Știri
Știri din categoria Externe
Kievul a extins negocierile de pace într-un format SUA–Europa, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a trecut, duminică, la o a treia rundă de discuții la care participă reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei, pe lângă emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, potrivit Kyiv Post. Miza imediată este conturarea unei înțelegeri „durabile și juste”, care să blocheze reluarea agresiunii ruse, într-un moment în care Washingtonul și Moscova au avut deja contacte directe.
Zelenski a spus că, după două runde bilaterale cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, discuțiile au fost extinse într-o a treia sesiune, cu participarea reprezentanților celor trei capitale europene. Președintele ucrainean a mulțumit delegației americane pentru deplasarea la Kiev, pe care a descris-o drept prima vizită oficială a celor doi emisari în capitala Ucrainei, și a insistat asupra alinierii cu partenerii europeni.
„Suntem foarte recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem în cercul unor astfel de națiuni. Pentru noi, este foarte important să facem totul astfel încât acest război să se încheie. Aici, suntem cu toții de aceeași parte.”
Trecerea la un format care include simultan SUA și principalele puteri europene sugerează o încercare de a evita negocieri fragmentate și de a construi o poziție comună a aliaților în jurul condițiilor unui acord. Zelenski a reiterat că obiectivul este încetarea războiului printr-o soluție „dreaptă”, care să prevină „permanent” o nouă agresiune rusă.
Potrivit articolului, aceste consultări au loc după o întâlnire de trei ore și 10 minute între președintele rus Vladimir Putin și emisarii americani, la Kremlin, sâmbătă seara, 5 septembrie. În cadrul discuțiilor de la Moscova, oficiali ruși ar fi abordat propuneri de reglementare și proiecte comerciale bilaterale, iar Putin ar fi acceptat oprirea loviturilor asupra Kievului pentru trei zile, respingând însă un armistițiu mai larg pe linia frontului.
La sosirea emisariilor americani în gara centrală din Kiev, aceștia au fost întâmpinați de oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv:
O conferință de presă era programată pentru mai târziu în cursul zilei, după încheierea celor două runde inițiale de discuții cu delegația americană, conform aceleiași surse.
Recomandate
Apropierea lui Trump de Putin riscă să schimbe parametrii negocierilor de pace și să împingă Ucraina spre concesii care ar lăsa țara vulnerabilă la o nouă agresiune, pe fondul unor semnale că Washingtonul discută inclusiv stimulente economice pentru Moscova, potrivit Adevărul , care citează o relatare Euronews . Schimbarea de ton a președintelui american a alimentat îngrijorarea în capitalele europene: Trump s-a apropiat de Vladimir Putin, a încheiat un acord privind motorina rusească și a făcut demersuri pentru relaxarea unor sancțiuni impuse Rusiei. În paralel, criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-au intensificat. În acest context, Kremlinul a propus proiecte economice comune și ideea unui summit trilateral Putin–Trump–Xi Jinping, pe care Trump a spus că o susține. O astfel de întâlnire ar putea întări poziția internațională a liderului rus, într-un moment în care Moscova urmărește recunoașterea statutului de „mare putere”, notează materialul. Presiune asupra Kievului și riscuri operaționale pe frontul apărării Temerile Ucrainei sunt amplificate de restricții recente privind accesul la comunicațiile prin satelit Starlink și de întârzieri neexplicate în livrarea armamentului produs în SUA. În plus, Ucraina a acuzat Washingtonul că a întârziat livrările de interceptoare Patriot finanțate de aliați europeni, că a întrerupt schimbul de informații despre rachetele balistice rusești și că a restricționat accesul la comunicațiile prin satelit. Casa Albă a negat că ar fi impus restricții din motive politice și a respins acuzațiile că emisari americani ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și de informații dacă Kievul nu face concesii. În același timp, materialul precizează că sistemul de avertizare a fost restabilit, iar Zelenski a transmis senatorilor americani că „fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile”. Europa încearcă să țină Ucraina „în joc” și să evite un acord favorabil Moscovei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat în Parlamentul European că negociatorii americani ar încerca de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare. „De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o.” Un oficial european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a descris situația drept alarmantă și a arătat că există îngrijorări legate de idei precum deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa ca stimulente pentru Moscova — propuneri pe care guvernele europene le-au respins. Miza politică din SUA și efectele colaterale în energie Un alt oficial european a pus declarațiile pro-ruse ale lui Trump și pe seama presiunilor politice înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate luna viitoare, în condițiile în care republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, iar nemulțumirile alegătorilor sunt alimentate de creșterea prețurilor la energie. Trump a încercat să lege o parte din scumpiri de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă experți în energie citați de Euronews indică războiul din Iran drept principal factor al perturbărilor de pe piețele petroliere internaționale. Ce urmează: negocieri sub tensiune și o Europă prinsă între sprijin și pragmatism În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu par pregătiți să rupă relația cu administrația Trump și încearcă să rămână la masa negocierilor, pentru a-și păstra influența asupra unui eventual acord. În acest sens, premierul Norvegiei și președintele Finlandei au organizat în grabă o nouă rundă de discuții de pace la Oslo, înainte ca emisarul american Steve Witkoff să plece la Moscova. „Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. [...]
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului pune sub semnul întrebării fereastra diplomatică deschisă după ce Rusia a transmis că este „pregătită, în principiu” să reia negocierile de pace, potrivit Antena 3 . Loviturile au avut loc la câteva ore după semnalele publice de relansare a discuțiilor, în contextul unei ofensive diplomatice conduse de emisari ai președintelui american Donald Trump. În noaptea de miercuri spre joi, mai multe case au fost lovite în capitala Ucrainei, iar 15 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko , citat de BBC. Negocieri reluate „în principiu”, dar atacurile continuă Atacul a venit pe fondul demersurilor lui Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca emisari ai lui Trump. Witkoff s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, la o zi după o întrevedere cu liderul de la Kiev. Negocierile trilaterale fuseseră suspendate în februarie, iar de atunci Rusia și-a intensificat atacurile, în condițiile în care Ucraina ar fi rămas fără interceptoarele furnizate de Occident pentru apărarea antirachetă, potrivit materialului. Trump a declarat miercuri că lumea ar fi „cel mai aproape de până acum” de încheierea războiului, deși, notează sursa, nu a reușit până acum să pună capăt conflictului, în pofida afirmațiilor repetate că ar putea face acest lucru. Ce se știe despre posibila rundă următoare și pozițiile părților Nu este clar ce propuneri concrete i-a prezentat Witkoff lui Putin. Volodimir Zelenski a spus că discuțiile au vizat garanții de securitate „solide” pentru Ucraina și propuneri privind un armistițiu energetic, în timp ce consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a afirmat că ideile nu au fost foarte „utile”. Ușakov a sugerat că o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc în jurul datei de 10 noiembrie, la Abu Dhabi, și a spus că discuțiile ar trebui să se concentreze pe „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”. Tot el a susținut că trupele ruse avansează pe întreaga linie a frontului și au „inițiativa strategică”, afirmații contestate de Ucraina și aliații europeni, care invocă un impas. Zelenski a declarat că ar accepta un acord care să înghețe războiul pe actuala linie a frontului, cu discuții ulterioare despre garanții de securitate. Tensiuni SUA–Ucraina și mize economice: sancțiuni și carburanți Materialul notează și o deteriorare a relației dintre Kiev și Washington. Trump a spus că Ucraina ar trebui să aibă un nou președinte și că „altcineva” ar trebui să negocieze în numele țării. Tot el a pus pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești creșterea prețurilor la carburanți, în contextul războiului condus de SUA împotriva Iranului. În același timp, Trump a fost criticat de parlamentari democrați și de unii republicani după ce a ridicat sancțiunile impuse Rusiei, permițându-i să elibereze „tone de motorină” pe piața americană și globală, deși semnase cu câteva săptămâni înainte o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva statelor care importă petrol și gaze rusești. Zelenski și aliații europeni au criticat decizia. Separat, Kievul a acuzat Washingtonul că ar fi reținut informații de intelligence esențiale pentru avertizarea privind lansările de rachete balistice rusești; secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile ca fiind „scandaloase”, iar Zelenski a spus ulterior că schimbul de informații „funcționează acum”. Armata ucraineană s-a plâns și de restricții de viteză impuse rețelei Starlink , care ar fi limitat folosirea dronelor; oficialii americani au negat, iar un grup bipartizan de senatori a cerut o anchetă. Un gest înaintea discuțiilor: eliberarea unui cetățean american Înaintea discuțiilor Putin–Witkoff, Rusia l-a eliberat pe Stephen Hubbard, un cetățean american de 74 de ani, condamnat la aproape șapte ani de închisoare pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Trump a spus că „nu a fost nevoie de niciun «schimb»”, iar Witkoff l-a caracterizat pe Putin drept „un om cu suflet umanitar” pentru că a acceptat eliberarea. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, întrebat despre această caracterizare, că îl interesează mai puțin formularea și mai mult faptul că „aduce un ostatic american acasă, la familia lui”. În ansamblu, succesiunea rapidă dintre semnalele de reluare a negocierilor și atacul cu rachete asupra Kievului indică o negociere în care presiunea militară rămâne instrument central, iar calendarul diplomatic – inclusiv o posibilă întâlnire în jurul datei de 10 noiembrie – rămâne incert. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
Peter Magyar încearcă să repoziționeze Ungaria ca partener predictibil în UE , într-un mesaj cu miză de politică externă care vizează refacerea încrederii după anii de tensiuni cu Bruxellesul, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute la Budapesta, în ziua în care Ungaria a marcat 70 de ani de la Revoluția din 1956 împotriva dominației sovietice, înăbușită de Armata Roșie. Discursul lui Magyar a fost prezentat ca un contrast față de retorica lui Viktor Orban, descris ca aliat al Kremlinului și cunoscut pentru atacuri la adresa instituțiilor europene. În fața mulțimii adunate în fața Parlamentului, premierul a respins ideea unei poziționări ambigue între Est și Vest. „Ungaria nu este o «țară feribot», ea nu poate pluti la nesfârșit între Est și Vest. În 1956, poporul ungar a făcut o alegere clară: aparținem unei Europe libere și democratice” Magyar a susținut că obiectivul guvernului său este ca Ungaria să fie „un aliat de încredere” în Uniunea Europeană, nu un actor care se izolează și își urmărește o „cale separată”. „Vrem să fim aliați de încredere, capabili să stăm la masa comună cu capul ridicat și nu oportuniști care se izolează prin șantaj și urmează o cale separată” Semnal către Bruxelles: „guvernul nostru a făcut-o”, nu țara În același context, un participant la eveniment, Attila Rothi (56 de ani), a declarat pentru AFP că, în opinia sa, nu Ungaria s-a îndepărtat de UE, ci guvernarea anterioară. „Ungaria nu s-a îndepărtat niciodată de UE, guvernul nostru a făcut-o. În sfârșit ne-am regăsit țara” Prezență internațională și un episod politic intern La evenimentele de comemorare au participat lideri UE, premieri și alți demnitari din peste 40 de țări, conform informațiilor citate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut un discurs la o ceremonie oficială în Parlament, care a fost boicotată de opoziție, inclusiv de partidul Fidesz al lui Viktor Orban. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pași concreți, mesajul rămâne, deocamdată, unul de repoziționare politică: o încercare de a reancora Ungaria în linia principală a UE și de a reduce percepția de impredictibilitate în relația cu partenerii europeni. [...]
