Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova este tratată de Kremlin ca o piesă operațională pentru presiune asupra UE și NATO, printr-un amestec de influențare electorală, sabotaj informatic și pregătire paramilitară, potrivit unei investigații prezentate de HotNews, care citează The New York Times și Meduza.
Miza, conform unor oficiali ai serviciilor secrete din trei țări citați de The New York Times, este ca Moldova să devină un punct de sprijin pentru acțiuni rusești atât împotriva Ucrainei, cât și a Occidentului. În aceeași logică, surse din servicii vestice de informații susțin că prioritatea principală a Kremlinului rămâne subjugarea Ucrainei, urmată de preluarea controlului asupra Republicii Moldova.
Un element-cheie al scenariului descris este crearea unui coridor terestru prin sudul Ucrainei, care să lege Rusia de Moldova, idee pe care sursele citate afirmă că Vladimir Putin încă o are în vedere.
Investigația citată descrie operațiuni atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025 și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Printre acțiunile menționate se numără:
Potrivit The New York Times, preoți moldoveni ar fi fost aduși în Rusia și ar fi primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. La întoarcerea în Republica Moldova, aceștia ar fi urmat să primească 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) pentru a-i convinge pe enoriași să voteze împotriva referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană și împotriva politicilor pro-occidentale.
Investigația indică și o componentă paramilitară. În vara lui 2025 ar fi fost organizată în Serbia o tabără în care participanți – majoritatea cetățeni moldoveni – au fost instruiți să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliției și să incendieze clădiri. Participanții ar fi primit câte 400 de dolari (aprox. 1.800 lei) pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu GRU, serviciul rus de informații militare, potrivit surselor citate.
Tabere similare ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei. Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învățat inclusiv să fabrice și să utilizeze materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate și să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor.
Potrivit relatării, autoritățile moldovene ar fi intervenit înaintea votului: poliția a percheziționat sute de locuințe și a reținut persoane care se antrenaseră în tabere, iar specialiștii în securitate cibernetică – sprijiniți de aliați occidentali – ar fi respins atacurile informatice. În final, partidul proeuropean al președintei Maia Sandu și-ar fi păstrat majoritatea parlamentară.
„Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru The New York Times Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
În termeni practici, tabloul descris sugerează că riscul pentru Chișinău nu se reduce la un ciclu electoral, ci ține de capacitatea statului de a limita finanțarea rețelelor locale, de a contracara atacurile cibernetice și de a preveni escaladări cu componentă violentă, într-un context regional dominat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional , cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax . Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu. Cum ar arăta noua hartă administrativă Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan , reședințele celor trei regiuni ar urma să fie: Bălți pentru Regiunea Nord; Chișinău pentru Regiunea Centru; Cahul pentru Regiunea Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special. Ce se schimbă operațional: servicii mutate la primării și structuri centrale Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării. În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri. „Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.” Miza financiară: reducerea aparatului și redirecționarea cheltuielilor Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților. Ce urmează: pachet legislativ în Parlament, în toamna lui 2026 Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor. [...]
Vladimir Putin consolidează controlul asupra RDIF prin prelungirea cu cinci ani a mandatului lui Kirill Dmitriev , într-un moment în care șeful fondului suveran rus joacă și rol de canal de negociere cu Washingtonul pe teme economice și energetice, potrivit news.ro . Decizia este consemnată într-un decret prezidențial publicat luni și vizează menținerea lui Dmitriev la conducerea Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) , instrumentul de investiții al statului rus. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. De ce contează: RDIF rămâne legat de agenda externă economică a Kremlinului Kirill Dmitriev, bancher de investiții cu studii în SUA, este prezentat și ca emisar prezidențial care a reprezentat Rusia în discuții la nivel înalt cu administrația președintelui american Donald Trump. Potrivit unor surse citate de Reuters, Dmitriev s-a deplasat săptămâna trecută în SUA pentru întâlniri cu emisari ai lui Trump, între care Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții despre: cooperarea economică dintre Rusia și SUA; probleme energetice; eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina . Rol în dosare sensibile: sancțiuni pe petrol și schimburi de deținuți În contactele anterioare cu Witkoff și Kushner, Dmitriev ar fi negociat, potrivit Reuters, o derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc transportat pe mare, cu obiectivul declarat de a stabiliza piețele energetice globale. Tot el ar fi fost implicat și în mai multe schimburi de deținuți între Rusia și SUA. În Rusia, Dmitriev este considerat „favoritul SUA” dintre negociatori, notează news.ro pe baza relatării Reuters. Context politic: speculații vechi despre un posibil succesor Prelungirea mandatului este interpretată ca un semnal de încredere din partea lui Putin. În același timp, news.ro amintește că numele lui Kirill Dmitriev a fost vehiculat în presa rusă și de unii politologi drept posibil succesor al lui Vladimir Putin, speculații apărute încă din 2020 și alimentate de apropierea sa de Kremlin și de cercul familial al președintelui rus. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
Israelul a cerut suspendarea zborurilor Flydubai –Tel Aviv după incidentul violent din avion , iar autoritățile și companiile aeriene au început să reorganizeze rapid rutele și capacitatea de transport în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc la bordul unui zbor Flydubai de la Dubai la Tel Aviv, unde un bărbat l-a înjunghiat pe pilot și ar fi încercat să preia controlul aeronavei. La aproximativ două ore de la decolare, avionul a pierdut peste 5.200 de metri altitudine în mai puțin de două minute, înainte ca pasagerii și echipajul să-l imobilizeze pe atacator și să recâștige controlul, aterizând de urgență în Arabia Saudită. Ce spune Netanyahu și ce indică anchetele Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că anchetele ar arăta că atacatorul a fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste” și că este „foarte probabil” să fi intenționat prăbușirea avionului. Netanyahu a spus că atacatorul, pe care l-a descris drept cetățean omanez, ar fi strigat către echipaj „Ucideți-mă, ucideți-mă”, pe care premierul israelian a interpretat-o drept un indiciu de comportament suicidar. Întrebat dacă există indicii privind implicarea Iranului, Netanyahu a răspuns că este „prea devreme” pentru o concluzie. Separat, o sursă din serviciile de securitate israeliene a declarat pentru serviciul în limba arabă al BBC că o anchetă israeliană preliminară sugerează că presupusul atacator intenționa să prăbușească avionul. Potrivit aceleiași relatări, ancheta ar fi fost condusă de Mossad, iar pasagerii ar fi fost interogați după sosirea lor la Tel Aviv. Jurisdicție și anchete: Arabia Saudită, EAU, Israel Atacatorul a fost arestat în Arabia Saudită și, potrivit declarațiilor lui Netanyahu, ar urma să fie transferat în Emiratele Arabe Unite (EAU). În paralel, agenția oficială de presă a EAU a anunțat deschiderea unor anchete pentru a stabili „dacă incidentul a avut legătură cu vreo activitate sau scop terorist”. Deși copilotul este interogat în Arabia Saudită, oficiali din EAU susțin că au jurisdicție asupra incidentului, deoarece aeronava este înmatriculată acolo și zboară sub pavilionul lor. Impact operațional: zboruri suspendate și planuri de „salvare” Flydubai a suspendat zborurile între Dubai și Tel Aviv și desfășoară propria anchetă. Ministerul Transporturilor din Israel a precizat că suspendarea este în conformitate cu o directivă a lui Netanyahu. Pentru a gestiona efectele imediate asupra pasagerilor, companiile aeriene israeliene au pregătit planuri pentru zboruri de repatriere din Dubai, începând de vineri, inclusiv: El Al Israir Arkia Ministerul Transporturilor a mai transmis că a trimis o solicitare urgentă către Etihad pentru a crește numărul zborurilor între Abu Dhabi și Tel Aviv. Ce se știe despre zbor și despre pilotul rănit Zborul FZ1073, cu peste 170 de persoane la bord, a decolat miercuri la 03:05 GMT (07:05, ora României) de pe Aeroportul Internațional din Dubai, cu destinația Aeroportul Ben Gurion. Pierderea bruscă de altitudine a fost semnalată pe Flightradar24, iar ulterior aeronava a transmis un cod de urgență. Avionul a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian iordanian, apoi s-a întors spre Arabia Saudită și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Tabuk. Pilotul înjunghiat, căpitanul Smit Machchhar, cetățean indian, a fost numit „erou” atât de Netanyahu, cât și de premierul indian Narendra Modi. Ambasadorul Indiei în EAU, Deepak Mittal, l-a vizitat la spital, iar Misiunea Indiană a transmis pe rețelele sociale că acesta este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. [...]
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
