Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul spune că Orientul Mijlociu urmează „cel mai pesimist scenariu”, potrivit News.ro, care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcute pentru Vesti.
Moscova afirmă că urmărește îndeaproape evoluțiile din regiune și susține că, în acest moment, este dificil de imaginat o deteriorare suplimentară a situației. În acest context, Peskov a indicat că dinamica actuală corespunde scenariului cel mai negativ anticipat de Rusia.
„Deocamdată, putem afirma că situaţia evoluează conform celui mai pesimist scenariu.”
Conform sintezei publicate de TASS, Kremlinul insistă asupra necesității opririi războiului și reia avertismentul că soluțiile bazate pe forță în regiune pot avea consecințe „foarte grave”, nu doar la nivel regional, ci și global. Totodată, Rusia spune că speră ca ostilitățile să înceteze „cât mai curând posibil”, iar situația să revină pe un curs pașnic.
Pe partea diplomatică, Moscova afirmă că ar susține orice demers care ar contribui la instaurarea păcii și spune că speră ca informațiile privind existența unor negocieri în curs să fie reale. În viziunea Kremlinului, după oprirea luptelor, ar urma ca statele din regiune să își contureze propria abordare pentru asigurarea securității.
Recomandate
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, acuză Rusia că ajută Iranul să vizeze americani , iar Washingtonul ar trebui să exercite presiune și asupra Moscovei dacă vrea să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro , care citează BFMTV. Kallas susține că Rusia furnizează Iranului informații folosite „pentru a ucide americani” în Orientul Mijlociu și afirmă că Moscova ar livra și drone, care ar permite Teheranului să atace țări vecine și baze militare americane. „Constatăm că Rusia ajută Iranul în materie de informaţii pentru a viza americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum şi drone Iranului, astfel încât (această ţară) să poată ataca ţările vecine, precum şi bazele militare americane”, a declarat ea. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii miniștrilor de externe din G7, găzduită de Franța, la care este așteptat să participe și secretarul de stat american Marco Rubio. În acest context, Kallas a cerut SUA să își extindă presiunea diplomatică dincolo de Teheran, către Moscova, argumentând că sprijinul Rusiei ar alimenta conflictul regional. Kremlinul a respins acuzațiile, calificând drept „minciuni” un articol din Financial Times despre o posibilă finalizare a livrărilor de drone către Iran. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut, într-un răspuns la o întrebare a AFP, că în presă circulă „foarte multe minciuni”, inclusiv în publicații considerate respectate. Pe plan economic, Kallas a atras atenția că Rusia ar beneficia de creșterea bruscă a prețurilor petrolului, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , citat de News.ro, valoarea exporturilor de petrol ale Moscovei s-ar fi dublat în ultimele trei săptămâni, la o medie de 270 de milioane de dolari pe zi, de la 135 de milioane de dolari pe zi în ianuarie. Separat, șefa diplomației UE a îndemnat SUA să sporească sprijinul pentru Ucraina și a avertizat că ar fi o „abordare greșită” ca Kievul să fie presat să cedeze teritorii în negocierile cu Rusia. În același registru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA ar condiționa garanțiile de securitate de cedarea regiunii Donbas către Moscova. [...]
Rusia amenință cu un răspuns „asimetric” după ce, potrivit HotNews.ro , Londra a anunțat că va opri și reține nave rusești în apele britanice, pentru a perturba exporturile de petrol realizate prin așa-numita „flotă fantomă”, în pofida sancțiunilor occidentale. Ambasada Rusiei în Regatul Unit a calificat planul drept „ostil” și a transmis, într-un comunicat citat de agenția de stat TASS, că Moscova va reacționa prin măsuri politice, legale și „asimetrice”, relatează Reuters. Diplomații ruși susțin că anunțul premierului Keir Starmer reprezintă „încă un pas profund ostil îndreptat împotriva Rusiei”. „Astfel de acțiuni au consecințe. Navigația devine nesigură în apele britanice, unde orice navă poate fi supusă unor confiscări de tip pirateresc. Rusia va folosi toate instrumentele politice, juridice și de altă natură de care dispune, inclusiv pe cele asimetrice, pentru a-și proteja interesele”, au transmis diplomații ruși. Anterior, Keir Starmer a spus că a autorizat armata să oprească și să rețină nave rusești în apele britanice, cu scopul de a perturba o rețea de vase despre care guvernul britanic afirmă că ajută Moscova să exporte petrol în pofida sancțiunilor. În context, Starmer a argumentat că președintele rus Vladimir Putin ar beneficia de creșterea prețurilor petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și a cerut intensificarea acțiunilor împotriva „flotei fantomă”. Marea Britanie a oferit în 2026 informații și sprijin logistic forțelor armate franceze și americane, care au reținut nave rusești, însă anunțul lui Starmer este prezentat ca prima autorizare pentru forțele britanice de a aborda nave rusești. Pe fond, măsura se înscrie într-un efort mai larg al unor state europene de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei, aflat în al patrulea an. [...]
NATO susține că armele pentru Ucraina, plătite de europeni, nu sunt redirecționate potrivit Digi24 , după informații apărute în presa americană despre o posibilă reorientare a unor livrări către Orientul Mijlociu, pe fondul presiunii asupra stocurilor de muniții ale SUA. Alianța a transmis joi că toate armele americane destinate Ucrainei și finanțate de aliații Kievului printr-un program special NATO au fost livrate sau sunt în curs de livrare către armata ucraineană. Reacția vine după ce Washington Post a relatat că Pentagonul analizează dacă să redirecționeze arme planificate inițial pentru Ucraina către Orientul Mijlociu, în contextul războiului dus de Israel și SUA împotriva Iranului. „Tot ceea ce aliaţii şi partenerii NATO au plătit prin intermediul PURL a fost livrat sau continuă să fie livrat Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. Digi24 consemnează că declarația a fost făcută cu referire la programul „Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina” (PURL), un mecanism prin care statele europene finanțează achiziția din SUA de arme și muniții pentru armata ucraineană. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Reuters, citată de Agerpres. În plan politic, articolul notează că, după preluarea mandatului în ianuarie 2025, președintele SUA Donald Trump nu a mai aprobat noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina sub formă de donații, dar a continuat livrările în baza sprijinului deja aprobat de administrația precedentă, condusă de Joe Biden. În acest context, inițiativa PURL este prezentată ca o formulă agreată între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru menținerea sprijinului militar pentru Ucraina, cu finanțarea suportată de europeni. Pentru aliații europeni, miza este dublă: continuitatea fluxului de armament către Kiev și reducerea riscului ca prioritățile militare ale SUA să fie reordonate în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. [...]
Casa Albă și Pentagonul analizează trimiterea a cel puțin 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu , potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, relatează Axios. O decizie ar urma să fie luată săptămâna viitoare, iar trupele ar proveni din alte unități de luptă decât cele deja desfășurate în regiune. Dacă administrația Trump aprobă întăririle, numărul militarilor americani de luptă din Orientul Mijlociu ar crește semnificativ. Axios interpretează această posibilă mobilizare ca un nou semnal că o opțiune de operațiune terestră americană în Iran este luată în calcul în mod serios. Contextul este unul dublu: pe de o parte, președintele Donald Trump susține că SUA negociază cu Iranul un acord pentru a pune capăt războiului; pe de altă parte, oficiali iranieni nu au acceptat încă o întâlnire la nivel înalt cu partea americană și privesc cu suspiciune inițiativa diplomatică, considerând-o posibil o manevră. Informația privind trimiterea de întăriri a fost relatată inițial de The Wall Street Journal, iar Axios notează că Pentagonul pregătește opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include utilizarea forțelor terestre și o campanie amplă de bombardamente. Trump nu ar fi luat încă o decizie privind aplicarea acestor scenarii, însă surse citate de Axios spun că ar fi pregătit să escaladeze dacă negocierile nu produc rezultate concrete în curând. În paralel, sunt așteptate în regiune și alte întăriri, inclusiv escadrile suplimentare de avioane de luptă și mii de militari, în zilele și săptămânile următoare. Potrivit Axios, o unitate expediționară de pușcași marini urmează să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de desfășurare; elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin de desfășurare împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. Tot joi, Trump a anunțat prelungirea până la 6 aprilie a ultimatumului dat Iranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, renunțând la amenințări anterioare privind bombardarea unor centrale iraniene dacă Teheranul nu deschide ruta de navigație. [...]
Donald Trump a reluat atacurile la adresa aliaților NATO , într-o declarație făcută la Casa Albă în noaptea de joi, afirmând că portavioanele britanice sunt „niște jucării” și că le-ar fi transmis britanicilor „să nu se mai obosească” să ajute SUA în războiul cu Iranul, potrivit Antena 3 CNN , care citează The Guardian. Președintele american a susținut, fără a prezenta dovezi, că ar fi cerut sprijinul celor două portavioane britanice și că ar fi fost refuzat de premierul Keir Starmer , care ulterior s-ar fi oferit să le trimită. Guvernul britanic a negat această succesiune de evenimente, afirmând că nu a existat o solicitare din partea SUA și, implicit, nici o respingere a ei. În același context, Starmer a indicat totuși că nu va permite folosirea bazelor Regatului Unit pentru lovituri ofensive împotriva regimului iranian, dar că infrastructuri precum Diego Garcia și insulele Chagos ar putea fi utilizate pentru acțiuni defensive, în cazul unor represalii iraniene. Regatul Unit a trimis distrugătorul HMS Dragon în estul Mediteranei după lansarea unei rachete iraniene din Liban către baza britanică RAF din Cipru, iar oficiali britanici au spus că este analizată și desfășurarea unui vas al Royal Navy sau a unui vas civil pentru sprijinirea eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Trump a ironizat și atacul cu rachetă asupra bazei SUA–Regatul Unit din Diego Garcia, afirmând că Iranul ar fi tras „o rachetă la peste patru mii de kilometri” și reluând ideea că aliații ar fi vrut să se implice doar după încheierea conflictului. În declarațiile sale, liderul de la Washington a repetat că este „foarte dezamăgit” de aliații NATO și a insistat că sprijinul ar fi trebuit oferit „când războiul a început sau chiar înainte să înceapă”. Episodul se suprapune peste o deteriorare a relațiilor SUA–Regatul Unit, după ce Starmer a spus, la începutul săptămânii, în fața unei comisii parlamentare, că nu intenționează să răspundă insultelor repetate ale președintelui american, pe care le-a descris drept încercări de a pune presiune asupra sa. Joi, premierul britanic a participat în Finlanda la summitul Forței Expediționare Comune (JEF), unde a avertizat că, în pofida conflictului din Orientul Mijlociu, aliații nu trebuie să piardă din vedere amenințarea Rusiei și a confirmat că marina ucraineană va lua parte pentru prima dată, în toamnă, la un exercițiu JEF. [...]
Semnătura lui Donald Trump va apărea pe viitoarele bancnote americane , după un anunț al Departamentului Trezoreriei SUA, potrivit Agerpres , care citează AFP, Reuters și dpa. Este o premieră pentru un președinte american în exercițiu, iar inițiativa este prezentată de administrație și ca parte a marcării a 250 de ani de la independența Statelor Unite. Primele bancnote de 100 de dolari cu noua semnătură urmează să fie tipărite în iunie, iar ulterior schimbarea ar urma să fie extinsă și la alte cupiuri, conform administrației. În mod tradițional, din 1861, pe bancnotele americane figurează doar semnăturile secretarului Trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe) și ale trezorierului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a motivat decizia într-un comunicat, afirmând că „nu există altă modalitate mai puternică de a recunoaște realizările istorice ale măreței noastre țări și ale președintelui Donald Trump decât prin bancnote care îi poartă numele”. AFP plasează anunțul în contextul unor decizii recente care urmăresc să asocieze numele lui Donald Trump cu diverse clădiri și simboluri americane, ceea ce a alimentat acuzații de „cult al personalității”. În acest registru, pe 19 martie, o comisie federală pentru arte plastice, ai cărei membri au fost numiți de Trump, a aprobat baterea unei monede comemorative de aur cu imaginea președintelui. Totodată, potrivit informațiilor citate de Agerpres, mai multe clădiri publice au fost deja redenumite după revenirea lui Trump la Casa Albă în 2025, inclusiv Centrul Kennedy din Washington. În Florida, aeroportul internațional Palm Beach ar urma, de asemenea, să fie redenumit după Donald Trump, în baza unei legi adoptate de legislativul statului. [...]
