Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei, iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin, potrivit unei analize citate de Digi24. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front.
ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian.
Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste.
„Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW.
Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului.
În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin.
Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse.
Recomandate
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare , iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24 . Niels Drost , cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”. De ce contează pentru Europa: vulnerabilitatea publicului occidental la narațiuni „convingătoare” Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare. Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson , în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția. „A înțelege nu înseamnă a justifica”: implicații pentru decizii și contramăsuri În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor. „Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.” Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor. Context: mesaj politic despre viitorul Ucrainei în UE Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga. [...]
Un consilier influent al Kremlinului cere o escaladare care ar ridica riscul de securitate pentru Europa , inclusiv prin schimbări de doctrină nucleară și delegarea deciziei de folosire a armelor nucleare, potrivit G4Media . Mesajul, atribuit lui Serghei Karaganov , vine în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și statele europene. Karaganov, descris ca „consilier politic la Kremlin” și academician rus, ar fi cerut atacarea orașelor europene cu arme nucleare pentru a „aduce la realitate” elitele continentului, conform publicației spaniole La Razon, citată de Agenția de presă Rador. În material se arată că el a fost consilier pentru Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn și Vladimir Putin și conduce Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei . Ce escaladare propune Karaganov Într-un interviu pe canalul de YouTube al politologului Glenn Diesen, Karaganov ar fi descris o escaladare în două etape: mai întâi, lovirea unor ținte „simbolice sau logistice” din Europa cu rachete convenționale; apoi, dacă Europa „nu dă înapoi”, lansarea unor „atacuri nucleare relativ masive”. În același context, el ar fi formulat și un ultimatum, susținând că, dacă țările afectate nu cedează, „unele țări europene ar trebui să dispară”. Miza de reglementare: doctrină nucleară și lanțul de comandă Dincolo de retorică, materialul indică propuneri care țin de arhitectura decizională a folosirii armelor nucleare. Karaganov ar solicita o schimbare a doctrinei nucleare a Rusiei, astfel încât rachetele să nu fie orientate doar spre protejarea teritoriului rus, ci și spre „pedepsirea elitelor europene”. El ar mai fi sugerat ca atacurile inițiale să vizeze buncărele elitelor, nu populația civilă, deși ar admite că o astfel de distincție ar fi „foarte greu de menținut în practică”. Totodată, Karaganov ar propune ca președintele Vladimir Putin să delege o parte din autoritatea privind utilizarea armelor nucleare unui general, pentru decizii „pe teren”, fără autorizare de la Moscova. Cum își justifică poziția Karaganov își plasează argumentația într-un cadru mai larg, pe care îl numește „Al Patrulea Război Mondial”, despre care afirmă că ar fi început deja și s-ar extinde din Ucraina spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud. În narațiunea prezentată, el susține că nu Rusia ar fi agresorul, ci Occidentul, pe fondul unei „răzbunări” pentru pierderea dominației globale. Materialul nu indică reacții oficiale ale autorităților ruse la aceste declarații și nici măsuri concrete adoptate ca urmare a propunerilor. [...]
Vizita la Paris a noului premier ungar deschide discuția despre deblocarea fondurilor UE și direcția Budapestei pe Ucraina , într-un moment în care Ungaria încearcă să-și refacă relațiile europene după 16 ani de guvernare Viktor Orban, potrivit Digi24 . Peter Magyar urmează să se întâlnească miercuri, la Palatul Élysée, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, după o serie de vizite la Varșovia, Bruxelles și Berlin. Miza întâlnirii este trecerea în revistă a „sprijinului pentru Ucraina” și a dosarelor europene sensibile, pe fondul repoziționării Budapestei față de linia pro-rusă asociată fostului premier. Ce intră pe agenda Macron–Magyar Președinția franceză a anunțat că discuțiile vor viza „principalele dosare ale politicii europene”, inclusiv: sprijinul acordat Ucrainei și continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei; securitatea și apărarea europeană; consolidarea competitivității europene; pregătirile pentru următorul cadru financiar multianual al UE (bugetul multianual). În paralel, Palatul Élysée a indicat că vizita ar urma să fie folosită și pentru aprofundarea relațiilor bilaterale, prin dezvoltarea cooperării în domenii „strategice” precum energia nucleară, apărarea și infrastructura. Context: relația cu UE și fondurile de peste 16 miliarde euro În același tablou, Digi24 notează că, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat eliberarea a „peste 16 miliarde de euro” din fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate în perioada Orban, condiționat de reforme asumate de noul lider. Schimbarea de ton este legată și de poziționarea pe dosarul ucrainean: spre deosebire de predecesorul său, Peter Magyar a spus că recunoaște „pe deplin” dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești și a anunțat intenția de a organiza în iunie o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru mediul economic, discuțiile despre bugetul multianual, competitivitate și deblocarea fondurilor europene sunt relevante deoarece pot influența fluxurile de finanțare și predictibilitatea proiectelor publice și de infrastructură din Ungaria, dar și poziționarea țării în negocierile UE din următoarele luni. [...]
Blocada navală americană în Strâmtoarea Ormuz se adâncește , după ce SUA au lovit o stație militară iraniană și au scos din funcțiune un petrolier care se îndrepta spre Iran, iar Teheranul a răspuns cu rachete și drone asupra unor ținte americane din regiune, potrivit HotNews , care citează BBC. Schimbul de lovituri vine după eșecul negocierilor din weekend și pe fondul unei dispute deschise privind condițiile în care ar putea fi relaxate sancțiunile împotriva Iranului, în contextul discuțiilor despre programul nuclear. Lovituri și interceptări: ce s-a întâmplat în teren Armata americană a anunțat atacuri de „autoapărare” în Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că loviturile de pe insula Qeshm au vizat o stație militară iraniană de control la sol, descrisă ca răspuns la tentative de atac ale Iranului în Orientul Mijlociu. Tot CENTCOM a mai spus că forțele SUA au doborât trei drone lansate de Iran împotriva „marinarilor civili care tranzitau în mod legal apele regionale”. Iranul a anunțat, la rândul său, că a atacat baze și elicoptere americane într-o „țară din regiune” cu rachete și drone. CENTCOM a raportat „mai multe” rachete balistice lansate de Teheran: două rachete trase spre Kuweit „nu au ajuns la țintă sau s-au dezintegrat în zbor”; trei rachete lansate spre Bahrain au fost interceptate de apărarea aeriană a SUA și a Bahrainului. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a avertizat că „perturbarea securității Strâmtorii Ormuz va avea un preț greu de plătit pentru armata agresivă a SUA”. În același context, Iranul a atacat de mai multe ori ținte din Bahrain și Kuweit, unde funcționează baze militare americane. Blocada din Ormuz: nave imobilizate și trafic redirecționat Înaintea acestor schimburi de lovituri, CENTCOM a anunțat că a lovit și a scos din funcțiune un petrolier fără încărcătură care naviga spre Iran, acțiune încadrată în blocada navală impusă de Washington în Strâmtoarea Ormuz din 13 aprilie. Potrivit armatei americane, un avion militar al SUA a tras o rachetă Hellfire în sala motoarelor petrolierului aflat sub pavilionul Botswanei, după ce echipajul ar fi ignorat avertismente repetate. Ulterior, CENTCOM a precizat că a aplicat măsuri de blocadă împotriva navei M/T Lexie, care se îndrepta prin ape internaționale spre insula Kharg, invocând nerespectarea instrucțiunilor pe parcursul a 24 de ore. Bilanțul comunicat de partea americană de la intrarea în vigoare a blocadei: șase nave comerciale imobilizate și alte 122 redirecționate. Negocieri blocate și miza sancțiunilor Intensificarea conflictului are loc după ce președintele american Donald Trump a susținut public că Iranul „dorește cu adevărat să încheie un acord” și că acesta ar fi „avantajos pentru SUA”. Presa americană a relatat că Trump ar fi cerut modificarea termenilor acordului, iar CBS News a indicat că noile solicitări ar viza situația din Strâmtoarea Ormuz, retragerea uraniului puternic îmbogățit din Iran și un cadru pentru reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Teheranul a respins însă această versiune: purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a negat că subiectul ar fi fost pe agendă și a acuzat Washingtonul că își schimbă constant poziția și formulează cereri „noi sau contradictorii”. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în Congres că negociatorii americani nu au oferit Iranului relaxarea sancțiunilor în schimbul redeschiderii strâmtorii. „În acest moment, tot ce s-a discutat cu ei este că… orice relaxare a sancțiunilor este condiționată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în schimbul motivului pentru care acele sancțiuni au fost impuse în primul rând, și anume programul lor nuclear”, a spus el. Rubio a mai afirmat, într-un schimb tensionat cu un senator, că: „Războiul s-a terminat”. În lipsa unui progres diplomatic, datele prezentate de partea americană sugerează că blocada navală rămâne instrumentul operațional central al Washingtonului în zonă, cu efecte directe asupra traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Ucraina merge la G7 cu o listă de cereri urgente pentru apărare antiaeriană și bani pentru energie , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe la summitul G7 din 15-17 iunie, la Évian-les-Bains (Franța), unde Kievul va încerca să obțină atât capabilități militare, cât și sprijin financiar. Summitul, aflat la ediția a 52-a și organizat sub președinția Franței, ar urma să aibă Ucraina ca temă centrală pe agendă. Ambasadorul Franței în Ucraina, Gaël Veyssière, a declarat anterior că liderii G7 au decis deja să îl invite pe Zelenski. Apărarea antiaeriană, prioritatea imediată Miza operațională principală pentru Kiev este întărirea apărării aeriene, în condițiile în care orașele ucrainene se confruntă cu atacuri aeriene repetate, la scară mare, cu rachete și drone. Ucraina este așteptată să ceară în special mai multe rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , capabile să doboare rachete balistice. În analiza publicației, Kievul avertizează că, fără o consolidare a apărării antiaeriene, Rusia va continua să lovească orașe mari și infrastructură critică. Tot în acest context, Zelenski a cerut ca Europa să își dezvolte propriile capabilități antibalistice, argumentând că este nevoie de un „scut” mai puternic împotriva amenințărilor cu rachete. Energie: finanțare pentru reparații și protecție Pe lângă componenta militară, Ucraina ar urma să solicite sprijin suplimentar pentru sectorul energetic, afectat de loviturile rusești pe parcursul războiului la scară largă. Discuțiile de la G7 ar putea include: finanțare pentru reparații; echipamente de urgență; măsuri de protecție pe termen mai lung pentru infrastructura energetică, în anticiparea unor noi atacuri. Presiune economică asupra Moscovei: sancțiuni și active înghețate Liderii occidentali sunt așteptați să discute și despre sprijin financiar mai amplu pentru Ucraina, inclusiv posibila utilizare a activelor rusești înghețate și continuarea presiunii prin sancțiuni. În paralel, Zelenski ar urma să folosească summitul pentru discuții directe cu liderii principalelor democrații, insistând pentru înăsprirea sancțiunilor, creșterea producției de apărare și accelerarea livrărilor de armament deja promise. Contextul politic al întâlnirii este că Rusia continuă să respingă apelurile la un armistițiu complet, în timp ce își intensifică atacurile asupra orașelor ucrainene, ceea ce întărește argumentul Kievului că doar presiunea susținută și apărarea mai puternică pot împinge Moscova către o pace durabilă. [...]
Washingtonul menține linia „statu quo” față de Taiwan , iar vizita președintelui Donald Trump în China nu a schimbat politica SUA, a declarat secretarul de stat Marco Rubio , potrivit Digi24 . Mesajul vizează în primul rând predictibilitatea deciziilor americane privind securitatea în Indo-Pacific, într-un moment în care pachetele de armament pentru Taipei sunt folosite și ca instrument de negociere în relația cu Beijingul. Rubio a spus, în fața unei comisii din Senatul SUA, că obiectivul Washingtonului rămâne menținerea „statu quo”-ului (situația existentă) în strâmtoarea Taiwan și că politica SUA „nu se schimbă”, inclusiv după deplasarea lui Trump în China. Ce se întâmplă cu vânzările de armament către Taiwan În contextul în care guvernul de la Taipei „cheltuie enorm pentru înarmare”, iar SUA sunt principalul furnizor de echipamente militare, Rubio a încercat să reducă incertitudinea creată de declarațiile recente ale lui Trump. După vizita în China, Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că ar putea amâna aprobarea unui pachet de armament pentru Taiwan de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), considerând că decizia ar putea deveni „monedă de schimb” în negocierile Washington–Beijing. Rubio a precizat acum că vânzarea nu este anulată și rămâne „în curs de examinare”. Totodată, secretarul de stat a reamintit că în decembrie anul trecut administrația Trump a aprobat o vânzare de armament către Taiwan de circa 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei), despre care a spus că depășește totalul vânzărilor din timpul administrației Joe Biden (2021–2025) și că a generat o reacție „agresivă” din partea Chinei. Unde apar limitări: stocurile SUA și exporturile de interceptoare Patriot Pe fondul diminuării stocurilor armatei americane după ostilitățile cu Iranul, Washingtonul a decis să suspende un export de rachete interceptoare Patriot către Taiwan, potrivit informațiilor prezentate în articol. Detaliile despre durata suspendării sau condițiile reluării livrărilor nu sunt precizate în sursă. Context: audieri pe bugetul Departamentului de Stat Declarațiile lui Rubio au fost făcute în ziua în care acesta are două audieri în Congresul SUA: în Comisia pentru Relații Externe a Senatului și în Subcomisia pentru Credite Bugetare a Camerei Reprezentanților. Tema este bugetul cerut de Departamentul de Stat pentru exercițiul fiscal 2027, un cadru care poate influența și capacitatea administrativă de a susține prioritățile externe, inclusiv în Indo-Pacific. [...]
