Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile de încălcare a armistițiului de Paști ridică semne de întrebare asupra aplicării lui pe teren, după ce autoritățile din două regiuni ruse de la granița cu Ucraina au raportat atacuri cu drone și răniți la scurt timp de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Armistițiul de Paști dintre Rusia și Ucraina a început la ora 16.00 (ora Moscovei) și ar urma să fie respectat până la miezul nopții de luni spre duminică. Încetarea focului a fost anunțată joi de președintele rus Vladimir Putin, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că o va respecta. Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile privind activități militare în acest interval.
În regiunea Kursk, guvernatorul Aleksandr Hinstein a scris pe rețeaua Max că o dronă a lovit o benzinărie în orașul Lgov, incident în urma căruia au fost rănite trei persoane, inclusiv un copil.
În regiunea Belgorod, guvernatorul Viaceslav Gladkov a afirmat că două persoane au fost rănite în atacuri cu drone la Șebekino și Graivoron, două localități de la granița cu Ucraina. Acesta a mai spus că în Șebekino au fost înregistrate și tiruri de artilerie care au avariat mai multe clădiri, fără să precizeze ora exactă a atacurilor; postarea sa a apărut după intrarea în vigoare a armistițiului.
Un armistițiu similar a avut loc și anul trecut, însă cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea lui. În paralel, Zelenski a propus în mai multe rânduri întreruperea ostilităților, inițiative refuzate de Moscova, care susține că își dorește un acord permanent de pace.
Pentru moment, informațiile despre incidentele din intervalul armistițiului rămân neconfirmate independent, iar evoluțiile din următoarele ore vor indica dacă încetarea focului poate fi menținută în practică.
Recomandate
Rusia și Ucraina au schimbat 350 de prizonieri de război, câte 175 de fiecare parte, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a armistițiului de Paște , potrivit hotnews.ro . Mișcarea are relevanță operațională: arată că există canale funcționale de negociere între părți chiar și în condițiile escaladării atacurilor cu drone din ajunul armistițiului. Ministerul rus al Apărării a transmis că „pe 11 aprilie, 175 de militari ruși au fost repatriați din teritoriul controlat de Kiev”, iar în schimb au fost predați 175 de prizonieri ucraineni, într-un comunicat publicat pe aplicația MAX. Context: armistițiu acceptat, dar cu avertismente privind încălcările Schimbul de prizonieri a fost anunțat în aceeași zi în care Rusia și Ucraina au convenit un armistițiu de Paște ortodox, stabilit de sâmbătă de la ora 16:00 până duminică seara (ora României). Armistițiul a fost anunțat de Vladimir Putin și acceptat de Volodimir Zelenski, însă președintele ucrainean a avertizat că Kievul va răspunde „lovitură cu lovitură” la orice încălcare. Atacuri cu drone înainte de armistițiu: victime și pagube raportate de ambele părți În noaptea de vineri spre sâmbătă, cele două părți s-au atacat reciproc cu drone, înaintea încetării temporare a focului. Potrivit informațiilor citate, în Ucraina au fost vizate de Rusia cel puțin 160 de drone, iar patru persoane au murit în estul și sudul țării. Regiunea Odesa a fost cea mai afectată, autoritățile locale raportând două decese, pagube la infrastructura civilă și un atac asupra unei zone rezidențiale. În regiunea Sumî, atacurile asupra clădirilor de locuit au rănit 14 rezidenți. De partea cealaltă, autoritățile ruse au raportat că drone ucrainene au provocat un incendiu într-un depozit de petrol în regiunea Krasnodar și au avariat clădiri rezidențiale. Totodată, autoritățile instalate de Moscova au afirmat că două persoane au fost ucise în urma unui atac cu drone ucrainene asupra unor teritorii din regiunea Donețk aflate sub control rus. Ce urmează Rămâne de văzut dacă armistițiul va fi respectat pe durata anunțată și dacă schimbul de prizonieri va fi urmat de alte măsuri punctuale negociate între părți, în condițiile în care atacurile din ajun indică un nivel ridicat de tensiune pe teren. [...]
Kirilo Budanov spune că negocierile Kiev–Moscova au avansat semnificativ , iar Rusia ar avea un stimulent financiar major să închidă conflictul, potrivit antena3.ro . Mesajul, transmis într-un interviu pentru Bloomberg și preluat de The Moscow Times, mută accentul de pe retorica militară pe costurile de război și pe posibilele condiții de armistițiu – un element cu impact direct asupra riscului geopolitic din regiune. Budanov, prezentat drept actual șef al Administrației Prezidențiale ucrainene și negociator-șef al Kievului, afirmă că „toată lumea înțelege că războiul trebuie să se încheie” și că nu crede că procesul va mai dura mult. În același timp, el leagă disponibilitatea Rusiei de a negocia de presiunea bugetară: Moscova „își cheltuie propriii bani”, „de ordinul trilioanelor”, fără a detalia sumele sau metodologia. Ce se știe despre posibilele condiții discutate În privința unui compromis legat de teritorii, Budanov nu oferă detalii și spune că „decizia finală nu a fost încă luată”, dar susține că ar exista o înțelegere mai bună a „limitelor a ceea ce [este] permis”, pe care o numește „un progres uriaș”. Separat, surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că Rusia ar fi pregătită să semneze un proiect de memorandum de pace dacă Ucraina își retrage trupele de pe întreg teritoriul regiunii Donețk, pe care armata rusă nu a reușit să o ocupe integral după „mai bine de patru ani de război”. În schimb, Rusia ar fi dispusă să: își retragă trupele din regiunile ucrainene Sumî, Harkov și Dnepropetrovsk; renunțe la pretențiile asupra porțiunilor controlate de Kiev în regiunile Herson și Zaporojie, parțial ocupate de ruși. Poziția lui Zelenski: fără „schimburi” teritoriale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că obiectivele Rusiei „nu s-au schimbat aproape deloc” de la începutul războiului și respinge ideea unui troc teritorial de tipul „teritorii mici la graniță” pentru „un teritoriu mare din Donbas”. El mai spune că, dacă Rusia se retrage din negocieri, Ucraina va căuta o altă cale de a pune capăt războiului. Deocamdată, informațiile despre un posibil memorandum și despre condițiile exacte rămân la nivel de declarații și relatări din surse, fără un calendar sau un text de acord făcut public. [...]
Atacurile cu drone din noaptea de vineri spre sâmbătă au lovit infrastructură energetică și zone rezidențiale din Ucraina , amplificând riscurile operaționale pentru alimentarea cu energie și transport chiar înainte de Paște, potrivit g4media.ro , care citează autorități ucrainene. Rusia ar fi lansat peste noapte 160 de drone, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 133, conform informațiilor publicate de Live Ukraine. Cel puțin 20 de drone ar fi lovit ținte, provocând victime și pagube. Lovituri în mai multe regiuni, inclusiv asupra infrastructurii La Sumî, autoritățile ucrainene spun că au fost lovite de două ori clădiri rezidențiale, iar cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 14 ani; cele mai multe victime ar fi persoane în vârstă. La Odesa, o dronă ar fi lovit o zonă rezidențială, omorând două persoane și rănind alte două. În același oraș, „zeci de clădiri” au fost avariate, alături de elemente de infrastructură energetică, industrială și de transport, potrivit autorităților ucrainene. Ce urmează și de ce contează economic Lovirea infrastructurii energetice și de transport ridică presiunea asupra funcționării economiei în zonele afectate, prin riscuri de întreruperi, costuri de reparații și perturbări logistice. În material nu sunt oferite estimări ale pagubelor sau un calendar al remedierilor. În regiunea Poltava, o persoană ar fi fost ucisă și alta rănită după prăbușirea unor resturi de dronă. În regiunea Dnipropetrovsk sunt raportate avarii la case și vehicule, iar la Harkov ar fi fost lovită o clădire administrativă. [...]
Negocierile directe SUA–Iran au intrat în faza tehnică, cu miză pe Strâmtoarea Ormuz și sancțiuni , după două sesiuni desfășurate sâmbătă la Islamabad și înaintea unei a treia runde așteptate în aceeași seară sau duminică, potrivit Agerpres . Surse diplomatice citate de EFE vorbesc despre semnale de „optimism”, în timp ce televiziunea de stat iraniană indică schimburi de documente între experți. Discuțiile sunt mediate de Pakistan și urmăresc depășirea armistițiului de două săptămâni intrat în vigoare miercuri, cu obiectivul unui acord mai larg. Un oficial pakistanez a descris atmosfera drept „cordială”, conform AFP. Ce s-a întâmplat la Islamabad și ce urmează Negocierile au început după un blocaj inițial generat de cereri suplimentare formulate de Iran. O sursă diplomatică pakistaneză a indicat că discuțiile au debutat la 16:55, ora locală (18:55, ora României), au continuat până în jurul orei 19:00 (21:00, ora României), au fost întrerupte pentru rugăciune și au fost reluate ulterior, inclusiv printr-o „cină de lucru” între echipele de negociere. Televiziunea de stat iraniană a anunțat că o a treia sesiune este așteptată sâmbătă seară sau duminică, iar agenția iraniană Tasnim susține că discuțiile ar putea continua și duminică, pe fondul unor detalii rămase nesoluționate. Casa Albă a transmis, în reacție la aceste informații, că discuțiile trilaterale SUA–Iran–Pakistan sunt „în desfășurare”. Mizele cu impact economic: Ormuz și regimul sancțiunilor Potrivit Tasnim, unul dintre punctele sensibile rămase în discuție este Strâmtoarea Ormuz, un culoar-cheie pentru transportul maritim, inclusiv energetic, iar partea iraniană ar urmări un „protocol pentru trecerea în siguranță a navelor”. În paralel, negocierile includ și tema ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, menționată în contrapropunerea Teheranului, alături de reconstrucția postbelică a țării. Pe agenda medierii se află și găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului — fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții prezentate ca esențiale pentru un acord de către SUA și Israel. Cine negociază Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Delegația iraniană este condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe Abbas Araqchi. Iranul a respins anterior un plan american în 15 puncte, pe care l-a calificat drept „excesiv”, și a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. În acest stadiu, informațiile disponibile indică o trecere la schimburi de documente și la detalii tehnice, însă nu există încă un anunț privind un acord sau un calendar ferm pentru finalizarea negocierilor. [...]
Boris Johnson cere accelerarea sprijinului occidental pentru Ucraina , avertizând că ezitările partenerilor riscă să prelungească războiul și să împingă costurile de securitate mai sus pentru Europa, potrivit Digi24 . Fostul premier britanic a relatat pe 11 aprilie, într-un articol publicat în Daily Mail (după o vizită pe linia frontului din sudul regiunii Zaporojie), că soldații și civilii ucraineni se confruntă cu „realități dure”, în timp ce sprijinul occidental rămâne insuficient. Johnson a vizitat Brigada Mecanizată Separată nr. 65 a Ucrainei, care operează în apropierea orașului Huliaipole. În relatarea sa, Johnson a legat direct miza militară de capacitatea Occidentului de a menține presiunea asupra Rusiei și de a crea condiții pentru negocieri. „Adevărata întrebare nu este dacă Putin poate cuceri întreaga Ucraină – pentru că nu poate – ci dacă facem suficient pentru a-i ajuta pe ucraineni să-l respingă și să-l forțeze să se așeze la masa negocierilor.” De ce contează: semnal politic despre riscul unei „oboseli” occidentale Johnson a descris vizita ca o reîntoarcere la un război „pe care Occidentul riscă să-l uite”, sugerând că diminuarea atenției și a sprijinului ar putea afecta capacitatea Ucrainei de a-și menține pozițiile și de a împinge Rusia spre negocieri. „Avem dreptate când spunem că ucrainenii luptă pentru noi toți – așa că de ce naiba îi tratăm în continuare cu indiferență?” Contextul vizitei: Zaporojie, miză industrială și front sudic Johnson a explicat că a ales acest sector deoarece consideră că președintele rus Vladimir Putin „încearcă cu disperare și eșuează” să cucerească Zaporojie, descris ca un oraș industrial cu aproximativ un milion de locuitori. Totodată, materialul menționează că, începând din februarie, forțele ucrainene ar fi recâștigat inițiativa pe linia frontului sudic, contraatacând în zonele estice ale regiunilor Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk, după avansuri rusești mai rapide în ultimele luni din 2025. Ce urmează Textul nu indică măsuri concrete anunțate de guverne occidentale ca urmare a acestor declarații. Mesajul lui Johnson rămâne, în acest stadiu, o presiune publică pentru intensificarea sprijinului, cu obiectivul declarat de a forța Rusia către negocieri. [...]
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres . Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali. „Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului. Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului. Ce se știe despre situația de pe teren, până la armistițiu În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise. [...]
