Știri
Știri din categoria Externe
Rusia acuză SUA că a blocat participarea unui vice-ministru la ONU prin refuzul de a-i acorda viză, un episod care riscă să alimenteze tensiunile diplomatice în jurul funcționării ONU la New York, potrivit Reuters.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți, într-o ședință a Consiliului de Securitate (15 membri), că SUA nu i-a acordat viză adjunctului ministrului rus de Externe, Alexander Alimov, care ar fi urmat să participe la reuniune. Ședința a fost prezidată de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, iar Nebenzia a spus că Alimov intenționa să fie prezent.
Nebenzia a calificat refuzul vizei drept o încălcare a obligațiilor SUA în baza Acordului privind sediul ONU (U.N. Headquarters Agreement), argumentând că accesul la sediul ONU din New York trebuie asigurat „pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”.
Totodată, Rusia a prezentat cazul și ca pe „un exemplu flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema discutată la reuniune, respectiv Carta ONU.
Departamentul de Stat și misiunea SUA la ONU nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind afirmațiile lui Nebenzia, notează Reuters.
În intervenția sa, Nebenzia a susținut că Carta ONU este supusă unei presiuni puternice și a acuzat statele occidentale că folosesc „duble standarde” pentru a-și menține dominația. El a invocat, de asemenea, remilitarizarea din Germania și Japonia ca evoluții periculoase pentru securitatea globală.
La aceeași reuniune, Wang Yi a spus că este nevoie de „revigorarea” Cartei ONU pe fondul instabilității și conflictelor în creștere, avertizând că „o navă uriașă a civilizației globale navighează în ape periculoase”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte de la înființarea Națiunilor Unite, după al Doilea Război Mondial, precum și cu „riscuri noi și neexplorate” pentru pace și securitate.
Recomandate
SUA au refuzat să acorde viză unui viceministru rus pentru o ședință a Consiliului de Securitate al ONU , după ce China a invitat Rusia să fie reprezentată la nivel înalt, potrivit HotNews . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia , a declarat marți că Washingtonul nu a emis viza necesară pentru ca viceministrul rus de externe Aleksandr Alimov să poată participa la reuniunea de la New York. Informația a fost transmisă de Reuters, citată de HotNews. Nebenzia a acuzat SUA că încalcă obligațiile prevăzute de Acordul privind sediul ONU, susținând că accesul la sediul organizației „trebuie să fie asigurat pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Reuniunea Consiliului de Securitate (format din 15 membri) a fost prezidată de ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit ambasadorului rus, Alimov urma să reprezinte Rusia la ședință în baza invitației transmise de partea chineză. În declarațiile sale, Nebenzia a calificat situația drept „un caz flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema aflată pe agendă, Carta Națiunilor Unite. [...]
Negocierile SUA–Iran includ deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei), o miză cu efect direct asupra pieței energiei , în condițiile în care un posibil acord ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reducerea presiunii pe prețurile petrolului, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat „în câteva zile”, pe fondul discuțiilor de la Doha, unde oficiali iranieni și mediatori qatarezi încearcă să avanseze către o înțelegere. În paralel, Comandamentul Central al SUA a lovit lansatoare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul afirmă că încercau să planteze mine în sudul Iranului, lovituri descrise drept „defensive”. Miza economică: Ormuz și banii blocați ai Iranului Negocierile vizează un acord-cadru care ar urma să includă trei elemente majore: programul nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din activele Iranului. Potrivit CNN, jumătate din sumă ar putea fi eliberată imediat după anunțarea acordului. De cealaltă parte, agenția iraniană Tasnim a transmis că, fără eliberarea unei părți din active „încă din primul pas” și fără un mecanism „clar” pentru eliberarea garantată și continuă a tuturor activelor blocate, nu va exista acord. Atacuri în timpul armistițiului și negocieri la Doha Loviturile americane au avut loc în pofida armistițiului în vigoare din 8 aprilie, iar SUA susțin că acțiunea nu indică o prăbușire a armistițiului. Site-ul iranian Tabnak a relatat că patru membri ai Gărzii Revoluționare iraniene au fost uciși în atacurile asupra unor ambarcațiuni din apropierea orașului Bandar Abbas, la Strâmtoarea Ormuz. Rubio, aflat la Jaipur (India), a spus că strâmtoarea trebuie redeschisă „într-un fel sau altul” și că un acord este posibil, dar „nu este iminent”. Declarația sa a fost atribuită de Digi24 agenției Reuters. De ce contează pentru energie și ce urmează Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată de la începutul conflictului din 28 februarie, iar această situație a contribuit la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial. Digi24 notează că aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat tranzitează această rută. În perioada următoare, semnalul relevant pentru piețe rămâne dacă discuțiile de la Doha produc un acord-cadru și, mai ales, dacă redeschiderea Ormuz și deblocarea parțială a activelor Iranului sunt acceptate în termeni operaționali (calendar și mecanism), nu doar ca principiu. [...]
Armenia riscă scumpirea gazului rusesc după ce a semnat cu SUA un acord de parteneriat strategic, într-un moment sensibil politic, cu alegeri parlamentare programate pe 7 iunie, potrivit Digi24 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și ministrul armean de externe, Ararat Mirzoian , au semnat marți, la Erevan, acordul de parteneriat strategic, cu doar câteva zile înaintea scrutinului. Reacția Moscovei a venit rapid: Kremlinul a avertizat că Armenia ar putea pierde prețul preferențial la gazul rusesc dacă se îndepărtează de Rusia, potrivit Reuters și News.ro, citate de Digi24. Miza economică: prețul „preferențial” la gaz Kremlinul a transmis încă de luni că Erevanul ar putea pierde prețul „foarte atractiv” pe care îl plătește pentru gazul rusesc, în cazul în care renunță la integrarea cu Rusia. În termeni practici, mesajul indică folosirea energiei ca instrument de presiune, într-un context în care Armenia încearcă să-și recalibreze relațiile externe. Ce mai include pachetul semnat la Erevan Pe lângă parteneriatul strategic, Rubio și Mirzoian au semnat: un acord-cadru privind mineralele critice; un acord de cooperare legat de un coridor de tranzit propus, de 43 km, care ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, mai departe către Turcia, aliatul apropiat al Bakuului. Întâlnirea a avut loc la Aeroportul Internațional Zvartnoț din Erevan, în timpul unei scurte escale a lui Rubio. Context politic: alegeri pe 7 iunie Semnarea acordurilor vine înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, în care partidul Contract Civil al premierului Nikol Pașinian, care urmărește relații mai strânse cu Occidentul, se confruntă cu mai multe partide de opoziție, dintre care multe sunt descrise ca pro-ruse. În acest cadru, avertismentul privind gazul indică un potențial cost economic imediat asociat unei repoziționări geopolitice, cu efect direct asupra facturilor și asupra stabilității energetice a țării, dacă scenariul scumpirii se materializează. [...]
Israelul spune că a încercat să elimine noul lider militar al Hamas din Gaza, într-o mișcare care ar putea influența ritmul și intensitatea operațiunilor din enclavă , potrivit Agerpres . Ținta anunțată de autoritățile israeliene este Mohammed Odeh , descris drept noul șef al aripii armate a Hamas în Fâșia Gaza, însă nu este clar dacă acesta a fost ucis. Armata israeliană a transmis că a efectuat marți un atac în Gaza care l-a vizat pe Odeh, într-un comunicat comun al premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului Apărării, Israel Katz. În același mesaj, Odeh este prezentat ca „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Potrivit comunicatului, Odeh ar fi fost numit în funcție „acum aproximativ o săptămână”, după ce predecesorul său, Ezzedine al-Haddad, a fost „eliminat într-un atac” pe 15 mai. Ce se știe despre atacul de marți O sursă din domeniul securității din Gaza a declarat pentru AFP că a avut loc un bombardament intens în vestul orașului Gaza, dar că nu are „nicio informație despre țintă”. Aceeași sursă a spus că amploarea atacului a alimentat speculații că ținta ar fi fost Mohammed Odeh. Apărarea Civilă din Gaza, organizație de prim ajutor care operează sub autoritatea Hamas, a raportat că o femeie a fost ucisă și cel puțin zece persoane au fost rănite în cartierul al-Rimal din orașul Gaza. Contextul: miza loviturilor asupra conducerii Hamas Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au efectuat atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, soldat cu 1.221 de morți, conform autorităților israeliene. Tot atunci au fost răpiți 251 de ostatici, duși în Gaza. Campania militară israeliană de represalii a provocat 72.803 de morți în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas, cifre considerate fiabile de ONU. Israelul a revendicat anterior moartea mai multor lideri Hamas de rang înalt, inclusiv Yahya Sinwar , liderul Hamas din Gaza, ucis pe 16 octombrie 2024 și descris drept „creierul” atacurilor din 7 octombrie. În mesajul lor, Netanyahu și Katz au afirmat: „Vom continua să-i urmărim pe toți cei care au luat parte la masacrul din 7 Octombrie. Mai devreme sau mai târziu, Israelul îi va prinde pe toți.” [...]
Ucraina încearcă să deblocheze negocierile de încetare a focului cu un armistițiu „pe bucăți”, pornind de la infrastructura aeroportuară , o formulă care ar putea crea rapid un rezultat verificabil și ar testa disponibilitatea Moscovei pentru un acord limitat, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a reluat marți ideea unui „armistițiu la aeroport” ca punct de plecare pentru o încetare a focului „realizabilă”, afirmând că propunerea urmează să fie discutată miercuri cu miniștrii de externe ai UE. Declarațiile au fost făcute în marja forumului „Ucraina-Africa. Trecutul, prezentul și viitorul relațiilor”, iar Sybiha a indicat că formatul exact nu este încă stabilit. Potrivit acestuia, conceptul ar putea lua și alte forme de încetare limitată a focului – de exemplu pe energie sau pe porturi – cu ideea de a alege „o direcție” și de a încerca rezolvarea ei într-un interval de timp clar definit. Sybiha a spus că o astfel de discuție trebuie purtată și cu partea rusă. De ce mizează Kievul pe „armistițiul la aeroport” Propunerea vizează oprirea atacurilor asupra infrastructurii aeroportuare. Rațiunea invocată în material este că Rusia ar putea avea un stimulent să accepte o astfel de înțelegere, în condițiile în care mari hub-uri aviatice rusești – inclusiv aeroportul internațional Șeremetievo din Moscova și Pulkovo din Sankt Petersburg – devin tot mai vulnerabile la lovituri ucrainene cu rază lungă. Sybiha a mai avansat ideea pe 11 mai, când a cerut explicit implicarea Europei în proces, sugerând inclusiv crearea unei platforme sau a unui grup special al aliaților europeni pentru discuții. Context: escaladare militară și rolul UE, tot mai disputat Inițiativa apare pe fondul unei escaladări a războiului, aflat în al cincilea an, notează publicația. În weekend, Rusia a lansat asupra Kievului și regiunii un atac major cu 90 de rachete și 600 de drone, inclusiv racheta strategică Oreșnik. Moscova a sugerat că vor urma lovituri „mai sistematice”, ca represalii pentru un presupus atac ucrainean asupra unui cămin din Starobilsk (Luhansk ocupat) – acuzații pe care Kievul le-a negat. În paralel, Ucraina și-a intensificat loviturile în adâncime asupra infrastructurii petroliere și militare rusești: materialul menționează cel puțin 10 rafinării lovite în ultimele săptămâni, unele de mai multe ori, și cel puțin 6 oprite doar în luna mai. Pe plan diplomatic, SUA ar fi recunoscut că discuțiile de pace au stagnat, iar rolul Europei ca posibil mediator este pus sub semnul întrebării. La începutul lunii mai, președintele Consiliului European , António Costa, a spus că UE vede „potențial” pentru viitoare discuții cu Vladimir Putin, iar Kremlinul a transmis că ar fi deschis dacă UE inițiază demersul. Putin l-a propus ulterior pe fostul cancelar german Gerhard Schröder să conducă discuțiile în numele UE, idee respinsă de Bruxelles și Berlin. Potrivit Politico (citat de Kyiv Post), în UE există diviziuni privind oportunitatea unui dialog cu Putin: unii aliați ai Kievului se opun, argumentând că liderul rus nu ar fi serios în privința unui armistițiu și că discuțiile directe ar slăbi presiunea asupra Rusiei, în timp ce susținătorii ideii invocă nevoia de angajare pentru a obține progrese. În acest cadru, un „armistițiu limitat” – fie pe aeroporturi, fie pe energie sau porturi – ar funcționa ca un test rapid, cu obiectiv restrâns, pentru a reporni negocierile și a produce un rezultat concret, înaintea unei eventuale discuții mai largi despre încetarea focului. [...]
Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rutelor de aprovizionare spre Crimeea riscă să schimbe dinamica operațională a frontului , prin slăbirea logisticii ruse și crearea condițiilor pentru reluarea unor acțiuni ofensive mecanizate, potrivit unei analize citate de Antena 3 . În ultimele săptămâni, Ucraina și-ar fi intensificat loviturile asupra logisticii și liniilor de aprovizionare ale armatei ruse, cu accent pe „ coridorul terestru” către Crimeea . Țintele ar fi, preponderent, camioanele și cisternele care aprovizionează trupele ruse din Crimeea, iar efectul urmărit este perturbarea fluxului de resurse către front. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Ucraina „a reluat inițiativa” pe câmpul de luptă, în special prin utilizarea dronelor, care devin tot mai eficiente în distrugerea și perturbarea logisticii. În acest context, ISW anticipează că forțele ucrainene ar putea reiniția acțiuni ofensive de manevră cu blindate, dacă reușesc să degradeze suficient capacitatea de aprovizionare a Rusiei. De ce contează: logistica poate decide trecerea de la „pozițional” la „manevră” ISW susține că Ucraina ar putea schimba caracterul războiului pozițional care domină frontul din 2023, în condițiile în care „câștigurile teritoriale ruse tind către zero”, iar forțele ucrainene ar crea condițiile pentru manevre tactice prin reintroducerea unor elemente mecanizate limitate. Totuși, analiza notează și o constrângere majoră: din cauza dronelor, „nici Rusia și nici Ucraina nu pot iniția manevre cu blindate” pentru spargerea frontului sau obținerea de avansuri teritoriale, ceea ce sugerează că avantajul operațional depinde de capacitatea uneia dintre părți de a se adapta mai rapid. Indicii din teren și avertismente din spațiul pro-rus Potrivit materialului, forțele ucrainene au publicat „zeci de clipuri” care ar arăta drone de atac lovind și distrugând convoaie, camioane și cisterne ale armatei ruse pe rutele terestre spre Crimeea, Herson sau Zaporojie. În paralel, unul dintre bloggerii militari ruși menționați în articol avertizează că forțele ucrainene ar fi „paralizat parțial” logistica rusă pe coridorul către Crimeea și că situația s-ar putea agrava dacă Ucraina ar reuși să străpungă apărarea rusă în regiune. ISW concluzionează că ar putea urma o perioadă în care luptele devin „mai puțin poziționale” și includ elemente de manevră tactică, cel puțin până când Rusia se adaptează tehnologic la inovațiile ucrainene. Analiza vorbește despre o „fereastră limitată de oportunitate” pentru Ucraina de a exploata vulnerabilitățile logistice ale forțelor ruse. [...]
