Știri
Știri din categoria Diverse
Moscova amenință cu „răspuns ferm” dacă Transnistria este atacată, ridicând miza de securitate în Republica Moldova și complicând suplimentar relațiile diplomatice și economice dintre Chișinău și Rusia, potrivit Digi24.
Declarațiile îi aparțin viceministrului rus de Externe Mihail Galuzin, care acuză autoritățile moldovene că își „intensifică politica” împotriva Rusiei și că urmează „directivele Bruxelles-ului”. Oficialul invocă, între altele, restricții impuse diplomaților ruși și măsuri luate față de presa și instituțiile ruse din Republica Moldova, pe care le califică drept „acțiuni ostile” ce vor primi un răspuns din partea Moscovei, „ținând cont de principiul reciprocității”.
În același interviu acordat agenției TASS, Galuzin spune că riscurile unor „provocări armate directe” din partea Kievului și a autorităților de la Chișinău împotriva Transnistriei sunt „reduse”, dar „nu pot fi excluse complet”. El afirmă că o agresiune armată împotriva regiunii de pe malul stâng al Nistrului, unde ar locui „peste 220 de mii de cetățeni ruși”, ar avea „consecințe catastrofale” pentru agresori.
„Asemenea acțiuni [...] vor fi considerate de noi, în conformitate cu dreptul internațional, drept un atac împotriva Federației Ruse și nu vor rămâne fără un răspuns ferm și oportun.”
Oficialul rus adaugă că Moscova ar folosi „toate mijloacele de care dispune” pentru a proteja cetățenii ruși din Transnistria, Grupul Operativ al Trupelor Ruse și contingentul de menținere a păcii, susținând că Rusia este „pregătită pentru orice evoluție a situației”.
Pe fondul acestei retorici, materialul notează că Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea la începutul lunii iulie 2026, iar ambasada Rusiei ar urma să continue unele activități culturale prin secția de cultură. Anterior, s-a vehiculat ideea mutării instituției în regiunea transnistreană.
Autoritățile moldovene justifică măsurile restrictive față de unele surse media prin nevoia de protejare a spațiului informațional și a securității naționale, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit autorităților, în perioada stării de urgență au fost blocate aproximativ 75 de resurse online care ar fi răspândit informații false sau mesaje ce incitau la ură, dezordini în masă ori război, transmite TVRMoldova.
În privința expulzărilor de diplomați ruși, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova le-ar fi justificat prin acuzații de spionaj, ingerință în afacerile interne și activități incompatibile cu statutul diplomatic, nu prin simplul fapt că diplomații erau ruși. Iar închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură este pusă în legătură cu drone rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova, conform articolului.
Recomandate
PSD condiționează votul pentru un premier tehnocrat de un plan de guvernare care să includă prioritățile partidului și ale României , iar această poziționare poate debloca rapid formarea unui guvern dacă se strânge o majoritate în jurul unui nume acceptabil, potrivit Digi24 . Bogdan Ivan a spus, marți, la Digi24, că PSD ar susține un premier tehnocrat „dacă acel premier va veni cu un plan de guvernare în care să se regăsească prioritățile” partidului și ale țării, adăugând că, în aceste condiții, nu ar vedea probleme „pentru a-l vota mâine cu ambele mâini”. În același timp, Ivan a reiterat că, în opinia sa, prima nominalizare de premier „ar fi trebuit” să vină de la PSD, ca cel mai mare partid parlamentar, iar formațiunea l-a susținut pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. Compromisul invocat de PSD și blocajul politic Deputatul PSD a susținut că partidul a făcut compromisuri în discuțiile pentru formarea noului guvern, inclusiv acceptând varianta unui executiv tehnocrat susținut de partide din fosta coaliție. În declarațiile sale, Ivan a indicat drept sursă a schimbărilor de poziție pe „premierul demis Ilie Bolojan ”, despre care a spus că ar fi respins, pe rând, mai multe opțiuni de premier. Totodată, Ivan a afirmat că PSD este dispus să voteze un premier care nu este din partid, în timp ce PNL, în evaluarea sa, nu ar fi arătat aceeași disponibilitate la compromis, „pentru că le convine actuala formulă cu Ilie Bolojan la Palatul Victoriei”. De ce apare numele lui Alexandru Nazare Întrebat despre varianta Alexandru Nazare premier, Bogdan Ivan a spus că Sorin Grindeanu ar fi „mult mai potrivit”, dar a deschis ușa unei soluții alternative dacă Nazare ar putea „să coalizeze mai rapid un număr suficient de voturi” pentru un guvern, iar Grindeanu ar accepta să cedeze. „Am lucrat cu Nazare în fostul guvern, consider că e un om corect, nu face politică, face multă administrație și cred că ar fi o variantă corectă pentru a deține funcția de premier.” În logica prezentată de Ivan, criteriul decisiv rămâne capacitatea candidatului de a strânge rapid voturi pentru învestire, cu condiția existenței unui plan de guvernare compatibil cu prioritățile PSD. [...]
Un sat izolat din provincia Zhejiang a ajuns să genereze anual circa 10,4 milioane de dolari (aprox. 47,8 milioane lei) din afaceri mici conduse de tineri , pe fondul unei transformări începute cu investiții în infrastructură și continuate cu dezvoltarea de activități orientate spre turiști și comunitatea locală, potrivit Libertatea . În satul Lizu funcționează aproximativ 100 de afaceri – de la ateliere de meșteșuguri și magazine mici până la cafenele – conduse de 340 de tineri antreprenori. Veniturile cumulate sunt estimate la aproximativ 70 de milioane de yuani, echivalentul a circa 10,4 milioane de dolari (aprox. 47,8 milioane lei), conform Channel NewsAsia, citată de publicație. Un indicator al schimbării este structura demografică: aproximativ jumătate dintre locuitori au cel mult 35 de ani, deși satul păstrează și o populație vârstnică, cel mai bătrân localnic având 102 ani, potrivit aceleiași surse. De la infrastructură la economie locală bazată pe servicii Transformarea Lizu a început în 2003, înainte ca „revitalizarea rurală” să devină o politică națională în China. Primele intervenții au vizat infrastructura de bază, iar ulterior autoritățile și comunitatea au trecut la dezvoltarea activității comerciale. La nivel național, strategia de revitalizare rurală a fost introdusă în 2017, iar Beijingul a prezentat anul trecut un plan până în 2027, care urmărește inclusiv dezvoltarea agriculturii și reducerea diferențelor dintre orașe și mediul rural. Ce tip de antreprenoriat atrage satul Materialul dă exemple de tineri care au renunțat la joburi din marile orașe pentru a deschide afaceri în Lizu: o fostă profesoară din Hangzhou care a deschis o cafenea (Coeur Et) după cinci luni de renovări, concepută și ca spațiu pentru activități; o tânără care a plecat dintr-o companie de internet din Beijing, unde lucra în regimul „996” (9:00–21:00, șase zile pe săptămână), și conduce acum un magazin de tămâie din casa bunicii, realizând accesorii din plante și ierburi tradiționale. Schimbarea se vede și în utilizarea clădirilor: o fostă casă a unui profesor pensionar a fost transformată într-o cafenea modernă, iar proprietarul închiriază o parte din spațiu unei tinere antreprenoare, descriind o relație de sprijin între generații. Modelul nu se copiază automat Un profesor de la Universitatea Fudan , Zhao Deyu, avertizează că proiectele rurale de succes au nevoie de un element distinctiv și că simpla copiere a unei idei poate duce la împărțirea cererii între localități apropiate, cu risc de scădere a profitabilității. În acest context, autoritățile chineze ar introduce planuri care încurajează comunitățile să-și dezvolte propriile caracteristici. Dimensiunea programelor este mare: China are aproximativ 500.000 de sate administrative, iar 260.000 sunt vizate de lucrări și programe de îmbunătățire, însă profesorul citat consideră nerealist ca toate să ajungă la nivelul Lizu. O soluție discutată este relocarea locuitorilor din satele aproape depopulate către localități revitalizate, în timp ce terenurile rămase pot primi alte utilizări. [...]
Rusia își mută greutatea militară din Crimeea spre aviație, pe fondul loviturilor ucrainene , după ce peninsula „nu mai reprezintă o bază navală cu drepturi depline” pentru Flota rusă din Marea Neagră, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk , preluată de Digi24 , care citează RBC Ukraine. Mesajul central al Marinei ucrainene este că Rusia nu mai menține o prezență navală „deplină” în Crimeea, însă continuă să folosească peninsula în scopuri militare. În această logică, Crimeea rămâne importantă pentru Moscova, dar nu mai este un spațiu sigur pentru navele de război. De ce contează: schimbare operațională în Marea Neagră Pletenchuk susține că principala capacitate a Rusiei de a influența situația din regiune „constă acum în mijloacele sale aeriene”. Cu alte cuvinte, presiunea militară ar fi mutată mai mult în zona aviației, în timp ce rolul Crimeei ca bază navală ar fi degradat. În paralel, forțele ucrainene continuă să lovească obiective militare de pe peninsulă, vizând infrastructura care ar susține prezența trupelor ruse în regiune. „Operațiunile se desfășoară acolo practic non-stop. Este vorba de obiective de infrastructură militară care le permit rușilor să-și mențină prezența aici.” Ținte menționate în atacurile ucrainene Digi24 notează că, în noaptea de 1 august, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit instalații militare rusești din Crimeea ocupată și din sudul Ucrainei. Printre ținte sunt enumerate: un depozit pentru nave de suprafață fără echipaj din Chornomorske; poduri feroviare din apropierea localităților Chonhar și Vladyslavivka; o unitate de informații radio-electronice a Flotei ruse din Marea Neagră, în Sevastopol. Separat, este menționat că luptători din cadrul Grupului 13, unitate specială a Serviciului de Informații al Apărării, ar fi distrus un sistem rusesc de apărare aeriană Pantsir-S1 și o macara militară în Crimeea ocupată temporar. Ce urmează Din informațiile prezentate, concluzia operațională este că Rusia ar continua să folosească Crimeea ca platformă militară, chiar dacă rolul ei ca bază navală ar fi diminuat, iar vulnerabilitatea infrastructurii ar rămâne un punct de presiune pentru Ucraina. Declarațiile sunt atribuite Marinei ucrainene și sunt relatate de RBC Ukraine, fără o confirmare independentă în materialul citat. [...]
Rusia își accelerează capacitatea de comunicații militare prin satelit , iar asta poate schimba rapid modul în care își coordonează operațiunile pe front, potrivit Digi24 , care citează declarațiile general-maiorului ucrainean Vadim Skibițkii , preluate de Reuters dintr-un interviu pentru RBC-Ucraina. Rețeaua Starlink a SpaceX a oferit Ucrainei un avantaj important în comunicații și în operarea dronelor, însă nu acoperă Rusia. În acest context, Moscova ar desfășura mai repede decât se estima o alternativă proprie, numită Rassvet , care ar urma să reducă dependența de soluții obținute pe canale neoficiale și să crească autonomia operațională. Ce se știe despre Rassvet și de ce contează pe teren Skibițkii, adjunct al comandantului serviciului ucrainean de informații militare (DIU), afirmă că Rusia are în prezent 16 sateliți în sistemul Rassvet și că lansările au început „mult mai rapid decât era planificat inițial”. În forma actuală, sistemul ar funcționa „cu intermitențe”, doar atunci când unul dintre sateliți survolează teritoriul Ucrainei. Miza, din perspectiva Kievului, este că o constelație completă ar putea oferi Rusiei un nivel de conectivitate comparabil cu Starlink, cu efect direct asupra coordonării unităților, transmisiunilor și utilizării dronelor. Țintele declarate: 292 de sateliți până în 2027, 924 până în 2035 Potrivit aceluiași oficial ucrainean, Rusia intenționează: să ajungă la 292 de sateliți până în 2027 ; să crească numărul la 924 până în 2035 . „Odată ce Rusia desfășoară o constelație completă de sateliți, sistemul va funcționa ca Starlink. Deja sunt în curs discuții despre modul de contracarare”, a declarat Skibițkii. Context: limitarea accesului Rusiei la Starlink și schimbarea echilibrului În material se arată că forțele ruse au folosit terminale Starlink obținute de pe piețe „semilegale” până în acest an, când Kievul ar fi convins SpaceX să dezactiveze dispozitivele respective. Potrivit sursei, această măsură a contribuit la schimbarea echilibrului pe front în favoarea Ucrainei. În acest cadru, dezvoltarea accelerată a Rassvet este prezentată ca o încercare de a recupera terenul pierdut la capitolul comunicații. Alte evaluări ale DIU: producția de rachete și stocurile estimate Separat de subiectul sateliților, Skibițkii mai afirmă că Rusia și-ar fi îndeplinit planul de producție pentru rachetele Zircon (Țirkon) și Oniks pe 2026 în primele șapte luni ale anului și că ar urma să depășească obiectivele cu 10–20%. Totodată, stocurile de rachete balistice Iskander-M ar fi estimate la circa 130 de bucăți, dintre care 65 produse în iulie. Materialul notează și că industria ucraineană de rachete balistice, aflată la început, a devenit o țintă prioritară pentru atacurile rusești. [...]
Controlul Rusiei asupra bazelor sale din Siria se restrânge , un semnal cu impact operațional direct asupra capacității Moscovei de a-și proiecta forța în Orientul Mijlociu și Africa, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Siria a anunțat că baza aeriană rusă de la Hmeimim și baza navală de la Tartus nu vor mai fi controlate exclusiv de Moscova și vor fi transformate în centre de „instruire comună”. Acestea erau prezentate drept singurele baze militare oficiale ale Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice. Damascul a mai precizat că instalațiile civile de la ambele baze vor fi încredințate autorităților siriene, în timp ce Kremlinul nu a comentat, iar detaliile acordului nu au fost făcute publice. Schimbarea vine după detronarea, în 2024, a lui Bashar al-Assad și instalarea lui Ahmed al‑Sharaa . În acest context, Siria descrie acordul ca o „reorganizare a prezenței ruse”, care ar deschide o „nouă etapă” în relațiile bilaterale. Ce înseamnă pentru logistica militară a Rusiei Potrivit materialului, bazele din Siria au fost folosite de Rusia pentru transportul de provizii și combatanți către Africa Corps, structura prezentată ca succesor al grupului de mercenari Wagner, în țări precum Libia, Mali și Republica Centrafricană. Hanna Notte, expertă în politica externă a Rusiei și Orientul Mijlociu, spune că devine „din ce în ce mai puțin probabil” ca Rusia să poată utiliza aceste baze în scopuri militare pe viitor, deși opțiunea nu ar trebui exclusă. În același timp, expertul Nikita Smagin apreciază că Moscova ar putea păstra drepturi limitate de realimentare a avioanelor militare la Hmeimim, însă dincolo de acest aspect perspectiva este nefavorabilă. „Noile autorități din Siria o îndepărtează treptat pe Rusia din țară… La un moment dat, în viitorul previzibil, vor dori să elimine prezența rusă”, a afirmat Smagin. În Rusia, acordul a fost criticat și de voci asociate liniei dure, inclusiv Igor Yeliseyev, fost avocat al grupării Wagner, care a pus sub semnul întrebării costurile umane și materiale ale menținerii prezenței ruse în regiune în raport cu noua realitate din teren. Context: o influență externă mai fragilă, pe fondul războiului din Ucraina În aceeași analiză sunt enumerate și alte evoluții considerate lovituri pentru poziția Kremlinului: pierderea lui Assad, capturarea lui Nicolas Maduro de către forțe speciale americane, înfrângerea electorală a lui Viktor Orban în Ungaria și îndepărtarea Armeniei și Azerbaidjanului de sfera de influență a Moscovei. Sunt menționate și semnale din partea unor parteneri tradiționali: Serbia l-a primit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Belgrad, iar președintele Kazahstanului, Kassym‑Jomart Tokayev, i-a spus lui Vladimir Putin că „este timpul” ca Rusia să înceteze luptele din Ucraina. În paralel, Putin a apelat la Coreea de Nord pentru sprijin, iar Zelenski a susținut pe rețelele sociale că „s-a luat decizia” detașării între 30.000 și 50.000 de nord-coreeni pe teritoriul Rusiei — o informație prezentată în articol ca declarație a liderului ucrainean, fără detalii suplimentare de verificare. Notte avertizează că diminuarea influenței externe a Rusiei ar putea să nu reducă tensiunile, ci să întărească determinarea Kremlinului de a-și atinge obiectivele în Ucraina, inclusiv printr-o posibilă escaladare, pe logica „mizei totale” puse pe acest război. [...]
Ucraina cere SUA să întărească apărarea antiaeriană și să crească presiunea pe Rusia , după ce Kievul a transmis Washingtonului un set de propuneri pentru încheierea războiului, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a spus marți, 11 august, că a primit un raport de la echipa de negociere și că propunerile Ucrainei au fost trimise „părții americane”. În același mesaj, liderul de la Kiev a legat explicit demersul diplomatic de sprijin militar și de măsuri de presiune asupra Moscovei. „America ne poate ajuta să ne consolidăm apărarea, în primul rând apărarea antiaeriană, și poate exercita presiuni asupra Rusiei, astfel încât planurile acesteia să se schimbe – de la prelungirea războiului la pregătirea încheierii lui.” Ce se știe și ce lipsește din propuneri Zelenski nu a prezentat conținutul propunerilor transmise SUA. Din informațiile publicate, mesajul central este că negocierile ar trebui susținute de: consolidarea apărării Ucrainei, cu accent pe apărarea antiaeriană; intensificarea presiunilor asupra Rusiei, pentru a-i schimba calculul privind continuarea războiului. Contextul diplomatic: relansarea discuțiilor Declarațiile vin în condițiile în care Washingtonul își continuă eforturile de relansare a negocierilor între Ucraina și Rusia. Potrivit materialului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să discute atât cu reprezentanții Kievului, cât și cu cei ai Moscovei. Ucraina a afirmat în repetate rânduri că este pregătită pentru negocieri și pentru o încetare necondiționată a focului, dar insistă ca orice acord de pace să fie susținut de „garanții de securitate credibile”. [...]
