Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul spune că Orientul Mijlociu urmează „cel mai pesimist scenariu”, potrivit News.ro, care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcute pentru Vesti.
Moscova afirmă că urmărește îndeaproape evoluțiile din regiune și susține că, în acest moment, este dificil de imaginat o deteriorare suplimentară a situației. În acest context, Peskov a indicat că dinamica actuală corespunde scenariului cel mai negativ anticipat de Rusia.
„Deocamdată, putem afirma că situaţia evoluează conform celui mai pesimist scenariu.”
Conform sintezei publicate de TASS, Kremlinul insistă asupra necesității opririi războiului și reia avertismentul că soluțiile bazate pe forță în regiune pot avea consecințe „foarte grave”, nu doar la nivel regional, ci și global. Totodată, Rusia spune că speră ca ostilitățile să înceteze „cât mai curând posibil”, iar situația să revină pe un curs pașnic.
Pe partea diplomatică, Moscova afirmă că ar susține orice demers care ar contribui la instaurarea păcii și spune că speră ca informațiile privind existența unor negocieri în curs să fie reale. În viziunea Kremlinului, după oprirea luptelor, ar urma ca statele din regiune să își contureze propria abordare pentru asigurarea securității.
Recomandate
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Negarea Kremlinul ui nu oprește exodul preventiv al bărbaților ruși , pe fondul zvonurilor despre o posibilă mobilizare după alegerile parlamentare din 20 septembrie, potrivit Focus . Deși Vladimir Putin respinge public scenariul unei noi încorporări, incertitudinea îi împinge pe unii să plece temporar din țară sau să-și planifice concediile în jurul datei scrutinului. În Moscova, un antreprenor de 36 de ani, identificat doar cu prenumele Eradzh, spune că și-a folosit un asistent bazat pe inteligență artificială pentru a evalua „probabilitatea” unei încorporări și, după ce estimarea a crescut, a decis să cumpere un zbor spre Cipru, unde intenționează să stea cel puțin două luni. Raționamentul lui pornește de la ideea că Rusia „uzează” zeci de mii de voluntari atrași cu prime mari pentru frontul din Ucraina, dar obține câștiguri teritoriale reduse, ceea ce ar putea crește presiunea pentru o nouă mobilizare. Ce spune Kremlinul și de ce negația nu convinge Kremlinul neagă că ar pregăti o mobilizare. Putin a numit relatările despre acest subiect „un nonsens total” și „un atac informațional asupra Rusiei”, afirmând ulterior că Rusia ar avea suficiente trupe și că „în prezent nu există niciun scenariu” care să facă necesară o mobilizare. În același timp, mulți ruși invocă precedentele din 2022, când autoritățile au negat atât intenția de a invada Ucraina, cât și planurile unei mobilizări, înainte ca acestea să se materializeze. În plus, sunt menționate raportări izolate despre tactici de recrutare mai dure în regiunea Pensa și faptul că decretul de încorporare din 2022 ar fi rămas formal în vigoare, ceea ce, în percepția publică, ar permite o mobilizare „mascată”. Miza economică: costul unei noi mobilizări și limitele bugetare Un element-cheie din relatare este argumentul financiar: analistul militar Dmitri Kusnez susține că, spre deosebire de 2022, statului rus i-ar lipsi banii pentru a plăti recruții unei noi mari mobilizări. În evaluarea lui, Rusia ar continua să recruteze mai mult personal decât pierde pe câmpul de luptă, invocând date verificabile din bugetul rus, baze de date notariale și anunțuri de deces. Kusnez adaugă că o mobilizare ar putea permite teoretic formarea de noi unități, dar beneficiul potențial ar fi contrabalansat de riscul unei nemulțumiri sociale masive. Totuși, el avertizează că deciziile lui Putin nu sunt neapărat „raționale” și indică o posibilă problemă de personal specializat, în special piloți de drone. Cum reacționează populația: plecări, planuri de „evitare” și frică Pe fondul zvonurilor, autoritățile încearcă să transmită normalitate, inclusiv prin inițiative publice precum puncte de consultații medicale gratuite în Moscova. Dar pentru o parte a populației, semnalele nu sunt suficiente. Focus descrie mai multe reacții individuale: Alexander, un instructor de fitness de 36 de ani din Moscova, a plecat la final de august în Thailanda împreună cu soția sa, spunând că nu mai suporta nopțile nedormite; ca fost membru al unei unități speciale, consideră riscul de a fi încorporat prea mare. Ivan, un inginer constructor de 24 de ani, afirmă că el și prietenii și-au programat concediul în străinătate astfel încât să acopere perioada dinainte și de după alegerile parlamentare, urmând să monitorizeze știrile din Georgia. În lipsa unei clarități verificabile despre intențiile reale ale conducerii de la Moscova, incertitudinea rămâne, iar comportamentul preventiv al unor cetățeni sugerează că, dincolo de declarațiile oficiale, costul social și economic al zvonurilor este deja prezent. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
Rusia ridică miza disputei cu UE pe tema legitimității alegerilor , după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care să urmărească „pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat, programate în perioada 18–20 septembrie, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menșova”, iar Lavrov a spus că Moscova primește informații despre o astfel de pregătire. El a fost citat de agenția de presă TASS. Acuzația: „observatori” care ar monitoriza „în secret” scrutinul Lavrov a susținut că UE „începe să pregătească niște observatori speciali” care „vor urmări în secret” desfășurarea alegerilor din Rusia. În materialul citat de news.ro nu sunt prezentate dovezi sau detalii despre cine ar fi acești observatori, cum ar opera sau în ce cadru instituțional ar fi trimiși. Exemple invocate de Lavrov: Ucraina 2004 și România 2025 Pentru a-și susține argumentația, șeful diplomației ruse a invocat două precedente: Ucraina, 2004 : Lavrov a afirmat că „Occidentul a forțat” organizarea unui al treilea tur de scrutin și a pus presiune pe Curtea Constituțională a Ucrainei , deși „nu prevede un al treilea tur”, în urma căruia ar fi ajuns la putere Viktor Iușcenko, nu Viktor Ianukovici. România, 2025 : Lavrov a susținut că, după primul tur, „niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic”, iar câștigătorul — descris de el ca nealiniat „ordinelor de la Bruxelles” — ar fi fost ulterior „eliminat din cursă”, deși „nu era nimic de criticat”. Ce urmează Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026 , iar acuzațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și UE în jurul proceselor electorale și al recunoașterii legitimității acestora. [...]
Ungaria expulzează 10 angajați ai misiunii diplomatice ruse , o decizie cu potențial de a complica relația bilaterală într-un moment în care Budapesta rămâne conectată economic la Rusia prin importuri de energie și proiecte nucleare, potrivit News . Ministrul ungar de Externe, Anita Orban, a declarat că cei zece „colaboratori” ai reprezentanței ruse au desfășurat în Ungaria activități „inacceptabile” pentru diplomați, invocând Convenția de la Viena , cadrul internațional care stabilește regulile și limitele activității diplomatice. Ea a precizat că a cerut informarea ambasadorului Rusiei la Budapesta și că persoanele vizate trebuie să părăsească teritoriul Ungariei. O măsură rară, fără ruperea relațiilor diplomatice Decizia este descrisă ca fiind fără precedent în ultimele decenii, în condițiile în care fostul guvern condus de Viktor Orban a menținut relații cordiale cu Moscova inclusiv după invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022. Anita Orban a susținut că măsura are ca obiectiv protejarea „securității și suveranității Ungariei”, dar nu echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Potrivit declarațiilor sale, Budapesta intenționează să continue „dialogul necesar”, bazat pe respect reciproc și pe respectarea normelor. De ce contează: legăturile economice cu Rusia rămân relevante Chiar și în contextul unei înăspriri a poziției politice și de securitate, Ungaria are în continuare relații economice importante cu Rusia, conform aceleiași surse. Țara importă „cantități semnificative” de gaz și petrol și construiește reactoare nucleare suplimentare la centrala de la Paks cu ajutorul companiei ruse de stat Rosatom. În acest cadru, expulzările pot amplifica riscul de tensiuni în relația bilaterală, fără ca autoritățile ungare să anunțe, deocamdată, măsuri care să vizeze direct cooperarea economică sau proiectele energetice. [...]
