Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia, însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres.
Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare.
În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice.
Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului.
Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește.
„Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.”
Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești.
Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană.
Recomandate
Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews , care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă. Ce a declanșat mesajul Kremlinului Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”. Dimensiunea politică: discuția Trump–Putin, încă neloc În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc. Linia oficială a Moscovei: războiul continuă până la „obiectivele” din 2024 Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson; recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; refuzul Ucrainei de a adera la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu. Reuters: surse din anturajul Kremlinului vorbesc despre risc de escaladare Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an. În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt. [...]
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]
Ucraina spune că a lovit 48 de nave rusești în cinci zile, vizând inclusiv petroliere din „ flota umbrelă ” sancționată , într-o campanie care urmărește să afecteze logistica militară și fluxurile de combustibil ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Într-o operațiune „de amploare” desfășurată peste noapte, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a lovit 18 nave rusești: 13 petroliere, trei cargouri, un feribot și o navă auxiliară. Conform armatei ucrainene, aceste nave ar fi fost folosite pentru transport de combustibil, încărcături militare și alte livrări care susțin efortul de război al Rusiei. Ținta: lanțul de aprovizionare cu combustibil și transportul maritim Un element central al comunicării ucrainene este includerea petrolierelor asociate „flotei umbrelă” a Moscovei – o rețea de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile. Separat, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi („Madyar”), a declarat că unități de drone au lovit 13 nave în apropierea Crimeei ocupate, dintre care 10 ar fi fost petroliere, alături de un cargo, un feribot și un remorcher. El a susținut că toate petrolierele vizate au fost identificate ca parte a flotei sancționate. Lovituri și asupra infrastructurii petroliere și energetice Pe lângă nave, Statul Major ucrainean a raportat atacuri asupra unor obiective de infrastructură a combustibililor din interiorul Rusiei și din Crimeea ocupată. Printre acestea: rafinăria Ilsky din regiunea Krasnodar, unde exploziile ar fi declanșat un incendiu; Ucraina o descrie drept una dintre cele mai mari facilități de procesare a petrolului din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de până la 6,6 milioane de tone metrice; terminalul petrolier Kurgannefteprodukt din Taganrog și depozitul Azovnefteprodukt din Azov (ambele în regiunea Rostov), unde au fost raportate incendii, explozii și fum; complexul NOVATEK Ust-Luga de procesare a condensatului de gaze din regiunea Leningrad, pe care armata ucraineană îl descrie drept una dintre cele mai mari facilități de acest tip din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 7 milioane de tone metrice. Publicația notează că amploarea pagubelor nu a fost verificată independent. În Crimeea ocupată, Brovdi a mai spus că dronele ucrainene au lovit cinci stații electrice, inclusiv în apropiere de Saky, Yevpatoriya și Medvedeve, fără a oferi detalii despre efecte. De ce contează Dacă afirmațiile se confirmă, seria de lovituri indică o presiune crescută asupra logisticii ruse – atât pe mare (transport de combustibil și mărfuri), cât și pe uscat (rafinării, terminale și depozite), cu potențial de a complica alimentarea cu carburanți și susținerea operațiunilor militare. În același timp, informațiile provin din surse ucrainene și rămân, parțial, neconfirmate din surse independente. [...]
Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești împing conflictul spre o zonă cu risc de escaladare regională , inclusiv prin amenințări care vizează baze NATO din România, potrivit relatărilor din Euronews . Ucraina lovește rafinării și depozite de petrol „tot mai adânc” în interiorul Rusiei, iar președintele Volodimir Zelenski susține că aceste atacuri vor continua, pentru ca Rusia „să simtă tot mai tare costul războiului”. În acest context, publicația notează că, potrivit unor surse citate de agenția Reuters, președintele rus Vladimir Putin ar fi „înfuriat” de loviturile asupra infrastructurii petroliere. Lovituri la sute și mii de kilometri de front Zelenski afirmă că forțele ucrainene au vizat mai multe obiective energetice la distanțe mari față de linia frontului, inclusiv: două depozite de petrol la circa 500 km de front; un rezervor la 800 km de front; o stație de pompare la aproape 1.500 km de graniță; un terminal de încărcare a petrolului din regiunea Rostov. Mesajul transmis de liderul ucrainean, publicat alături de imagini pe platforma X, leagă explicit aceste atacuri de ideea „aducerii realității războiului” înapoi în Rusia, ca răspuns la prelungirea conflictului. Avertismentul de escaladare: România, menționată între posibile ținte Pe fondul acestor atacuri, Euronews relatează că, potrivit mai multor surse citate de Reuters, ar putea urma „o nouă escaladare” în lunile următoare. Un fost general rus, Andrei Ilnițki, este citat cu ideea că posibile ținte ar include baze NATO din România și din statele baltice, dar și companii europene unde se produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina. În același tablou, este menționată și nemulțumirea Moscovei față de perspectiva ca Ucraina să își fabrice muniția pentru sistemele americane antirachetă. Kremlinul: SUA continuă livrările de armament, dar ar vrea pace Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, spune că este „evident” că Statele Unite continuă să furnizeze „arme și tehnologie militară Ucrainei la scară largă” și susține că poziția Washingtonului ar fi „oarecum ambivalentă”, în sensul că, „spre deosebire de europeni”, SUA ar păstra dorința de a facilita un proces de pace. Totodată, Kremlinul afirmă că Vladimir Putin rămâne dispus să discute din nou la telefon cu președintele american despre conflict. Separat, într-o ședință a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, Statele Unite au cerut un armistițiu imediat și o încheiere negociată a războiului „cât mai curând posibil”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Vladimir Putin ar putea împinge Rusia spre o escaladare a războiului , în pofida semnalelor publice venite dinspre Washington privind o posibilă apropiere de pace, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și cu efecte economice indirecte: o intensificare a conflictului ar menține presiunea pe infrastructura energetică și logistică din regiune și ar prelungi incertitudinea pentru piețele europene. Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge apelurile la negocieri cu Kievul, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit convingerea că războiul trebuie continuat „cel puțin pentru moment”. Două dintre surse au indicat că Putin este „probabil” să escaladeze conflictul, aflat în al cincilea an, una dintre ele vorbind despre o „probabilitate ridicată” ca escaladarea să aibă loc în următoarele luni. În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a spus luni că Putin ar dori încheierea războiului și că o soluționare ar fi „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Săptămâna trecută, Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar miercuri s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO , unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informațiile. Obiectivul militar indicat de surse: Donbas Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să își atingă obiectivul militar principal: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei. În același timp, înaintarea trupelor ruse ar fi încetinit în acest an, potrivit relatării. Aceeași sursă a mai afirmat că Putin i-ar fi mustrat recent pe mai mulți consilieri care au propus un compromis bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului. O a doua sursă a susținut că liderul de la Kremlin este convins că Rusia va cuceri în curând întregul Donbas. În luna iunie, Putin a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire și pentru un armistițiu. [...]
