Știri
Știri din categoria Externe

George Kent susține că Rusia urmărește doar aparența unor negocieri de pace, potrivit Digi24, care redă un interviu acordat de diplomatul american publicației Ukrainska Pravda. Kent, fost ambasador al SUA în Estonia (2023–2024) și diplomat cu peste trei decenii de experiență, afirmă că Moscova ar repeta tiparul din perioada acordurilor de la Minsk, folosind discuțiile pentru a câștiga timp și a proiecta imaginea unui proces.
În interviu, Kent compară cele două mandate ale lui Donald Trump și spune că a doua administrație ar fi adoptat o abordare „tranzacțională”, cu efecte în politica externă. El leagă această schimbare de decizii pe care le consideră slabe din punct de vedere strategic, inclusiv în dosare cu impact asupra economiei globale, menționând „războiul împotriva Iranului” și consecințele acestuia.
„Rușii nu sunt interesați să negocieze un acord de pace. Ei sunt interesați, în esență, de o «pokazukha» pentru a arăta că există aparența unui proces. Asta au făcut în cadrul acordului de la Minsk. Asta fac și acum”, spune diplomatul.
Pe tema sprijinului american pentru Ucraina, Kent afirmă că, în anii 2023–2024, o parte din asistența acordată de administrația Biden ar fi venit „prea târziu și în cantități insuficiente”, în condițiile în care ajutorul care ar fi putut fi oferit atunci ar fi fost necesar încă din 2022. În prezent, el descrie politica SUA drept una care „nu prevede acordarea de asistență Ucrainei”, pe care o consideră „miopă” și contrară intereselor americane.
Kent discută și despre presiunile pentru un acord, argumentând că un aranjament care nu este „just, durabil” și adaptat nevoilor Ucrainei ar echivala cu o capitulare. În același timp, el susține că Rusia, sub Vladimir Putin, ar urmări „desființarea actualului stat ucrainean” în condiții inacceptabile pentru ucraineni, motiv pentru care, în viziunea sa, dialogul ar trebui purtat fără concesii care să ducă la pierderea suveranității.
Recomandate

Atacurile cu drone și suspendarea zborurilor la Moscova arată că „armistițiul” anunțat de Kremlin nu reduce riscul operațional în regiune , iar tensiunile cresc chiar înaintea paradei de Ziua Victoriei , potrivit TVR Info . Cu o zi înaintea paradei de la Moscova, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din Rusia. Oficialii ruși au confirmat interceptarea unor drone în apropierea capitalei, iar cele trei aeroporturi ale Moscovei au suspendat temporar zborurile. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, deși Vladimir Putin anunțase un armistițiu de două zile, pe 8 și 9 mai. La câteva ore după anunț, armata rusă a lansat o serie de atacuri, iar președintele Ucrainei a acuzat Moscova că nu își respectă propriul armistițiu, menționând „peste 140 de lovituri” asupra localităților ucrainene. „Ucraina era pregătită să asigure o încetare completă a focului, dar propunerea noastră de pace a fost întâmpinată doar cu noi atacuri și noi amenințări din partea Rusiei. Ei vor ca Ucraina să le acorde permisiunea de a-și desfășura parada în siguranță timp de o oră, o dată pe an, pentru ca apoi să continue să ne ucidă oamenii și să îşi continue războiul. Oficialii ruși vorbesc deja despre lovituri după data de 9 mai. Este o logică ciudată și, în mod evident, inadecvată din partea conducerii ruse.” ( Volodimir Zelenski ) Ce se schimbă, concret, în plan operațional Episodul scoate în evidență două efecte imediate, cu relevanță practică: perturbări în transportul aerian : suspendarea temporară a zborurilor pe cele trei aeroporturi ale Moscovei indică un risc de întreruperi pe fondul alertelor de securitate; incertitudine privind „ferestrele” de dezescaladare : deși a fost anunțat un armistițiu pe 8–9 mai, atacurile au continuat, ceea ce reduce predictibilitatea pentru civili și operatori. Parada are loc, dar fără tehnică militară grea La Moscova, autoritățile fac ultimele pregătiri, iar Kremlinul a confirmat că parada de Ziua Victoriei va avea loc, pe fondul unei tensiuni ridicate din cauza dronelor ucrainene. Totodată, la paradă nu vor defila tancuri și alte echipamente militare , iar analiști militari citați de TVR Info interpretează această decizie ca un semn că armata rusă se confruntă cu probleme serioase pe frontul din Ucraina. (TVR Info a publicat separat detalii despre formatul paradei: TVR Info .) [...]

După 20 de runde de sancțiuni, Rusia arată semne de oboseală economică, dar nu de colaps , iar pentru UE miza se mută tot mai mult pe lovirea veniturilor din petrol – principalul amortizor al economiei de război, potrivit Antena 3 . Economia Rusiei s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru (ianuarie–martie), iar deficitul public a urcat la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), depășind ținta stabilită pentru întregul an. În paralel, inflația rămâne aproape de 6%, în condițiile unei dobânzi de politică monetară de 14,5%, iar banca centrală avertizează asupra unui deficit „sufocant” de forță de muncă. În acest context, chiar Vladimir Putin a cerut explicații privind faptul că „traiectoria indicatorilor macroeconomici nu corespunde în prezent așteptărilor” și a solicitat „măsuri suplimentare” pentru relansarea creșterii. De ce contează: UE încearcă să strângă șurubul pe petrol, dar șocurile din energie complică planul Pe fondul acestor semnale, lideri europeni susțin că sancțiunile își fac efectul. Ursula von der Leyen a spus că „sancțiunile au un efect care mușcă din economia rusă” și că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. În același registru, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a vorbit despre o economie care „se scufundă în criză”, iar ministra suedeză de finanțe Elisabeth Svantesson a concluzionat: „Sancțiunile funcționează.” Operațional, următoarea țintă discutată la nivel european este o interdicție coordonată în G7 – în special cu SUA – asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, menită să crească costurile de transport și să reducă profiturile Moscovei. Planul este însă „în așteptare”, după perturbările energetice generate de închiderea Strâmtorii Hormuz , care ar fi adus Rusiei venituri de 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) din vânzări de petrol în martie, față de 9,7 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) în februarie. Bruxellesul urmărește revenirea la scăderea treptată a prețului petrolului Urals, observată înainte de acest episod, iar oficialii mizează pe un pachet de măsuri care să includă și acțiuni împotriva „flotei din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile). „Economia de război” ține Rusia pe linia de plutire, cu costuri tot mai mari Materialul arată că, deși Rusia este cea mai sancționată țară din lume și are aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în rezerve „imobilizate”, economia nu este aproape de colaps. Sunt menționate trei scenarii pesimiste pe care Moscova le-a evitat: recesiune prelungită, intrare în incapacitate de plată a datoriei suverane și revoltă populară pe fondul scăderii nivelului de trai. Explicația centrală este trecerea la o economie de război: cheltuielile militare au crescut de la 65 de miliarde de dolari în 2021 (3,6% din PIB) la 190 de miliarde de dolari anul trecut (7,5% din PIB). Această injecție bugetară a reconfigurat industrii, lanțuri de aprovizionare și piața muncii, susținând activitatea economică, chiar dacă „artificial” și cu costuri ridicate. În același timp, sancțiunile au împins Rusia spre finanțare internă, utilizarea yuanului și platforme de criptomonede pentru ocolirea restricțiilor, în timp ce interdicțiile comerciale au limitat accesul la produse sofisticate și tehnologie. Ce urmează: vulnerabilitatea crește pe măsură ce se erodează „tampoanele” Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,1% pentru economia Rusiei în 2026 (după 1% în 2025), peste proiecțiile pentru Germania (0,8%), Franța (0,9%) și Italia (0,5%), potrivit datelor citate. Totuși, analiza avertizează că „tampoanele” construite la începutul războiului s-au erodat după patru ani, ceea ce sporește vulnerabilitatea, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide și prețurile petrolului scad. În esență, UE vede „fisuri” tot mai vizibile, dar eficiența sancțiunilor rămâne legată de capacitatea Occidentului de a reduce veniturile energetice ale Rusiei fără a provoca noi șocuri pe piața globală a petrolului. [...]

Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile între Rusia și Ucraina, cu suspendarea „tuturor activităților kinetice” și un schimb de câte 1.000 de prizonieri din fiecare parte, o formulă care ar putea reduce temporar riscurile operaționale pe front, dar care vine pe fondul unor încetări ale focului contestate și al negocierilor blocate , potrivit Reuters . Armistițiul ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai, fiind prezentat de Trump ca un gest legat de marcarea, în Rusia, a finalului celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele SUA a spus într-o postare pe Truth Social că pauza va include atât oprirea acțiunilor militare, cât și un schimb de prizonieri la scară mare. „Sperăm că este începutul sfârșitului unui război foarte lung, mortal și greu”, a transmis Trump, adăugând că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate și încetări ale focului fără consens Reuters notează că Trump afirmase, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin din 29 aprilie, că se lucrează la un armistițiu temporar. Putin anunțase anul trecut o încetare a focului de trei zile, însă fără acordul Kievului. În paralel, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru 8-9 mai, pentru a coincide cu comemorările victoriei sovietice asupra Germaniei naziste și parada militară din Piața Roșie . Ucraina a venit cu o propunere separată de armistițiu pe termen nedeterminat, care ar fi urmat să înceapă la miezul nopții de marți (ora 00:00 în România), cerând Rusiei să răspundă în oglindă. Miza practică: un „test” de implementare, nu o soluție Chiar dacă pauza anunțată de Trump ar reduce temporar intensitatea luptelor și ar permite un schimb de prizonieri, contextul rămâne fragil: Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, că au încălcat încetări ale focului declarate unilateral. În plus, discuțiile intermediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, în special din cauza divergențelor privind regiunea Donețk. Rusia cere ca Ucraina să își retragă trupele din părți ale regiunii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în cei patru ani de invazie la scară largă, în timp ce Ucraina spune că nu va ceda teritorii pe care le controlează. Separat, HotNews a relatat că anunțul a fost preluat de AFP și a inclus detalii suplimentare despre acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și despre un decret semnat de Volodimir Zelenski, însă aceste elemente nu apar în materialul Reuters. [...]

Escaladarea atacurilor rusești pune sub semnul întrebării orice armistițiu , iar Ucraina transmite că va răspunde „cu aceeași monedă”, condiționând o eventuală încetare a focului de deciziile Moscovei, potrivit Mediafax . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a făcut declarațiile într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka , în contextul noilor atacuri și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului. Mesajul a fost relatat de agenția Ukrinform. Zelenski a susținut că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în pofida discuțiilor despre un armistițiu, invocând bombardamente pe linia frontului, acțiuni de asalt, utilizarea dronelor și atacuri aeriene. În același timp, liderul ucrainean a afirmat că răspunsurile Ucrainei „au fost pe măsură”. „Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a spus Volodimir Zelenski. Armistiții anunțate și acuzații de încălcare În material sunt menționate mai multe repere recente legate de armistițiu: Pe 29 aprilie, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru 9 mai. Zelenski a declarat ulterior că Ucraina nu a primit „niciun semnal oficial” din partea Moscovei privind oprirea luptelor, în ciuda declarațiilor publice apărute pe rețelele sociale. Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”. Tot pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele ruse ar fi încălcat armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone. Separat, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai. De ce contează Mesajul lui Zelenski indică faptul că, în lipsa unor pași verificabili din partea Moscovei, discuțiile despre încetarea focului rămân fragile, iar dinamica de pe front riscă să împingă conflictul într-o logică de represalii, cu efect direct asupra oricărei ferestre de negociere pe termen scurt. [...]

Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor , după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului. Ce spune Zelenski: „nu a existat nici măcar o încercare” de oprire a focului Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate: peste 140 de bombardamente asupra pozițiilor de pe front; 10 acțiuni de asalt; „sute” de lovituri cu drone. Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă. Ce spune Ministerul Apărării al Rusiei: „am reacționat în oglindă” și am lovit ținte militare Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului. În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor. Context: armistițiu unilateral și avertismente privind Kievul „Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament. Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”. [...]

Atacurile cu drone asupra Moscovei și unor rafinării rusești pun sub semnul întrebării „armistițiul” unilateral anunțat de Kremlin , într-un moment în care Rusia încerca să își securizeze spațiul aerian și infrastructura înaintea festivităților de 9 mai, potrivit Libertatea . În noaptea de joi spre vineri, zeci de drone ucrainene au vizat Moscova și alte regiuni, după intrarea în vigoare a unei încetări a focului de două zile declarate unilateral de Rusia pentru perioada 8–10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei. Informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda și Interfax, citate de Libertatea. Restricții de zbor la Moscova, după interceptarea dronelor Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că cel puțin 26 de drone au fost distruse deasupra capitalei. Echipele de urgență au fost trimise în zonele unde au căzut resturi, iar autoritatea aeronautică Rosaviatsiya a impus temporar restricții de zbor pe aeroporturile Vnukovo și Domodedovo. Primele drone ar fi fost detectate îndreptându-se spre oraș încă din seara de 7 mai, conform aceleiași relatări. Lovituri raportate asupra unor obiective industriale din Iaroslavl și Rostov În paralel, canale de monitorizare au raportat explozii care ar fi vizat uzina de procesare Yaroslavnefteorgsintez din Iaroslav, unde ar fi izbucnit un incendiu, iar imagini cu fum au fost publicate online. În Rostov-pe-Don, localnicii au raportat explozii urmate de un incendiu masiv. Potrivit informațiilor preliminare menționate în articol, uzina Agropromzapchast ar fi fost ținta unui atac cu rachete. Avertismentul Kremlinului și miza zilelor de 8–10 mai Înaintea incidentelor, Ministerul rus al Apărării anunțase că, la ordinul președintelui Vladimir Putin, forțele ruse vor opri complet operațiunile de luptă și atacurile cu rachete sau drone în perioada 8–10 mai și a cerut Ucrainei să respecte armistițiul. Totodată, ministerul a transmis că orice încălcare va primi un „răspuns adecvat” și a avertizat că o eventuală încercare de a perturba festivitățile de la Moscova ar atrage un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului. „Dacă regimul de la Kiev încearcă să perturbe sărbătorirea celei de-a 81-a aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic la Moscova, Forțele Armate Ruse vor lansa un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”, a transmis Ministerul Apărării rus. În același context, Ministerul rus al Apărării a somat civilii și personalul diplomatic străin să părăsească imediat Kievul, mai notează articolul. De cealaltă parte, Ucraina acuzase anterior Rusia că a încălcat un armistițiu propus de Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că recentele ofensive terestre și atacuri aeriene rusești reprezintă o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei. [...]