Știri
Știri din categoria Externe

Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional, cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax.
Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu.
Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan, reședințele celor trei regiuni ar urma să fie:
Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special.
Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării.
În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri.
„Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.”
Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților.
Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor.
Recomandate

Autoritățile de la Chișinău vor să-i interzică liderului transnistrean să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani , o măsură cu miză de reglementare și control al frontierei, aplicată după revenirea acestuia din Rusia, potrivit news.ro . Guvernul Republicii Moldova a confirmat că Vadim Krasnoselski a aterizat la Chișinău duminică seara, iar purtătorul de cuvânt al executivului, Dumitru Ciorici, a declarat că, după încheierea procedurilor de control, acestuia îi va fi interzis să iasă din țară prin punctele de trecere ale frontierei de stat timp de cinci ani. Declarația lui Ciorici este redată de NewsMaker. La două ore după aterizare, Krasnoselski se afla încă în aerogara Chișinău, fiind escortat la etajul al doilea al aeroportului, unde sunt birourile pentru audieri. Contextul deciziei: vizita la Moscova și interdicția anunțată anterior Krasnoselski s-a întors de la Moscova la 11 zile după ce Vladimir Putin i-a acordat „Ordinul de Onoare”. La ceremonia din 4 noiembrie, liderul de la Kremlin a motivat distincția prin „consolidarea legăturilor” cu Rusia și dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”. Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău anunțase că liderului transnistrean i s-a impus interdicția de a părăsi Republica Moldova, urmând să fie aplicată la revenirea sa. Instituția a indicat că deplasarea în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe timpul iernii. Baza juridică invocată și limita din lege În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a spus că Krasnoselski poate reveni la Tiraspol, dar nu va putea folosi Aeroportul Internațional Chișinău timp de cinci ani. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a afirmat că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al Republicii Moldova. news.ro notează că articolul 12 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova prevede posibilitatea de a restricționa ieșirea străinilor din țară, însă doar în cadrul urmăririi penale sau al unui proces în instanță. Ce urmează în Transnistria: schimbare de lider la Tiraspol Vadim Krasnoselski se apropie de finalul celui de-al doilea mandat la conducerea regiunii transnistrene, iar regulile electorale de la Tiraspol nu îi permit să candideze pentru un al treilea mandat. Alegerile sunt programate pentru 13 decembrie, iar actualul vicepremier de facto, Vitalii Neagu, este prezentat ca favorit să îi succeadă. [...]

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Scandalul Nvidia și înfrângerea republicanilor cresc riscul unei înăspriri a restricțiilor SUA–China pe cipuri avansate , într-un moment în care Donald Trump urmează să se întâlnească față în față cu Xi Jinping la forumul APEC din Shenzhen, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza economică și tehnologică a discuțiilor crește pe fondul acuzațiilor de spionaj și al presiunii politice interne din SUA pentru limitarea accesului Chinei la semiconductori de ultimă generație. Trump pleacă în Asia în această săptămână, cu o oprire la Manila pentru întâlniri cu lideri din Asia de Sud-Est, înainte de a ajunge la Shenzhen pentru APEC. Acolo, el ar urma să discute cu Xi și să participe și la discuții trilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. În paralel, armistițiul fragil din războiul comercial SUA–China a fost prelungit până la începutul anului viitor, iar în decembrie sunt programate noi discuții Trump–Xi la summitul G20 de la Miami. De ce contează: cipurile devin din nou un subiect de „linie roșie” Potrivit materialului, analiști chinezi se tem că scandalul Nvidia – inclusiv acuzațiile că semiconductori supuși restricțiilor ar fi fost deturnați către clienți chinezi – ar putea duce la o atitudine mai dură a Washingtonului. În Congres, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că se conturează un consens tot mai puternic pentru limitarea și mai strictă a accesului Chinei la cipuri avansate, iar democrații ar urma să apese pe această direcție după preluarea majorității în Camera Reprezentanților și Senat, în ianuarie. China susține că SUA ar fi „inventat” povestea cu spionajul pentru a justifica un blocaj tehnologic. În același timp, Zhu Feng, de la Universitatea din Nanjing, avertizează că disputa ar putea accelera „decuplarea în domeniul IA” (separarea ecosistemelor tehnologice și a lanțurilor de aprovizionare în inteligență artificială) între cele două puteri, chiar dacă ele încearcă să coopereze pentru reducerea riscurilor asociate acestei tehnologii. Ce ar putea urmări fiecare parte la Shenzhen Un înalt oficial al administrației americane, citat sub condiția anonimatului, a spus că nu se așteaptă ca Trump să abordeze direct acuzațiile de spionaj în discuția cu Xi și că situația Nvidia „nu ar trebui să aibă, de fapt, nicio influență asupra vizitei”. În schimb, Trump ar putea încerca să se concentreze pe inițiative care să-i consolideze „moștenirea”, inclusiv idei precum acorduri de denuclearizare cu Beijingul și Moscova sau o nouă întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, potrivit unor analiști citați. De partea cealaltă, Beijingul are ca prioritate să se asigure că Trump nu aprobă un pachet de arme de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului, pe care China îl revendică. Trump a spus că reține livrarea armelor ca „monedă de schimb” în negocierile cu China. „Câștigarea de timp” și riscul revenirii tensiunilor comerciale Un element central al analizei este că, pe fondul exporturilor Chinei „la turație maximă”, pentru Beijing ar putea fi suficient să câștige timp. Jonathan Czin, de la Brookings Institution, spune că Xi are nevoie ca Trump să rămână reticent în a reveni la o atitudine mai competitivă față de China „cât mai mult timp posibil”, pentru ca Beijingul să se consolideze înaintea „următoarei runde” a confruntării. În același timp, ambii lideri ar fi precauți în privința reaprinderii unui conflict comercial care, anul trecut, a amenințat să afecteze grav economia globală și piețele financiare, potrivit lui Kurt Tong, fost oficial al Departamentului de Stat. El se așteaptă ca armistițiul să fie prelungit și după expirarea din 10 ianuarie, iar Chim Lee, de la Economist Intelligence Unit, punctează că „amândoi au destul de multe de pierdut”. În lipsa unor detalii concrete despre eventuale decizii la Shenzhen, direcția imediată rămâne politică: presiunea din Congres pentru restricții suplimentare pe cipuri și încercarea Beijingului de a amâna o înăsprire a poziției SUA, într-un context în care următorul președinte american ar putea fi mai puțin dispus la compromisuri. [...]

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe , în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Financial Times. Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini. Ce teme ar putea fi puse pe masă Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare. În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace. De ce contează formatul „fără agendă” În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată. Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei. Context: divergențe anterioare privind formatul Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii. Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”. [...]

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]

Marina SUA a demis întreaga conducere a submarinului nuclear USS South Dakota după un incident de navigație subacvatică, iar cazul a escaladat într-un conflict de transparență cu Congresul, care cere explicații despre posibile avarii, eventuale victime și costuri de reparații, potrivit Digi24 . Cei trei responsabili au fost îndepărtați din funcții pe 14 octombrie 2026, însă informația a devenit publică abia la circa o lună distanță. Doi congresmani americani acuză conducerea Marinei că a ascuns detalii relevante despre incident și solicită clarificări, relatează publicația germană FOCUS, citată de Digi24. Ce s-a întâmplat și cine a fost demis USS South Dakota, submarin de atac cu propulsie nucleară din clasa Virginia , a fost implicat într-un incident ale cărui circumstanțe nu au fost stabilite public. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, submarinul ar fi intrat în contact cu fundul mării sau cu un obstacol aflat pe acesta. Marina SUA i-a înlăturat din funcții pe: comandantul Daniel Goodwin, adjuncta acestuia, Jacqueline Penichet, Jon Nogaj, cel mai înalt subofițer din structura de comandă a submarinului. Daniel Goodwin preluase comanda cu doar câteva luni înainte, la 30 iunie 2026. De ce cere Congresul explicații și ce informații lipsesc Cazul a generat reacții la Washington după ce s-a aflat că Marina americană nu informase Congresul despre demiteri. Congresmanii democrați Joe Courtney (Connecticut) și Adam Smith (Washington) au trimis pe 12 noiembrie o scrisoare secretarului interimar al Marinei, Hung Cao, și amiralului Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale. În scrisoare, cei doi califică drept „inacceptabilă” lipsa de comunicare și cer răspunsuri privind: dacă schimbările de comandă au fost provocate de o eșuare sau un alt accident în timpul navigației; dacă submarinul a fost avariat și, dacă da, care sunt costurile reparațiilor și durata până la revenirea în stare operațională; dacă au existat persoane rănite și gravitatea eventualelor leziuni; de ce Marina nu a informat autoritățile legislative despre incident. Termenul-limită cerut pentru răspunsuri este 20 noiembrie 2026. Deocamdată, autoritățile militare americane nu au oferit o explicație publică detaliată privind incidentul sau motivele exacte ale demiterilor, notează Navy Times, citat de Digi24. Context: un episod anterior și întrebări fără răspuns În presă au apărut și informații despre o situație periculoasă în septembrie 2026, cu aproximativ o lună înainte de demiterea conducerii. Potrivit publicației militare Task & Purpose, un membru al echipajului ar fi identificat un pericol iminent legat de apropierea submarinului de ape puțin adânci sau de fundul oceanului, iar pentru intervenție a primit o decorație. Nu este clar dacă episodul din septembrie are legătură directă cu incidentul care ar fi dus la demiteri în octombrie. Totodată, nu se știe public dacă USS South Dakota a suferit avarii structurale sau dacă vreun membru al echipajului a fost rănit. USS South Dakota (SSN-790) a intrat în serviciul Marinei americane în 2019 și operează de la baza navală New London din Groton, Connecticut . Congresmanii avertizează că lipsa explicațiilor lasă deschise întrebări despre starea tehnică a submarinului, siguranța echipajului și posibile deficiențe de pregătire, iar cauza incidentului (eroare umană, problemă tehnică sau alți factori) nu a fost stabilită public. [...]