Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul spune că Orientul Mijlociu urmează „cel mai pesimist scenariu”, potrivit News.ro, care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcute pentru Vesti.
Moscova afirmă că urmărește îndeaproape evoluțiile din regiune și susține că, în acest moment, este dificil de imaginat o deteriorare suplimentară a situației. În acest context, Peskov a indicat că dinamica actuală corespunde scenariului cel mai negativ anticipat de Rusia.
„Deocamdată, putem afirma că situaţia evoluează conform celui mai pesimist scenariu.”
Conform sintezei publicate de TASS, Kremlinul insistă asupra necesității opririi războiului și reia avertismentul că soluțiile bazate pe forță în regiune pot avea consecințe „foarte grave”, nu doar la nivel regional, ci și global. Totodată, Rusia spune că speră ca ostilitățile să înceteze „cât mai curând posibil”, iar situația să revină pe un curs pașnic.
Pe partea diplomatică, Moscova afirmă că ar susține orice demers care ar contribui la instaurarea păcii și spune că speră ca informațiile privind existența unor negocieri în curs să fie reale. În viziunea Kremlinului, după oprirea luptelor, ar urma ca statele din regiune să își contureze propria abordare pentru asigurarea securității.
Recomandate
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape, însă Teheranul spune că negocierile nu sunt încheiate . Potrivit CNN , președintele american a anunțat că o posibilă înțelegere între Statele Unite și Iran ar putea pune capăt conflictului din regiune și ar permite reluarea traficului normal prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Donald Trump a afirmat că există progrese semnificative în negocieri și că documentul final ar putea fi semnat în următoarele zile, sugerând chiar organizarea unei ceremonii în Europa. Totuși, reacția venită de la Teheran este mult mai rezervată. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că informațiile privind un acord finalizat reprezintă doar speculații și că autoritățile iraniene nu au luat încă o decizie definitivă. Oficialul a precizat că o mare parte a textului ar fi fost deja convenită, însă diferențele dintre părți nu au fost eliminate complet. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât declarațiile optimiste au venit după câteva zile de escaladare militară. Trump amenințase anterior cu noi lovituri asupra Iranului și chiar cu preluarea insulei Kharg, punct strategic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al țării. La rândul său, Iranul a avertizat că orice nou atac american ar provoca un răspuns dur și ar putea afecta grav piețele energetice mondiale. În culisele negocierilor, surse citate de CNN susțin că mediatorii din Qatar au obținut unele progrese importante în discuțiile dintre Washington și Teheran. Printre subiectele aflate încă pe masa tratativelor se numără programul nuclear iranian și mecanismele prin care Iranul ar urma să beneficieze de eventuale măsuri de relaxare economică. Chiar dacă mai multe surse vorbesc despre „descoperirea unor puncte comune”, există încă scepticism privind finalizarea rapidă a acordului. Perspectivele unei detensionări au avut deja efecte pe piețe. După ce Trump a anunțat anularea unor lovituri planificate împotriva Iranului, prețul petrolului a scăzut, iar bursele americane au înregistrat creșteri importante, investitorii interpretând mesajul drept un semnal de reducere a riscului unui conflict extins în Orientul Mijlociu. [...]
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Liderul opoziției din Taiwan încearcă să reducă presiunea strategică asupra insulei, susținând că întâlnirea sa cu Xi Jinping a ocolit tema „reunificării” și mutând accentul pe reluarea dialogului, într-un moment în care Taipei așteaptă aprobarea unui pachet american de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), potrivit NPR . Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – a declarat într-un interviu că, la întâlnirea cu liderul Chinei din aprilie, „reunificarea” „nu a fost niciodată discutată”. Ea a motivat că, pe fondul tensiunilor crescute din Strâmtoarea Taiwan, prioritatea ar fi reluarea dialogului și a negocierilor între cele două părți. Miza: apărarea Taiwanului și semnalul către Washington Declarațiile vin în timp ce persistă incertitudini legate de angajamentul pe termen lung al SUA pentru apărarea Taiwanului, iar insula așteaptă undă verde pentru un pachet de armament de 14 miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, Cheng se află într-o vizită de 15 zile în Statele Unite, cu obiectivul de a convinge publicul american de abordarea KMT, mai orientată spre „angajare” (implicare diplomatică) cu Beijingul. În plan intern, KMT a fost criticat de partidul aflat la guvernare, Democratic Progressive Party (DPP), după ce a folosit majoritatea legislativă pentru a adopta în mai o versiune redusă a unui proiect de cheltuieli pentru apărare. Potrivit NPR, pachetul final a rămas mult sub nivelul pe care președintele Lai Ching-te îl considera necesar pentru pregătirea insulei în fața unui posibil atac chinez. Ce spune KMT despre bugetul de apărare și achizițiile militare Întrebată despre acuzațiile din Washington că KMT ar fi redus bugetul pentru arme, Cheng a susținut că partidul său ar fi, istoric, un susținător puternic al apărării Taiwanului și a criticat modul în care a fost gestionat „bugetul special” pentru apărare, pe care l-a descris drept opac. Ea a mai spus că KMT a ales să aprobe mai întâi vânzările externe de echipamente militare, pentru a evita întârzieri prelungite. „Nu avem condițiile” pentru discuții despre reunificare Cheng a argumentat că, după un deceniu în care contactele și dialogul între cele două părți ar fi fost „complet întrerupte”, tensiunile au crescut până aproape de pragul unui conflict. În acest cadru, a susținut că obiectivul imediat ar fi reluarea dialogului pentru reducerea tensiunilor și creșterea stabilității. Într-un pasaj cu miză politică directă, lidera KMT a avertizat că un război în Strâmtoarea Taiwan ar aduce „devastare” pentru Taiwan și ar putea atrage SUA, cu riscul unei escaladări majore. Linia politică: „consensul din 1992” și opoziția față de independență Cheng a afirmat că detensionarea ar depinde de revenirea ambelor părți la „consensul din 1992” și de opoziția față de independența Taiwanului. Ea a adăugat că, dacă KMT ar reveni la putere în 2028, ar relua schimburile „cuprinzătoare” cu China continentală și ar încerca să reducă activitățile militare prin mecanisme de construire a încrederii. În fața întrebărilor despre cum explică publicului american opoziția față de independență, Cheng a invocat cadrul constituțional al Republicii China (Taiwan), pe care l-a descris ca o „Constituție a unei singure Chine”, cu două „zone” – „zona continentală” și „zona liberă” (Taiwan) – și a susținut că, atât timp cât nu se urmărește „separarea permanentă”, nu ar exista „independență a Taiwanului” în sensul pe care îl contestă Beijingul. [...]
Ungaria a activat cel mai înalt nivel de alertă aeriană după ce un avion de pasageri de pe ruta Tel Aviv–Praga nu a răspuns comunicațiilor cu controlul civil al traficului aerian, iar o pereche de avioane de luptă JAS-39 Gripen a fost ridicată de urgență pentru interceptare, potrivit Mediafax . Intervenția a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate, a anunțat premierul ungar Péter Magyar , care a precizat că a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații. Interceptare și escortă până la ieșirea din spațiul aerian ungar Avioanele militare au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian al Ungariei. La scurt timp, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul, iar ulterior aeronava civilă a reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian. Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele de luptă au escortat avionul până la limita spațiului aerian al Ungariei, după care acesta și-a continuat zborul conform planului, părăsind spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Autoritățile au indicat că ieșirea din spațiul aerian al Ungariei a avut loc la ora 20:10, iar avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét. Ce se știe despre cauză și evaluarea autorităților Premierul Péter Magyar a apreciat reacția structurilor implicate și a transmis că sistemul integrat de apărare aeriană al NATO a funcționat eficient pe durata incidentului. Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost precizată până acum. [...]
Autoritățile din regiunea rusă Belgorod spun că bilanțul civililor uciși a ajuns la 541 de la începutul războiului , o creștere puternică față de ultima raportare oficială din 2025, potrivit Meduza . Datele au fost prezentate de guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaev, într-un interviu pentru filiala regională a postului „Rossia 24”. El a afirmat că, pe lângă cei 541 de morți, alți 3.928 de locuitori ai regiunii Belgorod au fost răniți. Totodată, autoritățile locale susțin că regiunea ar fi fost vizată de „peste 55.000” de bombardamente din partea forțelor armate ucrainene (VSU), conform calculelor lor. Salt față de ultima raportare din 2025 Ultima dată când au fost comunicate oficial date agregate despre victime, fostul guvernator Viaceslav Gladkov anunța, în mai 2025, 320 de morți și 2.500 de răniți. Noua raportare indică o creștere semnificativă atât a numărului de decese, cât și a celui de răniți, fără ca materialul să ofere o defalcare pe perioade sau cauze. [...]
Mai multe etaje din Pentagon au fost izolate și evacuate după ce sistemele interne au semnalat o problemă de calitate a aerului, declanșând aplicarea protocoalelor pentru „materiale periculoase”, potrivit Euronews . Incidentul a dus la restricții de acces și la mobilizarea echipelor specializate, cu impact operațional imediat asupra activității din clădire. Problema a fost identificată de sistemele de monitorizare a calității aerului, iar autoritățile au activat măsuri preventive până la stabilirea cauzei. Sean Parnell , purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că departamentul aplică procedurile standard, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată. „Departamentul aplică protocoalele standard de protecție, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată.” Intervenție coordonată și verificări suplimentare Intervenția este coordonată de echipa pentru materiale periculoase a Agenției pentru Protecția Forțelor din cadrul Pentagonului, împreună cu pompierii din comitatul Arlington, conform căpitanului Jamie Jill, purtător de cuvânt al departamentului local de pompieri. Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din Arlington a confirmat pe rețelele sociale desfășurarea operațiunilor la Pentagon. Serviciul de securitate al Pentagonului a transmis că sunt necesare teste suplimentare pentru a determina cauza, iar acestea ar putea dura între una și două ore. În același mesaj, autoritățile au precizat că în zonă pot fi observate efective din mai multe agenții și măsuri preventive în curtea centrală, fără ca acest lucru să fie interpretat greșit. „Aceste teste suplimentare ar putea dura între una și două ore. Echipele de intervenție sunt mobilizate și pregătite să ofere sprijin persoanelor aflate în clădire, dacă va fi necesar.” [...]
