Știri
Știri din categoria Externe
Dmitri Medvedev a indicat extinderea unei „zone de securitate” rusești în regiunile ucrainene Sumî, Dnipropetrovsk și Harkiv, o formulare care sugerează o posibilă lărgire a obiectivelor militare ale Moscovei și, implicit, o creștere a presiunii asupra unor teritorii aflate mai adânc în Ucraina, potrivit Kyiv Post.
Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că noua „zonă de securitate” despre care ar fi vorbit Vladimir Putin „va trece prin teritoriul” celor trei regiuni. Declarația a fost preluată de agenția rusă de stat TASS, conform publicației.
În același mesaj, Medvedev a invocat succese nedefinite ale forțelor ruse pe linia frontului și a folosit o retorică ostilă la adresa guvernului ucrainean și a partenerilor occidentali. El a susținut, fără a oferi detalii verificabile, că statele occidentale ar ascunde propriilor populații „starea reală” de pe câmpul de luptă și a acuzat Kievul că ar răspândi informații false pentru a menține sprijinul financiar pentru apărare.
Declarațiile lui Medvedev vin după afirmații recente ale lui Putin despre continuarea campaniei militare și despre crearea unor „zone tampon” în Ucraina. Pe 3 iulie, în timpul unei vizite la un punct de comandă auxiliar al Grupului Comun de Forțe, Putin a spus că Rusia va continua loviturile în masă asupra Ucrainei, inclusiv asupra complexului militar-industrial și a infrastructurii care îi susține activitatea, potrivit agenției ruse Interfax, citată de Kyiv Post.
Tot atunci, Putin a afirmat că, drept răspuns la lovituri ucrainene asupra orașelor rusești, forțele ruse vor extinde o „zonă de securitate” pe teritoriul ucrainean, menționând explicit operațiuni în regiunile Sumî și Harkiv.
În același set de declarații, Putin a susținut că armata rusă ar fi capturat complet regiunea Luhansk și orașul Kostiantînivka și că ar avansa în regiunea Donețk. Kyiv Post notează însă că afirmațiile privind Kostiantînivka au fost respinse atât de oficiali militari ucraineni, cât și de analiști independenți de la Institute for the Study of War (ISW), care au indicat că localitatea rămâne sub control ucrainean, iar prezența rusă s-ar limita la grupuri izolate de sabotaj.
Publicația nu oferă detalii operaționale despre cum ar urma să fie trasată sau implementată „zona de securitate” menționată de Medvedev, iar declarațiile rusești rămân, în parte, la nivel de intenție și retorică, fără elemente verificabile în mod independent în materialul citat.
Recomandate
Ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune directă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , în condițiile în care Kievul reclamă un deficit critic de capabilități anti-balistică, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski . Într-un mesaj publicat pe Telegram duminică, 5 iulie, Zelenski a spus că, într-o singură săptămână, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe aeriene ghidate și 106 rachete de diverse tipuri, „aproape jumătate” dintre acestea fiind balistice. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și bombe grele Zelenski a indicat că forțele ucrainene de apărare antiaeriană interceptează, de regulă, peste 90% dintre dronele de atac, însă rămân „foarte vulnerabile” în fața rachetelor balistice și a bombelor ghidate grele incluse în pachetele de lovituri. Ca exemplu al acestei vulnerabilități, el a invocat un atac recent cu rachetă balistică asupra Kievului, soldat cu 31 de morți și 102 răniți. Miza operațională: aprovizionare continuă cu interceptori, în special anti-balistică Pentru a face față volumului de amenințări, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează cu parteneri europeni și nord-americani pentru a obține livrări continue de rachete interceptoare, inclusiv prin inițiative precum „Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)” – o listă de necesități prioritare pentru sprijin militar. „Ne întărim apărarea antiaeriană lucrând împreună cu europenii pe anti-balistică. Avem nevoie de răspunsuri de la partenerii noștri la solicitările noastre de apărare antiaeriană. Fiecare pachet de rachete interceptoare este o protecție reală a vieților”, a transmis Zelenski. Atacuri în weekend: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același context, Zelenski a descris o campanie „neîntreruptă” care vizează infrastructura civilă și comunități de pe linia frontului, menționând că aproape zilnic sunt lovite regiuni precum Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și localități de graniță. Kyiv Post mai notează o serie de atacuri din weekend, între care: o lovitură cu rachetă în regiunea Harkiv care a distrus o benzinărie în districtul comercial din Izium, cu un mort și trei răniți; un atac cu dronă asupra Bohoduhiv, soldat cu doi morți; un atac cu dronă în orașul Harkiv, cu cel puțin cinci răniți; o bombă ghidată FAB-250 cu modul de planare și corecție (UMPK) care a lovit un supermarket din Kramatorsk (regiunea Donețk), rănind cinci civili, inclusiv un băiat de 11 ani; în Zaporijjea, o salvă de cinci rachete care a provocat o prăbușire parțială a structurii unei clădiri de apartamente cu mai multe etaje, urmată de atacuri cu drone asupra unor facilități comerciale; în Sumî, un atac asupra unei stații de combustibil care a declanșat un incendiu puternic și a rănit trei femei. Potrivit aceleiași surse, echipele de intervenție de urgență rămân în alertă ridicată, pe fondul volumului „fără precedent” al asalturilor aeriene rusești. [...]
Germania menține blocajul pe rachetele Taurus pentru Ucraina , argumentând că loviturile la distanță lungă pot fi acoperite de capacitățile ucrainene cu drone, potrivit Kyiv Post . Mesajul, transmis de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , indică o linie de politică militară în care Berlinul evită furnizarea unui sistem ofensiv cu rază lungă, dar își consolidează rolul de furnizor-cheie de apărare antiaeriană. Pistorius a spus, într-un interviu citat de n-tv, că Ucraina „reușește tot mai mult” să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării de petrol și logistică militară, folosind sisteme aeriene fără pilot dezvoltate intern. În acest context, el a apreciat că Ucraina nu mai are nevoie de rachetele de croazieră Taurus. „Ucraina are tot mai mult succes în a lovi ținte pe teritoriul Rusiei, distrugând astfel rafinării de petrol și logistică militară.” Ce transmite Berlinul: „nu” pentru capabilități ofensive, „da” pentru apărare Deși refuză în continuare livrarea sistemului Taurus, Germania rămâne „unul dintre principalii susținători militari” ai Ucrainei, în special pe segmentul apărării aeriene și antirachetă, notează publicația. Practic, Berlinul își păstrează profilul de contributor major la protecția infrastructurii și a orașelor, fără a trece pragul politic al furnizării unei arme de lovire la mare distanță. Context operațional: front relativ stabil, dar costisitor pentru Rusia Pistorius a descris situația de pe front ca fiind „în mare parte statică”, cu variații de câțiva kilometri în ambele direcții, însă cu pierderi „incredibile” pentru forțele ruse. Evaluarea sa sugerează că, în viziunea Berlinului, dinamica actuală nu impune o schimbare de politică privind Taurus, atâta timp cât Ucraina își poate susține loviturile în adâncime prin drone. „Situația nu a arătat niciodată atât de bine ca acum. Nu există aproape nicio mișcare pe câmpul de luptă… dar întotdeauna cu pierderi incredibile pentru forțele armate ruse.” În paralel: contract pentru 600 de interceptoare de apărare aeriană În același material, este menționat că președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 22 iunie semnarea unui contract major cu Germania pentru achiziția a 600 de rachete interceptoare de apărare aeriană . Acordul vizează muniții produse de contractori germani, sub licență de fabricație din SUA. Zelenski a precizat că livrările vor dura, descriind calendarul drept un proces „destul de îndelungat”. Tot el a indicat că SUA produc în prezent aproximativ 700 de interceptoare pe an și au transferat licențe de producție către Germania pentru a crea capacitate de fabricație în Europa. De ce contează Poziția exprimată de Pistorius conturează o împărțire tot mai fermă a sprijinului militar german: accent pe apărare antiaeriană (inclusiv prin contracte de volum), în timp ce armele ofensive cu rază lungă rămân în afara pachetului. Pentru Ucraina, mesajul implică faptul că presiunea pentru Taurus se lovește de argumentul „substituției” prin drone, iar pentru industria europeană de apărare, contractul de interceptoare indică o direcție de investiții și producție orientată către muniții defensive, cu termene de livrare extinse. [...]
Estimarea ISW sugerează un cost uman uriaș pentru ocuparea completă a Donețkului , dacă Rusia menține ritmul actual de înaintare și nivelul pierderilor, potrivit unei analize citate de HotNews . Calculul indică peste 6 milioane de soldați pierduți pentru a prelua restul teritoriului din regiune aflat încă sub controlul Kievului, ceea ce pune în prim-plan sustenabilitatea operațională a ofensivei ruse. Institutul american Institute for the Study of War (ISW) afirmă că, la pierderile estimate pe kilometru pătrat și la avansul consemnat în iunie, Rusia ar ajunge la 6.574.590 de soldați pierduți pentru capturarea celor 5.065 km² rămași din provincia Donețk. Potrivit ISW, în iunie forțele ruse ar fi pierdut 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat câștigat. De ce contează Donețkul: „ Centura Fortărețelor ” și logica războiului de uzură În centrul mizei se află așa-numita „Centura Fortărețelor” – o fâșie de circa 50 km care include trei orașe controlate de Ucraina: Sloviansk, Kramatorsk și Konstiantinivka. Importanța ei, în logica apărării ucrainene, ține de două elemente evidențiate în material: zona este puternic urbanizată, iar luptele în orașe tind să se transforme în confruntări de uzură, cu pierderi mari pentru atacator; aliniamentul este sprijinit de râurile Siverski Doneț și Oskil, care ar limita opțiunile de manevră și ar împinge atacul spre lovituri frontale. HotNews trimite, pentru context, la explicația despre „Centura Fortărețelor” din Donețk, într-un material separat: „Centura Fortărețelor” din Donețk . Discrepanțe între anunțurile Moscovei și evaluările din teren Articolul pornește de la un exemplu recent: anunțul făcut de Vladimir Putin privind „cucerirea” orașului Konstiantinivka, în cadrul unei întâlniri cu comandanți militari ruși, inclusiv șeful Statului Major, Valeri Gherasimov . Potrivit ISW, însă, prezența rusă în oraș ar fi limitată la grupuri mici de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, fără control asupra celei mai mari părți a localității. În aceeași logică, ISW contestă și cifrele prezentate public de conducerea rusă privind câștigurile teritoriale: Putin a susținut că au fost ocupate 133 de localități și peste 3.000 km² de la începutul anului; ISW estimează că, în realitate, ar fi vorba de 64 de localități ocupate sau în care au existat infiltrări, echivalentul a 621 km² ; pentru luna iunie, Moscova a indicat 636 km² , în timp ce ISW evaluează avansul la 30,4 km² , cu precizarea că infiltrarea nu înseamnă automat control. Cum a fost construit calculul de „6 milioane” Estimarea ISW, așa cum este redată, leagă direct pierderile pe kilometru pătrat de suprafața rămasă de cucerit în Donețk. În esență, dacă raportul din iunie (1.298 soldați pierduți/km²) s-ar menține, costul uman ar crește proporțional cu fiecare kilometru pătrat câștigat. ISW notează și alte exemple de diferențe între afirmațiile oficialilor ruși și propriile evaluări privind distanțele până la obiective, sugerând că astfel de discrepanțe pot avea consecințe directe în pierderi, pe măsură ce operațiunile sunt împinse înainte în condiții de rezistență urbană și obstacole naturale. Pentru detaliile complete ale evaluării, HotNews indică analiza ISW din 4 iulie 2026: Institute for the Study of War . [...]
Amenințarea Rusiei cu „răspuns adecvat” după loviturile din zona Sankt Petersburg ridică din nou riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii și transportului în regiune , într-un moment în care Ucraina își extinde operațiunile cu drone și rachete în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile ale Federației Ruse „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. Mesajul vine după atacuri ucrainene cu drone și rachete asupra Sankt Petersburg. Autoritățile de la Kremlin susțin că au doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune de tip „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Potrivit versiunii ruse, bombardamentele nu s-ar fi soldat cu victime și nici cu pagube majore. Ținte energetice și efecte operaționale: aeroporturi închise temporar Guvernatorul Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a anunțat că în jur de 70 de drone ucrainene au fost neutralizate deasupra orașului. El a spus că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând „probleme tehnice”, care ar fi fost între timp rezolvate, și că nu au existat victime. Tot potrivit autorităților locale, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt Petersburg, fără pagube și fără victime. Epave de drone au căzut și în portul Visoțk, aproape de frontiera cu Finlanda, conform guvernatorului regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko. Pe fondul acestor atacuri, agenția rusă a aviației civile a anunțat închiderea, timp de mai multe ore, a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei: Kaliningrad, Pskov și Sankt Petersburg. Contextul militar: lovituri în mai multe regiuni și revendicări de la Kiev Armata rusă afirmă că bombardamentele ucrainene au vizat peste zece regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, și că au provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă în regiunea de graniță Belgorod. La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că baza navală Kronstadt din Sankt Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate și obiective energetice portuare. „Forţele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructură petrolieră portuară care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia şi au avut loc, de asemenea, lovituri reuşite asupra Kronstadt, o ţintă militară importantă.” Loviturile asupra Sankt Petersburg sunt prezentate în acest context ca o continuare a atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus și vin după un atac al forțelor ruse asupra Kievului, despre care sursa notează că s-a soldat cu 30 de morți. [...]
Discuția Putin–Trump mută presiunea diplomatică spre summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Moscova încearcă să-și consolideze narativul de „progres pe front”, iar Kievul contestă public aceste afirmații, potrivit Antena 3 . Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit sâmbătă la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia celebrării a 250 de ani de la nașterea Statelor Unite. Potrivit președinției ruse, cei doi au discutat despre situația din Ucraina înaintea summitului NATO programat la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie. Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov , a declarat că discuția despre „reglementarea” din Ucraina a ținut cont, între altele, de participarea viitoare a lui Trump la summitul NATO. În același context, Ușakov a susținut că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe front, afirmând că forțele ruse „avansează cu încredere”. Disputa asupra situației din teren și blocajul negocierilor Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca bastion al forțelor ucrainene în regiunea Donețk, a cărui capturare este un obiectiv major pentru Rusia. Kievul a respins ferm această afirmație și a transmis că își menține controlul asupra orașului, unde luptele continuă. În același timp, articolul notează că, pe front, forțele ruse „aproape că nu au făcut progrese” în ultimele luni, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție refuzată de Kiev. Ankara, următorul punct de întâlnire pentru discuțiile cu Trump Conform presei ruse, convorbirea Putin–Trump ar fi durat o oră și 25 de minute și ar fi inclus și alte teme, precum situația din Iran și Orientul Mijlociu. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat și el la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul decisiv al SUA. Zelenski a spus că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări. [...]
Germania pregătește restricții de acces la informații clasificate pentru AfD , pe fondul suspiciunilor privind legături cu Rusia, potrivit Agerpres . Ministrul apărării, Boris Pistorius , spune că vrea să împiedice partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) să ajungă la date sensibile dacă ar intra la guvernare, invocând riscuri de securitate. Pistorius a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Bild că apropierea AfD de președintele rus Vladimir Putin este „de necontestat” și a argumentat că „informațiile sensibile nu trebuie să ajungă în mâinile nepotrivite”. În acest context, ministrul a indicat că autoritățile analizează „îndeaproape” cui pot acorda acces la informații clasificate și că această verificare este o obligație care ține de securitatea Germaniei. Context: AfD, sub investigații și izolată politic AfD, descrisă drept cel mai mare partid de opoziție din Germania, este investigată de serviciile de informații interne din unele landuri pentru vederi extremiste împotriva imigrației. În paralel, partidele „mainstream” refuză colaborarea cu AfD, într-o politică numită „firewall” (un cordon politic de izolare). Cancelarul Friedrich Merz a refuzat în repetate rânduri să colaboreze cu AfD, potrivit aceleiași relatări. De ce contează: miza alegerilor regionale din septembrie AfD speră să obțină majoritate absolută la alegerile regionale din septembrie din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania de Vest. O astfel de victorie i-ar permite să guverneze, pentru prima dată, un land, ceea ce ar transforma discuția despre accesul la informații clasificate dintr-un scenariu teoretic într-o problemă imediată de aplicare instituțională. [...]
