Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ar mai avea doar patru-cinci luni în care poate negocia dintr-o poziție de forță în Ucraina, pe fondul pierderilor de pe front și al presiunilor economice tot mai vizibile, potrivit unei evaluări făcute de șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, citat de Adevărul.
Estimarea, relatată de TVP World, indică faptul că fereastra de timp în care Moscova poate impune condiții avantajoase la masa negocierilor s-ar închide „până la sfârșitul verii”, pe măsură ce se acumulează constrângeri militare și economice.
Rosin susține că Rusia „pierde mai mulți militari decât poate recruta”, ceea ce ar limita capacitatea de a susține ritmul operațiunilor. În acest context, o eventuală mobilizare forțată ar putea adăuga riscuri pentru stabilitatea internă a regimului de la Moscova.
Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian afirmă că discursul de la vârful puterii ruse s-a schimbat, în sensul că nu se mai vorbește despre o „victorie totală”, iar în interiorul Kremlinului ar exista recunoașterea faptului că evoluția de pe front „nu merge prea bine” pentru armata rusă.
„Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine.”
Un alt element invocat de Rosin este dinamica tehnologică din zona dronelor: avantajul ar începe să se încline în favoarea Ucrainei, pe măsură ce sistemele ucrainene de interceptare devin mai eficiente.
În ansamblu, evaluarea sugerează că, dacă tendințele militare și economice descrise continuă, Rusia ar putea intra într-o etapă în care nu mai poate „dicta condițiile” unor eventuale negocieri de pace, ceea ce ar schimba raportul de putere în discuțiile privind încheierea războiului.
Recomandate
Rusia își vede slăbită poziția de negociere pe fondul presiunii economice , iar în următoarele patru-cinci luni Vladimir Putin „ar putea să nu mai poată negocia dintr-o poziție de forță”, potrivit Libertatea , care citează un interviu CNN cu șeful Serviciului de Informații Externe din Estonia, Kaupo Rosin . Miza, dincolo de evoluțiile militare, este una economică: sancțiunile, costurile războiului și deficitul de forță de muncă apasă asupra economiei ruse, iar această combinație poate reduce spațiul de manevră al Kremlinului în lunile următoare. Presiunea economică: prognoză de creștere redusă la 0,4% Rusia și-a redus în mai 2026 prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,3% la 0,4%. Vicepremierul rus Alexander Novak a indicat drept cauze sancțiunile internaționale, cheltuielile guvernamentale excesive și lipsa forței de muncă. Pe lângă aceste probleme, Rosin a spus că Ucraina a provocat „pagube de miliarde de dolari” sectorului energetic rus prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor, conductelor și huburilor de export aflate la sute de kilometri în interiorul Rusiei. Costul de pe front și efectele sociale, în ecuația internă a Kremlinului Pe plan militar, Rosin afirmă că în cercurile de la Kremlin nu se mai vorbește despre „victorie totală”, iar situația de pe front este „extrem de dificilă”. Analiști de la Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că, în ultimii doi ani, trupele ruse au avansat în medie cu 70 de metri pe zi, pierzând aproximativ 1.000 de soldați zilnic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat recent că Rusia „pierde între 15.000 și 20.000 de soldați pe lună, doar morți”. Libertatea notează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă Ministerul Apărării ucrainean a raportat pierderi similare pentru februarie, martie și aprilie 2026. Rosin a mai spus că întoarcerea soldaților din Ucraina creează probleme sociale, invocând „violență, instabilitate, probleme psihologice și infracționalitate”. Un studiu CSIS din 2025 estimează că soldații ruși repatriați au fost responsabili pentru moartea sau rănirea a peste 1.000 de persoane în interiorul Rusiei. Ce opțiuni ar mai avea Kremlinul În evaluarea șefului serviciului estonian, pentru a captura complet Donbasul, Kremlinul ar avea ca opțiune o „mobilizare forțată” de amploare, dar o astfel de decizie ar putea amplifica instabilitatea internă și nu ar fi luată „ușor”. În paralel, Rosin susține că măsurile de securitate din jurul lui Putin au fost intensificate pe fondul zvonurilor privind posibile lovituri de stat și că atacurile cu drone asupra Moscovei au avut un impact psihologic semnificativ asupra populației. În același timp, Rosin avertizează că Putin nu va renunța ușor la obiectivele sale și anticipează încercări ale Rusiei de a face iarna viitoare „cel puțin la fel de grea” pentru Ucraina ca cea precedentă, adăugând că, deși nu sunt semne clare de revoltă în Rusia, astfel de sisteme pot deveni fragile și se pot schimba „rapid și neașteptat”. [...]
Ucraina își ridică nivelul de alertă după informații despre un posibil atac rusesc cu „Oresnik”. Potrivit Meduza , președintele Volodimir Zelenski spune că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, în care ar putea fi folosit complexul de rachete cu rază medie „Oresnik”, iar autoritățile verifică datele primite. Zelenski a scris pe Telegram că serviciile ucrainene de informații au raportat indicii privind pregătirea unei lovituri, pe baza unor date obținute inclusiv de la parteneri americani și europeni. El a menționat, totodată, „semne” ale pregătirii unui atac combinat asupra teritoriului Ucrainei, în care ar putea fi inclus armament cu rază medie. În acest context, Zelenski i-a îndemnat pe locuitorii Ucrainei să reacționeze „conștient” la alertele aeriene „începând din această seară” și să folosească adăposturile. Președintele a adăugat că Ucraina își pregătește apărarea antiaeriană și că va răspunde fiecărui atac rusesc. Avertisment și din partea Ambasadei SUA Într-o actualizare, publicația notează că Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind posibilitatea unui atac de amploare asupra Ucrainei în următoarele 24 de ore, îndemnând cetățenii americani aflați în țară să fie pregătiți să se adăpostească imediat în cazul declanșării alarmei aeriene. Avertismentul este publicat aici: U.S. Embassy in Ukraine . Context: ce este „Oresnik” și ce a precedat avertismentul „Oresnik” este un complex de rachete cu rază medie și denumirea unei rachete, iar forțele armate ruse au anunțat că l-au folosit pentru prima dată în noiembrie 2024, într-un atac asupra orașului Dnipro, potrivit aceleiași surse. În decembrie 2025, Ministerul rus al Apărării a susținut că „Oresnik” a intrat în serviciu de luptă în Belarus. Meduza mai amintește că, în ajun, Vladimir Putin a acuzat armata ucraineană de un „atac terorist” asupra unui cămin al unui colegiu pedagogic din Starobelsk, localitate aflată în partea din regiunea Lugansk controlată de Rusia. Potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, 18 persoane au murit, iar Putin a cerut Ministerului Apărării „propuneri” privind un răspuns. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
Lovirea terminalului petrolier Șesharis din Novorossiisk ridică riscul de perturbare a exporturilor rusești de țiței , într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene a confirmat sâmbătă după-amiază că forțele Kievului au lovit în cursul nopții terminalul petrolier Șesharis (Sheskharis) din portul rus Novorossiisk , descris drept una dintre infrastructurile-cheie pentru exporturile de petrol ale Rusiei. Potrivit armatei ucrainene, citată de AP, instalația vizată „asigură exportul de petrol și produse petroliere” și contribuie la susținerea nevoilor armatei ruse. Kievul a mai precizat că, în aceeași operațiune, a fost lovit și un petrolier din Marea Neagră aparținând așa-numitei „flote fantomă”, folosită de Rusia pentru transportul de petrol. Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat anterior că un atac cu drone a provocat un incendiu la terminalul din Novorossiisk, după ce fragmente provenite de la drone doborâte au căzut asupra instalației. Potrivit oficialilor locali, două persoane au fost rănite. Presa rusă a relatat că ținta a fost complexul petrolier Șesharis, operat de compania de stat Transneft și considerat punctul final al principalelor conducte petroliere din regiune. De ce contează pentru piața petrolului Atacul se înscrie în campania tot mai intensă a Ucrainei împotriva infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a afecta capacitatea Moscovei de a finanța războiul. În acest context, terminalele petroliere și depozitele de combustibil din Rusia au devenit, în ultimele luni, ținte recurente ale acestor operațiuni. [...]
Președintele Cehiei cere sancțiuni care ar bloca plățile și comunicațiile Rusiei , inclusiv deconectarea de la internetul global și excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale, ca răspuns la provocările repetate de pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Petr Pavel a cerut Alianței să adopte măsuri „hotărâte”, argumentând că Moscova a dezvoltat „un stil de comportament” care se apropie de pragul activării Articolului 5 , dar rămâne „mereu puțin sub acesta”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat atac asupra tuturor. Pe lista măsurilor menționate de liderul ceh intră: deconectarea Rusiei de la internetul global; excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale; doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian al țărilor NATO. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Pavel a susținut că NATO nu ar trebui să se limiteze la declarații diplomatice. „Din păcate, Rusia nu înțelege de vorbă bună. Ei înțeleg limbajul forței.” Fost general și fost președinte al Comitetului Militar NATO, Petr Pavel s-a declarat dezamăgit de „lipsa de determinare a Statelor Unite de a menține presiunea asupra Rusiei”, evitând însă o critică directă la adresa președintelui american Donald Trump. În același timp, el a insistat pe nevoia unei poziții unite și ferme a aliaților. De ce contează: sancțiuni cu efect direct asupra economiei și operațiunilor Propunerile invocate de Pavel ar însemna o escaladare a instrumentelor de presiune, cu impact imediat asupra funcționării economiei ruse: limitarea accesului la infrastructura financiară internațională ar afecta tranzacțiile transfrontaliere, iar o eventuală deconectare de la internetul global ar lovi în comunicații și în activitatea companiilor care depind de servicii digitale. Pavel a avertizat că lipsa unei reacții ferme ar încuraja escaladarea și a criticat statele europene pentru absența unei strategii proprii în relația cu Rusia. „Dacă nu reacționăm la încălcările de astăzi, Rusia probabil va merge și mai departe.” Context: incidente raportate în zona Mării Baltice Declarațiile vin după mai multe incidente recente în zona Mării Baltice. În această săptămână, un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar alte cazuri de încălcare a spațiului aerian au fost raportate în Letonia și Lituania. În majoritatea situațiilor, ar fi fost vorba despre drone presupus ucrainene, care și-ar fi schimbat traiectoria din cauza sistemelor rusești de război electronic. [...]
Ungaria condiționează deblocarea negocierilor UE ale Ucrainei de drepturile minorității maghiare , ridicând un obstacol de reglementare în procesul de extindere al Uniunii, potrivit Agerpres . Noul guvern de la Budapesta, condus de conservatorul Peter Magyar , cere Kievului „restabilirea deplină” a drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia înainte de a discuta „orice altceva”, inclusiv lansarea negocierilor pentru o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Șefa diplomației ungare, Anita Orban, a declarat la o conferință la Praga că drepturile minorității maghiare sunt „foarte importante și prioritare” în relația bilaterală cu Ucraina. Ea a spus că a discutat deja subiectul cu omologul ucrainean Andrii Sîbiga, întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună și fructuoasă”. Miza: un veto politic cu efect direct asupra calendarului de aderare Potrivit informațiilor transmise, Budapesta leagă explicit „deblocarea primului capitol” al negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE de soluționarea situației minorității maghiare. Peter Magyar a reiterat această poziție și în timpul unei vizite la Varșovia, unde a numit-o o condiție „prealabilă sine qua non” pentru orice discuții de aderare. În paralel, guvernul ungar susține că a trecut la o abordare bazată pe dialog, spre deosebire de linia conflictuală asociată fostului premier Viktor Orban, însă condiționarea rămâne. De unde a pornit disputa Agerpres notează că relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat după: o lege introdusă de Ucraina în 2017, care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. În Ucraina trăiește o comunitate maghiară de aproximativ 150.000 de persoane, în principal în Transcarpatia, iar această temă continuă să „umbrească agenda bilaterală”, chiar dacă cele două capitale ar fi intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după schimbarea de guvern la Budapesta. Ce urmează în relația Budapesta–Kiev Anita Orban a confirmat că premierul Peter Magyar l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Budapesta, iar Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Zelenski în luna iunie, pentru a deschide un „nou capitol” în relațiile bilaterale. Separat, șefa diplomației ungare a mai spus că aderarea țărilor din Balcanii de Vest la UE rămâne o prioritate pentru Budapesta, cu condiția ca fiecare candidat să îndeplinească criteriile de aderare și ca extinderea să fie „benefică” în fiecare caz. [...]
