Știri
Știri din categoria Externe

Rusia ar mai avea doar patru-cinci luni în care poate negocia dintr-o poziție de forță în Ucraina, pe fondul pierderilor de pe front și al presiunilor economice tot mai vizibile, potrivit unei evaluări făcute de șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, citat de Adevărul.
Estimarea, relatată de TVP World, indică faptul că fereastra de timp în care Moscova poate impune condiții avantajoase la masa negocierilor s-ar închide „până la sfârșitul verii”, pe măsură ce se acumulează constrângeri militare și economice.
Rosin susține că Rusia „pierde mai mulți militari decât poate recruta”, ceea ce ar limita capacitatea de a susține ritmul operațiunilor. În acest context, o eventuală mobilizare forțată ar putea adăuga riscuri pentru stabilitatea internă a regimului de la Moscova.
Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian afirmă că discursul de la vârful puterii ruse s-a schimbat, în sensul că nu se mai vorbește despre o „victorie totală”, iar în interiorul Kremlinului ar exista recunoașterea faptului că evoluția de pe front „nu merge prea bine” pentru armata rusă.
„Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine.”
Un alt element invocat de Rosin este dinamica tehnologică din zona dronelor: avantajul ar începe să se încline în favoarea Ucrainei, pe măsură ce sistemele ucrainene de interceptare devin mai eficiente.
În ansamblu, evaluarea sugerează că, dacă tendințele militare și economice descrise continuă, Rusia ar putea intra într-o etapă în care nu mai poate „dicta condițiile” unor eventuale negocieri de pace, ceea ce ar schimba raportul de putere în discuțiile privind încheierea războiului.
Recomandate

Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]

Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]

Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews , care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă. Ce a declanșat mesajul Kremlinului Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”. Dimensiunea politică: discuția Trump–Putin, încă neloc În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc. Linia oficială a Moscovei: războiul continuă până la „obiectivele” din 2024 Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson; recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; refuzul Ucrainei de a adera la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu. Reuters: surse din anturajul Kremlinului vorbesc despre risc de escaladare Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an. În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt. [...]

Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]

Ucraina spune că a lovit 48 de nave rusești în cinci zile, vizând inclusiv petroliere din „ flota umbrelă ” sancționată , într-o campanie care urmărește să afecteze logistica militară și fluxurile de combustibil ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Într-o operațiune „de amploare” desfășurată peste noapte, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a lovit 18 nave rusești: 13 petroliere, trei cargouri, un feribot și o navă auxiliară. Conform armatei ucrainene, aceste nave ar fi fost folosite pentru transport de combustibil, încărcături militare și alte livrări care susțin efortul de război al Rusiei. Ținta: lanțul de aprovizionare cu combustibil și transportul maritim Un element central al comunicării ucrainene este includerea petrolierelor asociate „flotei umbrelă” a Moscovei – o rețea de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile. Separat, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi („Madyar”), a declarat că unități de drone au lovit 13 nave în apropierea Crimeei ocupate, dintre care 10 ar fi fost petroliere, alături de un cargo, un feribot și un remorcher. El a susținut că toate petrolierele vizate au fost identificate ca parte a flotei sancționate. Lovituri și asupra infrastructurii petroliere și energetice Pe lângă nave, Statul Major ucrainean a raportat atacuri asupra unor obiective de infrastructură a combustibililor din interiorul Rusiei și din Crimeea ocupată. Printre acestea: rafinăria Ilsky din regiunea Krasnodar, unde exploziile ar fi declanșat un incendiu; Ucraina o descrie drept una dintre cele mai mari facilități de procesare a petrolului din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de până la 6,6 milioane de tone metrice; terminalul petrolier Kurgannefteprodukt din Taganrog și depozitul Azovnefteprodukt din Azov (ambele în regiunea Rostov), unde au fost raportate incendii, explozii și fum; complexul NOVATEK Ust-Luga de procesare a condensatului de gaze din regiunea Leningrad, pe care armata ucraineană îl descrie drept una dintre cele mai mari facilități de acest tip din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 7 milioane de tone metrice. Publicația notează că amploarea pagubelor nu a fost verificată independent. În Crimeea ocupată, Brovdi a mai spus că dronele ucrainene au lovit cinci stații electrice, inclusiv în apropiere de Saky, Yevpatoriya și Medvedeve, fără a oferi detalii despre efecte. De ce contează Dacă afirmațiile se confirmă, seria de lovituri indică o presiune crescută asupra logisticii ruse – atât pe mare (transport de combustibil și mărfuri), cât și pe uscat (rafinării, terminale și depozite), cu potențial de a complica alimentarea cu carburanți și susținerea operațiunilor militare. În același timp, informațiile provin din surse ucrainene și rămân, parțial, neconfirmate din surse independente. [...]

Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești împing conflictul spre o zonă cu risc de escaladare regională , inclusiv prin amenințări care vizează baze NATO din România, potrivit relatărilor din Euronews . Ucraina lovește rafinării și depozite de petrol „tot mai adânc” în interiorul Rusiei, iar președintele Volodimir Zelenski susține că aceste atacuri vor continua, pentru ca Rusia „să simtă tot mai tare costul războiului”. În acest context, publicația notează că, potrivit unor surse citate de agenția Reuters, președintele rus Vladimir Putin ar fi „înfuriat” de loviturile asupra infrastructurii petroliere. Lovituri la sute și mii de kilometri de front Zelenski afirmă că forțele ucrainene au vizat mai multe obiective energetice la distanțe mari față de linia frontului, inclusiv: două depozite de petrol la circa 500 km de front; un rezervor la 800 km de front; o stație de pompare la aproape 1.500 km de graniță; un terminal de încărcare a petrolului din regiunea Rostov. Mesajul transmis de liderul ucrainean, publicat alături de imagini pe platforma X, leagă explicit aceste atacuri de ideea „aducerii realității războiului” înapoi în Rusia, ca răspuns la prelungirea conflictului. Avertismentul de escaladare: România, menționată între posibile ținte Pe fondul acestor atacuri, Euronews relatează că, potrivit mai multor surse citate de Reuters, ar putea urma „o nouă escaladare” în lunile următoare. Un fost general rus, Andrei Ilnițki, este citat cu ideea că posibile ținte ar include baze NATO din România și din statele baltice, dar și companii europene unde se produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina. În același tablou, este menționată și nemulțumirea Moscovei față de perspectiva ca Ucraina să își fabrice muniția pentru sistemele americane antirachetă. Kremlinul: SUA continuă livrările de armament, dar ar vrea pace Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, spune că este „evident” că Statele Unite continuă să furnizeze „arme și tehnologie militară Ucrainei la scară largă” și susține că poziția Washingtonului ar fi „oarecum ambivalentă”, în sensul că, „spre deosebire de europeni”, SUA ar păstra dorința de a facilita un proces de pace. Totodată, Kremlinul afirmă că Vladimir Putin rămâne dispus să discute din nou la telefon cu președintele american despre conflict. Separat, într-o ședință a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, Statele Unite au cerut un armistițiu imediat și o încheiere negociată a războiului „cât mai curând posibil”, potrivit aceleiași relatări. [...]