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul avertismentelor tot mai dese ale liderilor europeni privind riscul unor provocări menite să testeze reacția Alianței. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone , președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat la Copenhaga, în timpul unei reuniuni periodice a celor mai importanți 32 de comandanți militari ai Alianței, că structura și capabilitățile sunt pregătite, iar NATO lucrează în continuare la creșterea forțelor „ca număr” și „ca nivel de sofisticare”. „Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii… armele sunt pregătite.” Planuri operaționale: „4.000 de pagini” pentru apărarea flancului estic Dragone a spus că generalii NATO nu au discutat sâmbătă despre cele mai recente avertismente publice, însă a precizat că Alianța are pregătite „4.000 de pagini” de planuri militare pentru apărarea flancului estic. Acestea pornesc de la scenarii care includ „o criză minimă” sau „o ingerință pe teritoriul nostru”. „În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.” Contextul de securitate: avertismente despre provocări și incidente Declarațiile șefului militar al NATO vin în condițiile în care mai mulți lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă privind o posibilă escaladare a Rusiei în Europa. În material este citat premierul Poloniei, Donald Tusk , care a afirmat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete într-un stat NATO aflat în prima linie „în următoarele câteva luni”, ca provocare deliberată pentru a testa Alianța; ulterior, riscul a fost semnalat și de Franța și Țările de Jos. În același context, Europa s-a confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj, pe fondul tensiunilor crescute legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Ce transmite NATO despre miza acestor episoade Dragone a descris drept „iresponsabil” comportamentul Rusiei din ultimele săptămâni și luni și a spus că acesta „testează hotărârea aliaților” și urmărește să submineze încrederea și unitatea. „Vreau să fiu clar: aceste tentative nu ne dezbină. Ele ne perfecționează instrumentele și ne fac mult mai uniți și mai hotărâți.” [...]
Donald Trump a promulgat o lege care îi permite să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără petrol și gaze rusești , o schimbare cu potențial de impact direct asupra fluxurilor comerciale globale de energie și asupra relațiilor Washingtonului cu Beijingul și New Delhi, potrivit Adevărul . Noile măsuri înăspresc sancțiunile împotriva Rusiei și vizează inclusiv „ flota fantomă ” folosită pentru a ocoli restricțiile occidentale. Legea a fost aprobată de Congres după mai bine de un an de amânări și a fost promulgată de Trump vineri. Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a adoptat pachetul legislativ miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. Ce se schimbă: presiune economică prin tarife și sancțiuni extinse Un element central al legislației este posibilitatea ca președintele SUA să aplice tarife de până la 100% asupra importurilor din țări care cumpără petrol și gaze rusești. În text sunt menționate explicit China și India, ca doi dintre principalii cumpărători ai energiei rusești, ceea ce ridică miza dincolo de relația bilaterală SUA–Rusia și mută presiunea spre state terțe. Pachetul vizează în special: sectorul energetic al Rusiei și industria sa de apărare; președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt; „flota fantomă” a Rusiei, descrisă ca o rețea de petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile; companii străine care sprijină armata rusă. În context, Adevărul notează că măsurile au în vedere în special sectorul energetic (detalii în materialul Adevărul ) și că pot fi sancționate companii străine care sprijină armata rusă (context suplimentar în Adevărul ). Reacții: Beijingul avertizează, India își apără strategia de aprovizionare Beijingul a reacționat deja, prin Ministerul Comerțului, care a transmis că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, interesele de dezvoltare și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze. India a transmis că va continua să cumpere petrol „prin surse diversificate”. New Delhi este descrisă drept un partener strategic important al Moscovei și și-a majorat importurile de petrol rusesc în ultimii ani, inclusiv pe fondul nevoilor de aprovizionare din perioada tensiunilor dintre SUA și Iran. Miza politică: instrument de presiune înaintea întâlnirii Trump–Xi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anterior adoptarea legislației, considerând-o un instrument care poate crește presiunea asupra Moscovei. „Este un instrument extrem de puternic, care poate opri acest război terorist și poate aduce Rusia în punctul în care trebuie să facă pace” În plan intern, extinderea puterilor președintelui american în domeniul tarifelor a produs o divizare neobișnuită în rândul democraților: deși majoritatea susțin Ucraina, unii s-au opus creșterii autorității lui Trump în politica comercială. Semnarea legii are loc cu aproximativ o săptămână înaintea întâlnirii programate dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Washington, ceea ce poate amplifica tensiunile comerciale și diplomatice în jurul energiei rusești și al sancțiunilor secundare (aplicate țărilor terțe). [...]
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa coeziunea NATO prin „atacuri hibride” cu drone și rachete , potrivit declarațiilor premierului Donald Tusk , relatate de Agerpres . Mesajul are o miză de securitate cu efect direct asupra riscului operațional pe flancul estic al Alianței, inclusiv pentru statele care susțin militar și logistic Ucraina. Într-un discurs în fața Parlamentului, Tusk a spus că „planul rus”, conform evaluărilor serviciilor de informații, ar include atacuri „hibride” cu drone și rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina, „inclusiv Polonia”. El a adăugat că există „un risc real” ca dronele să ajungă pe teritoriul uneia sau mai multor țări de pe flancul estic al NATO. „Accidentul” ca acoperire și ținta strategică: articolul 5 Premierul polonez a avertizat că, în pofida posibilelor „daune”, „narațiunea oficială” a Moscovei ar putea fi că ar fi vorba despre un accident. În viziunea sa, obiectivul ar fi și unul politic: slăbirea coeziunii generale a NATO și inducerea ideii că articolul 5 – clauza de apărare reciprocă – ar fi „mai degrabă teoretic decât real”. Context: rolul Poloniei în sprijinul pentru Ucraina Polonia, vecină cu Ucraina, Belarus și enclava rusă Kaliningrad, a acuzat Rusia de „sabotaj” de mai multe ori de la începutul ofensivei ruse împotriva Kievului, în februarie 2022. Teritoriul polonez este principala rută de tranzit pentru ajutorul militar și umanitar occidental către Ucraina, ceea ce îi amplifică expunerea la riscuri de securitate asociate războiului. Tusk urmează să meargă vineri în Ucraina, unde are prevăzut, între altele, să se întâlnească cu omologul său slovac, Robert Fico. [...]
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Donald Trump susține că houthii au acceptat să nu atace SUA , pe fondul intensificării confruntărilor dintre Arabia Saudită și rebelii din Yemen, un risc de escaladare care poate afecta securitatea rutelor energetice și stabilitatea regională, potrivit Agerpres , care citează un reporter Fox News, la rândul său citat de AFP. Afirmația îi aparține reporterului Trey Yingst, care a spus că l-a intervievat pe președintele american și că, potrivit acestuia, SUA sunt „în contact constant” cu rebelii houthi, iar aceștia ar fi fost de acord „să nu lupte împotriva Statelor Unite”. Escaladare în jurul Riadului și avertisment al Departamentului de Stat În același timp, ostilitățile dintre Arabia Saudită, aliat al SUA, și houthii pro-iranieni s-au intensificat în weekend, după atacuri asupra capitalei saudite Riad, notează materialul. Departamentul de Stat al SUA a avertizat sâmbătă, într-o atenționare de călătorie adresată cetățenilor americani din Orientul Mijlociu, că: „Acest conflict militar are potențialul de a escalada rapid.” Ce spune Trump despre Iran și „decizia” care urmează Agerpres amintește că Trump indicase la mijlocul lunii septembrie că se află în discuții cu houthii și că aceștia ar fi cerut Statelor Unite să nu intervină. Întrebat de Fox News despre Iran, Trump a indicat că este pe cale să „ia o decizie” privind conflictul, care durează de peste șase luni, potrivit relatării lui Trey Yingst. Acesta a redat și o formulare atribuită președintelui american, potrivit căreia Iranul „ar trebui să fie atent”, în contextul deciziei pe care Trump ar urma să o ia. În plan regional, Riadul — aliat al guvernului yemenit recunoscut internațional — este vizat de atacuri aeriene „la scară largă” ale houthilor de la începutul lunii septembrie, într-un conflict reaprins în iulie, descris ca deschizând un nou front în războiul din Orientul Mijlociu. [...]
