Știri
Știri din categoria Externe
Serviciile de informații ucrainene estimează că Rusia se pregătește să execute până la șapte atacuri aeriene de amploare pe lună, un ritm care ar pune presiune constantă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, potrivit Kyiv Post.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat pe 17 aprilie, la o discuție publică în cadrul Antalya Diplomacy Forum, că aceste atacuri ar putea include „cel puțin 400 de drone” combinate cu „cel puțin 20 de rachete”. Informațiile sunt atribuite serviciilor de informații ucrainene, iar evenimentul este relatat de Interfax Ukraine, conform materialului.
„În realitatea noastră, un atac masiv înseamnă cel puțin 400 de drone combinate cu cel puțin 20 de rachete.”
„Potrivit datelor de informații, ei se pregătesc să ne atace de șapte ori pe lună.”
Sybiha a mai spus că sistemele ucrainene de apărare aeriană interceptează în prezent până la 90% din țintele aeriene care intră în spațiul ucrainean în timpul unor astfel de lovituri. Dacă acest nivel se menține, amploarea atacurilor descrise sugerează totuși un volum ridicat de muniții care ar putea trece de apărare, cu efecte directe asupra rețelelor energetice, infrastructurii și zonelor rezidențiale.
În aceeași zi, atacuri cu drone ale Rusiei au lovit mai multe regiuni ale Ucrainei, iar Dnipro s-a numărat printre cele mai afectate, cu infrastructură și clădiri rezidențiale avariate și mai multe persoane rănite, potrivit autorităților regionale.
Materialul notează că aceste lovituri au urmat unui atac rusesc de amploare în noaptea de miercuri spre joi, cu victime în mai multe orașe, potrivit serviciilor de urgență:
Ulterior, forțele ruse au continuat atacurile asupra capitalei în cursul aceleiași dimineți, mai arată articolul.
Recomandate
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]
Ucraina susține că are pârghii reale în negocierile de pace și mizează pe o fereastră politică pentru a accelera parcursul european , inclusiv prin deblocarea unor decizii cu miză financiară și de sancțiuni, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha , făcute la Antalya Diplomacy Forum. Sybiha a spus că reculul guvernului premierului ungar Viktor Orbán în alegeri ar putea crea o oportunitate pentru Kiev de a avansa pe drumul aderării la UE. În această logică, el a indicat drept obiective deschiderea a șase „clustere” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), deblocarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (103 miliarde dolari, aprox. 464 miliarde lei) și întărirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii împotriva Rusiei. „Avem cărți”: mesaj către Washington și condiția sprijinului SUA Ministrul a respins afirmațiile repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Ucraina „nu are cărți” în discuțiile de pace cu Rusia, insistând că Kievul are pârghii. În același timp, Sybiha a evaluat că perioada cea mai dificilă a relației diplomatice cu Statele Unite ar fi depășită și a subliniat că implicarea americană rămâne esențială pentru un acord. „Evaluarea mea personală este că fără Statele Unite, fără sprijinul președintelui Trump, este nerealist să obținem o pace justă și cuprinzătoare.” Linii roșii în negocieri și propunerea de încetare a focului Sybiha a mai declarat că Ucraina nu va accepta cererea Rusiei de retragere a trupelor ucrainene din Donbas , pe care a numit-o un ultimatum imposibil de aplicat. El a adăugat că Moscova ar cere și recunoașterea jurisdicției ruse asupra teritoriilor ocupate, inclusiv folosirea monedei și simbolurilor rusești. Potrivit ministrului, Ucraina este pregătită pentru o încetare necondiționată a focului, cu monitorizare, și are un plan în acest sens, însă „unele chestiuni-cheie” rămân nerezolvate. Context militar: obiectivul Rusiei în Donbas În același material, Kyiv Post notează că Vadym Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), a declarat pentru Financial Times că Rusia își intensifică ofensivele și urmărește să captureze integral regiunea Donbas până în septembrie. [...]
Rusia susține că își extinde controlul în regiunea Harkov , o evoluție care, dacă se confirmă, ar indica presiune operațională în creștere pe frontul din apropierea graniței ruso-ucrainene, într-o zonă unde verificarea independentă rămâne dificilă, potrivit Mediafax . Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forțele ruse au preluat controlul asupra satului Zybyne, situat la aproximativ 3 kilometri la sud de granița dintre Rusia și Ucraina. Informația este atribuită de Mediafax agenției Anadolu. Cu două zile înainte, Rusia afirmase că a preluat și controlul asupra satului Vovchanski Khutory , aflat în apropiere. Ucraina nu a comentat încă ultima afirmație a Moscovei, iar confirmarea din surse independente este complicată de războiul în desfășurare. Atacuri cu drone asupra Harkovului, în paralel cu luptele de la frontieră În același timp, Oleh Syniehubov , șeful Administrației Regionale de Stat Harkov, a declarat vineri că forțele ruse au atacat orașul Harkov cu mai multe drone. Potrivit acestuia, o persoană a fost rănită, iar într-o zonă rezidențială a izbucnit un incendiu. Separat, Ucraina a transmis că, în pofida intensificării atacurilor rusești, își evidențiază tacticile asimetrice și a anunțat vineri că a lovit o instalație rusească de drone într-o parte a regiunii Donețk aflată sub ocupație rusă. [...]
Rusia a lansat peste 700 de rachete și drone într-o singură serie de atacuri , semnalând o intensificare a presiunii aeriene asupra Ucrainei și o adaptare tactică menită să mențină zone largi sub amenințare pentru perioade mai lungi, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului publicate de Kyiv Post . Atacurile au avut loc pe 15 aprilie și în noaptea de 15 spre 16 aprilie și au inclus „a șasea cea mai mare” serie de lovituri cu drone și rachete de până acum, cu peste 700 de „vehicule de lovire”, conform sintezei ISW preluate de publicație. Bilanțul indicat: cel puțin 17 morți și cel puțin 100 de civili răniți. Un element operațional notabil este folosirea unei tactici noi de lovire, care, potrivit ISW, permite Rusiei să amenințe mai multe zone ale Ucrainei pe durate mai lungi și să afecteze disproporționat zonele civile. Aceleași tactici ar fi fost folosite pentru prima dată în cadrul celei mai mari serii de lovituri din război, în intervalul 23-24 martie. „Double-tap” la Kiev și presiune pe serviciile de intervenție Evaluarea menționează și un atac de tip „double-tap” (lovire repetată a aceleiași zone la scurt timp) asupra echipelor de prim răspuns care interveniseră după lovituri rusești în orașul Kiev. Astfel de atacuri cresc riscurile operaționale pentru serviciile de urgență și pot întârzia intervențiile, amplificând efectele asupra populației. Indicatori de tensiune în resursele rusești și contraatacuri ucrainene ISW apreciază că comanda militară rusă „probabil” retrage forțe din rezervele strategice pentru a compensa incapacitatea de a atinge obiective operaționale descrise drept nerealiste și termene-limită asociate acestora. Pe teren, sinteza notează că forțele ucrainene au avansat în zona tactică Sloviansk–Lîman. În paralel, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Rusia a lansat, potrivit ISW, 44 de rachete și 636 de drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei. De ce contează Dimensiunea atacului (peste 700 de mijloace de lovire) și adaptarea tacticilor indică o strategie de uzură care vizează nu doar ținte militare, ci și menținerea unei presiuni constante asupra zonelor civile și a capacității de răspuns. În același timp, referirea la utilizarea rezervelor strategice sugerează constrângeri în generarea de forțe pentru îndeplinirea obiectivelor operaționale ale Rusiei, în timp ce Ucraina încearcă să lovească puncte sensibile ale economiei de război ruse, precum infrastructura petrolieră. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru comerț, dar navele iraniene sunt în continuare vizate de blocada SUA , după ce președintele american Donald Trump a salutat anunțul Teheranului privind reluarea completă a traficului comercial, potrivit Ziarul Financiar . Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul a anunțat că strâmtoarea este „complet deschisă” și „pregătită pentru trafic total”, mulțumind pentru această decizie. Informația este prezentată de ZF cu trimitere la Financial Times (FT). Ce se schimbă pentru transportul maritim și de ce contează Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz reduce, cel puțin temporar, riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul comercial, după o perioadă în care „foarte puține nave comerciale” au tranzitat zona, pe fondul temerilor că Iranul ar putea viza transporturile, notează materialul. În același timp, mesajul Washingtonului indică faptul că relaxarea nu este generală: SUA mențin o măsură separată care afectează direct navele iraniene și operațiunile legate de porturile Iranului. Blocada SUA pentru navele iraniene rămâne în vigoare Potrivit textului, SUA „își aplică propriul blocaj asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene”. Trump a precizat că, deși strâmtoarea este deschisă și pregătită pentru activitate, „blocada navală va rămâne în vigoare în totalitate” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Iranul va fi finalizată „100%”. În același mesaj, Trump a susținut că procesul „ar trebui să se desfășoare foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acestei tranzacții. Contextul recent: taxe, permisiuni și blocarea petrolierelor ZF mai arată că Iranul declarase anterior că navele ar trebui să ceară permisiunea Islamic Revolutionary Guard Corps și să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea. Săptămâna trecută, Iranul ar fi blocat trecerea petrolierelor ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului, conform materialului. Articolul plasează evoluția în contextul unui armistițiu în Liban, în timpul căruia Teheranul a anunțat redeschiderea completă a strâmtorii pentru transportul comercial. [...]
Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul , o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters. De ce contează: semnal de constrângere politică asupra unui aliat În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice. Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului. [...]
