Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei, iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin, potrivit unei analize citate de Digi24. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front.
ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian.
Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste.
„Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW.
Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului.
În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin.
Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse.
Recomandate
Comisia Europeană a propus al 21-lea pachet de sancțiuni, cu ținte directe în energie, finanțe și criptomonede. În analiza publicată de Digi24 , miza este extinderea presiunii dincolo de economia „oficială” a Rusiei, către canale financiare mai greu de urmărit, despre care se afirmă că ar fi folosite pentru ocolirea restricțiilor și pentru operațiuni de influență și sabotaj în Europa. Propunerea Comisiei vizează sectorul energetic, serviciile financiare și firme/platforme de criptomonede acuzate că ajută Moscova să eludeze sancțiunile. Adam Jasser, director de știri al TVP World , susține că aceste măsuri „scot la iveală vulnerabilitățile tot mai mari” ale Rusiei, intern și extern, în condițiile în care UE încearcă să închidă rute alternative de finanțare. Criptomonedele, trecute în prim-planul sancțiunilor Un element central al noului pachet este accentul pe criptomonede, pe fondul acuzațiilor că Rusia le-ar fi folosit pentru a finanța activități de sabotaj în Europa. Jasser afirmă că Moscova ar fi recrutat agenți și voluntari prin rețele sociale și platforme precum Discord, iar finanțarea prin criptomonede ar fi avut rolul de a reduce trasabilitatea banilor. În această logică, sancțiunile urmăresc să lovească nu doar fluxurile economice vizibile, ci și „canalele financiare ascunse” asociate operațiunilor de spionaj, sabotaj și influențare, potrivit aceleiași analize. Implicația economică: presiune pe mecanismele de ocolire a restricțiilor Din perspectiva impactului economic, extinderea sancțiunilor către zona cripto și către servicii financiare are rolul de a îngusta opțiunile de plată și de transfer pentru entități care ar susține efortul de război, inclusiv prin mecanisme de evitare a restricțiilor existente. Materialul nu oferă estimări sau cifre privind efectul financiar, dar indică direcția: UE încearcă să reducă spațiul de manevră al Moscovei în afara circuitelor tradiționale. Context politic: UE „preia inițiativa”, în lectura TVP World Jasser mai susține că echilibrul politic în jurul Ucrainei se schimbă și că, „într-un anumit sens”, administrația Trump ar lăsa „câmpul liber” europenilor, care ar profita de ocazie prin presiune pentru sancțiuni mai dure și garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. În același registru, el afirmă că în SUA ar exista o schimbare de ton: influențatori „ultra-MAGA” deschis pro-ruși ar pierde teren, iar unele voci militare ar descrie Ucraina drept „un atu, mai degrabă decât o povară”, pe fondul experienței acumulate pe câmpul de luptă și al progreselor în războiul modern. Ce urmează Articolul plasează discuția în jurul propunerii Comisiei Europene pentru pachetul 21 de sancțiuni. Materialul nu precizează calendarul de adoptare și nici forma finală a măsurilor, care poate fi modificată în procesul decizional la nivelul UE. [...]
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]
Lovituri atribuite SUA au avariat alimentarea cu apă în sudul Iranului , după ce două rezervoare folosite pentru apă potabilă au fost afectate, iar distribuția a fost suspendată în mai multe localități, potrivit Mediafax . Directorul companiei Abfa Hormozgan a declarat că atacurile ar fi vizat facilități de alimentare cu apă în sudul Iranului, informație relatată de agenția semioficială iraniană Mehr. Postul de stat IRIB a precizat că au fost lovite două rezervoare: unul de 500 de metri cubi și unul de 2.000 de metri cubi, utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a districtului Bamani și a orașului Kuhestak. Potrivit surselor iraniene citate, distribuția apei a fost suspendată în toate localitățile din districtul Bamani și în orașul Kuhestak, după avarierea infrastructurii. Context: intensificarea incidentelor în zona Strâmtorii Ormuz În paralel, presa de stat iraniană, citată de CNN, a relatat că în cursul nopții au fost auzite explozii în mai multe puncte strategice din apropierea Strâmtorii Ormuz. Au fost raportate explozii în zona Jask, iar incidente similare au fost menționate și la Qeshm și în Bandar Abbas . Agenția semioficială Tasnim a relatat anterior că portul Jask și un obiectiv din zona Kuh Mobarak, din comitatul Jask, ar fi fost vizate de atacuri. De ce contează: risc operațional într-un nod energetic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar localitățile și obiectivele menționate au relevanță strategică: Qeshm este descrisă ca parte a sistemului defensiv iranian din jurul strâmtorii, Bandar Abbas găzduiește o bază navală și aeriană majoră, iar Jask are o prezență navală semnificativă și un port strategic la est de strâmtoare. Separat, Fox News a citat un oficial american care a declarat că atacurile împotriva Iranului continuă și că țintele includ instalații de apărare aeriană și radar. Informațiile privind lovirea infrastructurii de apă sunt prezentate de sursele iraniene ca atribuiri și nu sunt confirmate independent în material. [...]
Donald Trump a ridicat miza conflictului cu Iranul, sugerând extinderea țintelor spre infrastructură critică , după ce a acuzat Teheranul că a întârziat negocierile pentru un acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA a transmis că Iranul „va trebui să plătească prețul” pentru întârzierea unui acord privind conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. În același context, Trump a afirmat că armata iraniană a fost „complet învinsă”. Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social , Trump a scris: „Bătăușul din Orientul Mijlociu e MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul!!!” Ținte posibile: centrale electrice și poduri Într-o declarație transmisă jurnalistului Fox News Trey Yingst, într-un interviu telefonic, Trump a spus că negocierile de pace nu au înregistrat progrese și că se apropie de a viza centralele electrice și podurile din Iran, conform aceleiași surse. Tot în declarațiile citate de Fox News, Trump a adăugat: „S-ar putea să continui. Au avut șansa să semneze un acord și să supraviețuiască”. Mesaje contradictorii față de ziua precedentă Mediafax notează că mesajul de miercuri contrastează cu declarațiile de marți, când Trump spunea că o înțelegere durabilă pentru a pune capăt războiului era „aproape de sfârșit” și că negocierile s-ar putea încheia în „două sau trei zile”. Blocada maritimă, prezentată ca instrument de presiune economică Trump a lăudat și blocada americană asupra transporturilor maritime iraniene, pe care a numit-o „cea mai reușită” din istorie și un „zid de oțel”, potrivit sursei citate. El a susținut că blocada a oprit afacerile iraniene și a împiedicat Iranul să plătească salariile militare, în timp ce ar fi permis altor țări să exporte „mult petrol”. Unele afirmații (de exemplu, efectele blocadei asupra plății salariilor militare) sunt prezentate în articol ca declarații ale lui Trump și nu sunt însoțite de verificări independente în textul sursă. [...]
