Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews, care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă.
Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”.
În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc.
Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele:
Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu.
Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an.
În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt.
Recomandate
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei vin pe fondul relaxării sancțiunilor SUA față de Rusia , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile împotriva Moscovei pentru a permite tranzacții legate de livrări „masive” de motorină rusă, potrivit Economica . Președintele american a spus, în fața presei la Casa Albă, că le sugerează ucrainenilor „să se doteze cu un nou lider” care ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Declarația intervine la o zi după ce Trump a anunțat negocierea livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Pentru a permite aceste tranzacții, Washingtonul a suspendat sancțiunile împotriva Moscovei. Decizia a stârnit reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a denunțat măsura drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. [...]
Criticile lui Zelenski la adresa acordului SUA–Rusia pe motorină ridică semne de întrebare asupra coerenței regimului de sancțiuni și asupra modului în care astfel de decizii pot influența negocierile de pace, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean spune că decizia președintelui Donald Trump de a ridica unilateral sancțiunile și de a permite exportul de motorină din Rusia „nu este corectă și nici cinstită”. Într-un interviu acordat publicației Axios, Zelenski a descris anunțul drept „un cadou de ziua lui Putin” și a spus că „arată absolut îngrozitor”. Decizia a venit în paralel cu discuții SUA–Ucraina–Europa Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, ar fi luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene. În același timp, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se aflau la Miami, unde se întâlneau cu negociatori ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului. Zelenski a afirmat că partea americană nu a menționat în discuții posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina. Potrivit relatării, negocierile de la Miami au durat șase ore. Kievul: relaxarea sancțiunilor ar fi avut sens doar într-un „armistițiu energetic” Liderul ucrainean a susținut că ar fi sprijinit relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă măsura ar fi fost parte a unui acord mai larg, care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii. „Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună.” În schimb, Zelenski a pus sub semnul întrebării beneficiul acordului pentru SUA și a sugerat că decizia transmite un semnal de slăbiciune. Impact politic: sprijinul SUA rămâne esențial, dar acordul nu ar ajuta pacea Deși critică decizia, Zelenski a spus că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului. „Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război.” Totuși, el consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace și că nu ar aduce beneficii nici pentru americani, conform declarațiilor citate. [...]
Un atac cu drone ucrainene a incendiat o instalație de combustibil din regiunea rusă Rostov , la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a anunțat un acord cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , pentru relaxarea sancțiunilor la motorină, potrivit Al Jazeera . Unghiul operațional al știrii este că lovitura țintește infrastructura de alimentare cu combustibil, într-un moment în care Moscova ar urma să beneficieze de o ușurare a presiunii prin sancțiuni pe segmentul de motorină. Autoritățile regionale ruse au transmis că instalația a fost cuprinsă de flăcări în urma atacului. Guvernatorul a mai spus că au fost interceptate peste 50 de drone și că nu s-au înregistrat răniți. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre natura exactă a „acordului” Trump–Putin, despre condițiile de relaxare a sancțiunilor sau despre amploarea pagubelor la instalația lovită. [...]
Un acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină riscă să slăbească presiunea economică asupra Moscovei chiar în timp ce la Miami au loc discuții conduse de Washington pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Mișcarea a ridicat întrebări despre strategia americană de negociere și despre coerența instrumentelor de sancțiuni și licențe folosite în paralel cu demersul diplomatic. Vineri, 9 octombrie, oficiali americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit la Miami pentru a discuta noi propuneri de pace, garanții de securitate și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , a descris discuțiile drept „constructive”, însă nu a anunțat niciun progres major. Întâlnirea, planificată inițial pe două zile, s-ar fi încheiat după o sesiune de șase ore, iar Witkoff nu a confirmat dacă delegațiile urmau să se reunească și sâmbătă. Licență temporară a Trezoreriei SUA pentru tranzacții cu motorină rusească În aceeași zi, președintele Donald Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru creșterea livrărilor de motorină rusească către piața americană și piețele globale, ceea ce ar urma să reducă temporar presiunea economică asupra Moscovei. Conform informațiilor prezentate, după o convorbire telefonică între cei doi lideri, Rusia ar urma să furnizeze imediat peste 300.000 de tone de motorină, cu încă 500.000 de tone în noiembrie. Ulterior, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență temporară care permite tranzacții ce implică motorină rusească. Trump a justificat decizia prin nevoia de a reduce prețurile ridicate la carburanți, puse „în mare parte” pe seama perturbărilor legate de războiul SUA–Israel cu Iran. Reacții: Zelenski și congresmeni avertizează asupra efectului de finanțare a războiului Acordul a atras critici imediate din partea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a pus sub semnul întrebării momentul unor înțelegeri separate cu Moscova în timp ce reprezentanții Ucrainei participau la negocieri de pace. În SUA, atât parlamentari republicani, cât și democrați au avertizat că permiterea unor exporturi suplimentare de energie din Rusia ar putea aduce venituri noi care să susțină războiul dus de Kremlin. Context: discuțiile de la Miami, după vizite la Moscova și Kyiv Întâlnirea de la Miami a avut loc după vizitele de luna trecută la Moscova și Kyiv ale lui Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, în cadrul eforturilor americane de a avansa noi propuneri și de a debloca impasul diplomatic. Witkoff a transmis pe X că discuțiile au explorat „posibile căi” pentru dezescaladare și încheierea războiului înainte de iarnă și pentru avansarea unei păci „durabile”. El a mai spus că au fost identificate subiecte care necesită discuții suplimentare înaintea următoarelor contacte ale Washingtonului cu Moscova. La reuniune au participat reprezentanți ai E3 (Marea Britanie, Franța, Germania), precum și ai Comisiei Europene, NATO și Ucrainei. [...]
