Știri
Știri din categoria Externe

Convocarea ambasadorului României la Moscova ridică miza diplomatică a refuzului de vize pentru sportivi ruși minori, într-un episod care poate complica relațiile bilaterale și cooperarea pe canale oficiale. Potrivit Digi24, ambasadorul Cristian Istrate a fost chemat vineri la Ministerul rus de Externe, după ce autoritățile române au refuzat să acorde vize unor sportivi ruși pentru Campionatul European de taekwondo de la București.
Moscova a transmis un protest oficial și a avertizat că decizia va avea „consecințe negative pe termen lung”, conform agenției ruse TASS, citată de publicație.
În comunicatul diplomației ruse, citat de Digi24, refuzul este descris drept „nejustificat” și vizează echipa națională a Rusiei care urma să participe la Campionatul European pentru băieți și fete cu vârste între 12 și 14 ani, programat la finalul lunii noiembrie, la București.
„Acţiunile ostile îndreptate împotriva Rusiei nu vor rămâne fără răspuns şi vor avea consecinţe negative pe termen lung pentru cei care le iniţiază.”
Antrenorul principal al lotului național de taekwondo al Rusiei, Vadim Ivanov, a declarat pentru TASS că sportivii ruși nu vor putea participa, după ce consulatul României ar fi transmis că, „în conformitate cu instrucțiunile primite de la București”, nu va primi și nu va procesa cererile de viză depuse de sportivii din federația rusă, potrivit relatării preluate de Digi24.
Campionatul european de taekwondo pentru sportivi de până la 14 ani (European Cadets Championships) este programat în perioada 26–28 noiembrie, la București.
TASS mai susține că Federația Mondială de Taekwondo (World Taekwondo) ar fi decis, la sfârșitul lunii ianuarie, să permită sportivilor ruși și belaruși să participe la competițiile internaționale sub simbolurile naționale. Digi24 preia această informație ca atare, fără detalii suplimentare despre aplicarea ei în cazul competiției de la București.
Recomandate

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]

Franța cere o ședință de urgență a Consiliului de Securitate ONU după ce atacuri rusești au avariat ambasade europene la Kiev, într-o escaladare care ridică miza diplomatică și poate împinge spre noi presiuni internaționale asupra Moscovei, potrivit Digi24 . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat că a solicitat convocarea Consiliului de Securitate al ONU în urma unei serii de atacuri rusești asupra Ucrainei care au afectat ambasadele Austriei și Olandei din capitala ucraineană. Declarațiile sale sunt citate de France24. Într-un mesaj publicat pe X, Barrot a condamnat atacurile și a invocat victime civile și pagubele produse reprezentanțelor diplomatice, afirmând că „Rusia va trebui să dea socoteală” în cadrul reuniunii cerute. Ce s-a întâmplat la Kiev și ce reacții au urmat Austria a reacționat prin convocarea ambasadorului Rusiei la Viena, după ce ambasada sa din Kiev a fost avariată într-un atac cu drone care a avut loc cu o zi înainte, potrivit informațiilor prezentate în articol. Ministra austriacă de Externe, Beate Meinl-Reisinger, a spus că este a doua oară când reprezentanțe diplomatice austriece din Ucraina sunt afectate, menționând și un incident anterior în care a fost lovit consulatul onorific din Dnipro. Ministerul austriac de Externe a precizat că ambasada din Kiev nu a fost vizată direct, iar pagubele au fost provocate de explozia unui proiectil în apropierea clădirii. Au fost raportate daune materiale, în principal geamuri sparte, și avarii la mai multe vehicule; nu au existat răniți în rândul personalului, pe fondul măsurilor de protecție aplicate (inclusiv folii anti-spargere pe ferestre). Cancelarul austriac Christian Stocker a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a subliniat că reprezentanțele diplomatice sunt inviolabile și trebuie protejate. Contextul invocat: promisiunea unei riposte „dureroase” Articolul notează că noul val de atacuri cu rachete și drone a venit după ce președintele rus Vladimir Putin a promis o ripostă „dureroasă”, în urma avarierii podului din Crimeea de către Ucraina „zilele trecute”. Separat, Ambasada Rusiei în Țările de Jos a îndemnat Haga să trateze „cu seriozitate” recomandarea ca diplomații străini să părăsească Kievul. Guvernul olandez a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul rus în Țările de Jos, după ce ambasada olandeză din Kiev a suferit pagube minore în urma căderii unui proiectil în apropierea clădirii. De ce contează: presiune diplomatică și risc de noi măsuri Solicitarea Franței de a aduce cazul în Consiliul de Securitate al ONU mută incidentul din registrul bilateral în cel multilateral, cu potențial de creștere a presiunii diplomatice și de relansare a discuțiilor despre sancțiuni și alte instrumente de răspuns. Digi24 nu oferă detalii despre calendarul exact al reuniunii sau despre un proiect de rezoluție, astfel că pașii următori depind de decizia de convocare și de agenda stabilită la ONU. [...]

Vladimir Putin își reia mesajul de „unitate” cu Ucraina, într-un demers care urmărește să legitimeze politic războiul și să mute discuția de la costurile umane la o narațiune despre „viitor” și „partea corectă a istoriei”, potrivit Digi24 . Declarațiile apar într-un interviu acordat regizorului Emir Kusturica pentru filmul „Botezul nostru. Întâistătătorul”, realizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către Patriarhul Kirill , liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. Relatarea este atribuită de publicație The Moscow Times, care citează mesajul lui Putin către ucraineni: să „treacă de partea” Rusiei și să „uite” tragediile actuale în numele „viitorului copiilor”. „Aș vrea să le spun: treceți de partea noastră, pentru că este partea noastră comună. Treceți de partea noastră comună, de partea corectă a istoriei.” Contextul: un mesaj politic pe fondul unui bilanț uman în creștere Digi24 notează că nu este prima dată când Putin invocă „unitatea” rușilor și ucrainenilor, deși războiul declanșat de Rusia „în urmă cu aproape cinci ani” a produs pierderi masive și distrugeri extinse, cu bombardamente zilnice asupra localităților ucrainene. În același material sunt citate estimări și raportări privind victimele: potrivit unui raport ONU din 17 noiembrie, 17.994 de civili ucraineni au fost confirmați morți din februarie 2022 până în prezent, iar 57.854 au fost răniți; ONU avertizează că numărul real al deceselor este „semnificativ mai mare” din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia; potrivit unui raport din iulie al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, morții din rândul trupelor ucrainene ar putea fi între 125.000 și 150.000 , iar pierderile totale (inclusiv răniți și dispăruți) ar ajunge la 525.000 – 625.000 din 24 februarie 2022 până în prezent. „Dezbină și stăpânește”, acuzația la adresa Occidentului În interviu, Putin susține și că statele occidentale ar folosi o strategie de tip „dezbină și stăpânește” pentru a slăbi Rusia, adăugând că societatea rusă ar înțelege acest lucru. „O simt și o văd în starea societății noastre.” În lipsa unor elemente noi despre negocieri sau măsuri concrete, mesajul rămâne unul de poziționare politică: o încercare de a reîncadra războiul într-o logică de „destin comun”, în timp ce datele citate în același articol indică un cost uman care continuă să crească. [...]

Austria își întărește poziția diplomatică față de Rusia după ce un atac rusesc cu drone a avariat ambasada sa de la Kiev, iar Viena l-a convocat pe ambasadorul Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger , a anunțat convocarea vineri, după atacul de joi asupra capitalei Ucrainei, relatat de AFP. Oficialul a subliniat că este a doua oară când misiuni diplomatice austriece din Ucraina sunt afectate, menționând că și alte ambasade au fost avariate. În primul incident, produs marți, consulatul onorific al Austriei din Dnipro (centrul-estul Ucrainei) a fost lovit. Pagube la ambasada din Kiev și măsuri de securitate Ministerul de Externe austriac a precizat că ambasada de la Kiev nu a fost vizată direct, iar pagubele au fost provocate de explozia unui proiectil în imediata vecinătate a clădirii. Au fost raportate pagube materiale, în principal geamuri sparte, iar mai multe vehicule au fost, de asemenea, afectate. Potrivit aceleiași surse, nu au existat răniți în rândul personalului, datorită măsurilor de protecție, inclusiv folii montate pe geamuri pentru securizarea sticlei. Clădirea dispune și de un adăpost pentru situații de alertă aeriană. Mesaj politic: presiune diplomatică și sancțiuni Beate Meinl-Reisinger a afirmat că Rusia „continuă escaladarea” și atacă tot mai mult ținte civile, motiv pentru care, în opinia sa, este importantă menținerea presiunii „prin toate mijloacele diplomatice și prin sancțiuni”. Cancelarul austriac Christian Stocker a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a reiterat că misiunile diplomatice sunt inviolabile și trebuie protejate permanent. Ministerul austriac a mai anunțat că, după consultări privind situația de la Kiev, a concluzionat că măsurile de securitate au fost eficiente, iar prioritatea imediată este înlocuirea echipamentului de protecție deteriorat și analizarea unor măsuri suplimentare. Viena intenționează să mențină activitățile ambasadei, considerând esențială prezența austriacă în capitala Ucrainei. [...]

Comisia Europeană a virat 7,9 miliarde de euro (aprox. 39,3 miliarde lei) către Ucraina , cea mai mare tranșă unică plătită până acum prin Mecanismul pentru Ucraina , potrivit Mediafax . Suma este prezentată ca un sprijin direct pentru stabilitatea financiară a țării și pentru continuarea reformelor legate de parcursul european. Transferul a fost făcut vineri, 20 noiembrie, iar Comisia Europeană spune că banii acoperă nevoi de finanțare curente și susțin menținerea funcționării administrației publice, în contextul războiului. „Ucraina continuă să își îndeplinească angajamentele în materie de reforme, în timp ce se apără zi de zi. Astăzi executăm un transfer de aproape 8 miliarde EUR – cea mai mare plată efectuată până în prezent”, a declarat Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene. De ce contează: finanțare condiționată de reforme și continuitate bugetară Comisia leagă explicit plata de implementarea „cu succes” a unor reforme în mai multe domenii, între care: sistemul judiciar, combaterea corupției și a spălării banilor, piețele financiare, gestionarea activelor publice, mediul de afaceri, descentralizarea, energia, piața agroalimentară, transformarea digitală, tranziția verde și protecția mediului. Plata de 7,9 miliarde de euro este a noua tranșă din cadrul Mecanismului pentru Ucraina. În total, sprijinul UE prin Planul pentru Ucraina, de la mijlocul anului 2024, ajunge astfel la 40 de miliarde de euro (aprox. 199 miliarde lei), conform informațiilor din articol. Ce urmează: discuții despre un nou împrumut de 45 de miliarde de euro Separat de transferul anunțat, Comisia Europeană a propus miercuri un nou împrumut pentru Ucraina de 45 de miliarde de euro (aprox. 224 miliarde lei). Potrivit Comisiei, acesta ar urma să acopere circa două treimi din nevoile de finanțare suplimentare ale Ucrainei în 2027, estimate la 70 de miliarde de euro. [...]

Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării credibilitatea Premiului Nobel pentru Pace , susținând că deciziile Comitetului Nobel ar fi motivate politic, într-un mesaj care alimentează disputa de legitimitate în jurul unor distincții cu greutate simbolică internațională, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la finalul participării lui Putin la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat în orașul chinez Shenzhen, în cadrul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a spus că nu știe „dacă actualul Premiu Nobel pentru Pace mai are vreo valoare” și a invocat „cazuri” în care acordarea ar fi fost influențată de „considerente politice”. Mesajul Kremlinului: Nobel, contestat; premiile rusești, prezentate ca „neutre” În contrapondere, Putin a prezentat sistemul de premiere din Rusia ca fiind decis de un „comitet reprezentativ, alcătuit din persoane respectate”, care ar lua „decizii neutre” pe teme legate de pace, securitate internațională și activitate umanitară. Tot în acest context, președintele rus a amintit că, „inițial”, Comitetul Nobel ar fi folosit bani câștigați de Alfred Nobel din afaceri în Rusia. Contextul politic: Trump și nemulțumirea legată de Nobel Potrivit aceleiași surse, Putin a reluat tema după ce Donald Trump nu a primit distincția. Articolul menționează și un episod din 2025, când, după acordarea Premiului Nobel pentru Pace Mariei Corina Machado, Putin a criticat comitetul pentru că ar fi recompensat în trecut persoane care „nu au făcut nimic pentru pace” și a evidențiat eforturile de „pacificare” ale omologului său american. La rândul său, Trump s-a plâns recent că nici el, nici Statele Unite nu au primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat în acest an lui Navi Pillay, juristă cunoscută pentru activitatea în apărarea drepturilor omului. Într-o postare pe Truth Social, Trump a enumerat o serie de realizări pe care le atribuie politicii sale externe, inclusiv afirmația că ar fi pus capăt la opt războaie și că ar fi contribuit la recuperarea ostaticilor israelieni, inclusiv „ultimii 28”, atât în viață, cât și decedați. [...]