Știri
Știri din categoria Externe
Rusia acuză SUA că a blocat participarea unui vice-ministru la ONU prin refuzul de a-i acorda viză, un episod care riscă să alimenteze tensiunile diplomatice în jurul funcționării ONU la New York, potrivit Reuters.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți, într-o ședință a Consiliului de Securitate (15 membri), că SUA nu i-a acordat viză adjunctului ministrului rus de Externe, Alexander Alimov, care ar fi urmat să participe la reuniune. Ședința a fost prezidată de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, iar Nebenzia a spus că Alimov intenționa să fie prezent.
Nebenzia a calificat refuzul vizei drept o încălcare a obligațiilor SUA în baza Acordului privind sediul ONU (U.N. Headquarters Agreement), argumentând că accesul la sediul ONU din New York trebuie asigurat „pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”.
Totodată, Rusia a prezentat cazul și ca pe „un exemplu flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema discutată la reuniune, respectiv Carta ONU.
Departamentul de Stat și misiunea SUA la ONU nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind afirmațiile lui Nebenzia, notează Reuters.
În intervenția sa, Nebenzia a susținut că Carta ONU este supusă unei presiuni puternice și a acuzat statele occidentale că folosesc „duble standarde” pentru a-și menține dominația. El a invocat, de asemenea, remilitarizarea din Germania și Japonia ca evoluții periculoase pentru securitatea globală.
La aceeași reuniune, Wang Yi a spus că este nevoie de „revigorarea” Cartei ONU pe fondul instabilității și conflictelor în creștere, avertizând că „o navă uriașă a civilizației globale navighează în ape periculoase”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte de la înființarea Națiunilor Unite, după al Doilea Război Mondial, precum și cu „riscuri noi și neexplorate” pentru pace și securitate.
Recomandate
Costurile războiului împotriva terorismului au împins SUA din excedent bugetar în datorie de peste 40 de trilioane de dolari , iar această povară a accelerat erodarea prestigiului și a coeziunii interne, argumentează o analiză preluată de Digi24 dintr-un comentariu semnat de Gerard Baker , publicat în The Times . Miza, dincolo de bilanțul istoric la 25 de ani de la 11 septembrie, este una economică și de guvernanță: cum deciziile luate după atacuri au schimbat traiectoria finanțelor publice și a încrederii în instituții. În lectura autorului, 11 septembrie 2001 a fost un moment de cotitură recunoscut imediat, dar efectele pe termen lung au fost subestimate. Atacurile au declanșat o succesiune de decizii care „au coborât America” de pe poziția de supremație globală, i-au diminuat puterea și prestigiul și au slăbit unitatea internă, lăsând țara „mai slabă și mai fragilă”. De la „momentul unipolar” la deficite și datorie record Analiza pornește de la contextul de dinainte de atacuri: SUA trăiau ceea ce era numit „momentul unipolar”, iar dezbaterea politică internă era dominată de o temă economică – ce să facă Washingtonul cu excedentul fiscal anticipat. După 11 septembrie, răspunsul militar inițial (Afganistan) a generat o unitate internă și externă, inclusiv prin invocarea articolului 5 al NATO. Punctul de inflexiune, în argumentația lui Baker, a fost redirecționarea atenției și resurselor către Irak, decizie care a devenit posibilă politic în climatul de insecuritate creat după atacuri. Consecința economică, așa cum este descrisă în text, a fost o escaladare a costurilor până la niveluri „fără precedent”: pierderi umane: peste 7.000 de vieți americane și 1.500 de vieți ale aliaților, plus „sute de mii” de civili; costuri financiare și economice: estimări care „pornesc de la câteva trilioane de dolari” în cheltuieli directe și indirecte; transformarea excedentului bugetar în deficite acumulate în deceniile următoare, până la o datorie publică a SUA „de peste 40 de trilioane de dolari”. Costul reputațional și efectul asupra încrederii în instituții Dincolo de bani, autorul susține că războiul din Irak a erodat autoritatea guvernului SUA atât intern, cât și extern, a diluat sprijinul internațional inițial și a afectat legitimitatea întregului efort militar, inclusiv prin episoade precum scandalul de la închisoarea Abu Ghraib. În plan intern, textul leagă „dauna morală și politică” de scăderea încrederii în conducerea americană și în instituții, invocând, între altele, manipularea informațiilor secrete privind armele de distrugere în masă și rolul unei părți a presei care s-a aliniat afirmațiilor administrației. În aceeași logică, criza financiară din 2008 și lipsa de răspundere pentru cei considerați vinovați au amplificat neîncrederea, inclusiv față de corporații. Autorul descrie apoi degradarea regulilor discursului politic și apariția unei realități „modelate de partizanat”, în care respectul pentru adevăr și „realitatea obiectivă” se erodează. Ce rămâne din puterea SUA, potrivit analizei Comentariul nu susține că SUA ar fi încetat să fie o putere dominantă și nici că 11 septembrie ar fi fost un „triumf” pentru inamicii Americii: sunt menționate succese precum neutralizarea rapidă a amenințării din Afganistan, eliminarea a mii de teroriști, uciderea lui Osama bin Laden și înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Concluzia de fond rămâne însă că, în bilanțul de 25 de ani, costurile – inclusiv cele bugetare și cele de încredere publică – au contribuit la slăbirea capacității SUA de a fi percepută drept „lider absolut”. Textul este prezentat ca analiză/opinie; unele evaluări sunt formulate explicit ca judecăți ale autorului, nu ca fapte verificate independent. [...]
Lovirea a trei petroliere iraniene de către SUA ridică riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care Washingtonul și Teheranul își dispută controlul asupra unei rute critice pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Armata SUA a anunțat sâmbătă că a lovit trei petroliere iraniene după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a lansat rachete balistice către două nave de război americane. Până la momentul relatării, nu exista un răspuns oficial din partea Teheranului. Ce spune SUA că a vizat și de ce contează economic Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un portavion și un distrugător lansator de rachete au evitat atacurile iraniene, iar în replică forțele americane au „scos definitiv din funcțiune” navele M/T Downy și M/T Stark 1. Un al treilea tanc petrolier, M/T Kylo (cunoscut și ca „Noxen”), a fost „distrus complet” în Golful Oman, după ce echipajului i s-a ordonat să abandoneze nava. CENTCOM susține că cele trei nave făceau parte dintr-o „rețea clandestină de miliarde de dolari” care finanțează IRGC și grupările aliate din regiune — o formulare care indică o țintire cu miză economică, nu doar militară. „Mesajul pentru IRGC este clar: Dacă trageți în două dintre navele noastre, vă vom impune un cost economic și mai mare — vom distruge trei dintre ale voastre”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM. Strâmtoarea Ormuz și insula Kharg, puncte sensibile pentru exporturile de petrol Incidentul are loc pe fondul eforturilor ambelor părți de a menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă critică pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, presa de stat din Iran relatase anterior că SUA au atacat un tanc petrolier în apropierea insulei Kharg, „un punct strategic esențial” pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit CNN, citată de Mediafax. În material se arată că insula Kharg gestionează în mod obișnuit aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale Iranului, ceea ce amplifică relevanța economică a oricărei escaladări în zonă. Detalii operaționale din timpul atacului CNN, citată de Mediafax, menționează o înregistrare audio confirmată care surprinde avertismente transmise de o aeronavă militară americană către echipajul navei Stark 1, prin canalele de urgență. Conform aceleiași surse, echipajul ar fi primit zece minute pentru evacuarea părții din spate a navei înainte de lovitură, urmate de un avertisment final pentru abandonarea imediată. Tot CNN relatează că o persoană aflată la bordul navei iraniene a cerut oprirea focului, spunând: „Suntem deja distruși”. Ce urmează, potrivit declarațiilor din SUA Tensiunile vin la scurt timp după ce vicepreședintele american JD Vance a declarat că ritmul conflictului depinde de acțiunile Teheranului, fără să avanseze un calendar pentru încheierea operațiunilor începute în urmă cu șase luni. În lipsa unei reacții oficiale a Iranului, rămâne neclar dacă vor urma măsuri de retorsiune care să afecteze direct navigația și transporturile de energie în regiune. [...]
Parchetul European își extinde cooperarea cu China pe dosare financiare , după ce EPPO și Procuratura Supremă a Poporului din Republica Populară Chineză au semnat un acord care stabilește modalitățile practice de colaborare judiciară, potrivit news.ro . În centrul înțelegerii este întărirea capacității de a investiga și recupera active în cazuri care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Acordul a fost semnat de procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi și de procurorul general al Chinei, Ying Yong. Documentul vizează cooperarea „în conformitate cu cadrele juridice aplicabile”, cu accent pe combaterea grupărilor de criminalitate organizată, a spălării banilor și a corupției, precum și pe creșterea eficienței recuperării activelor provenite din activități ilicite. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Parchetul European arată că obiectivul este intensificarea cooperării în special în dosare cu impact direct asupra bugetului UE și asupra fluxurilor financiare asociate acestuia. În practică, miza este facilitarea schimbului de informații și a coordonării între autorități în anchete cu componentă transfrontalieră, inclusiv atunci când traseul banilor sau al activelor ajunge în afara Uniunii. Plan de acțiune 2026–2028 Angajamentul comun este dublat de un plan de acțiune pentru perioada 2026–2028, care, potrivit EPPO, ar urma să contribuie la dezvoltarea unor practici eficiente de cooperare în domeniile vizate de acord. Context: rolul EPPO EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE. [...]
Discuțiile dintre Kremlin și emisarii SUA au inclus și teme economice, semn că Washingtonul și Moscova testează un cadru mai larg decât un armistițiu , însă fără indicii de progres concret pe dosarul Ucrainei, potrivit The Jerusalem Post , care citează relatări Reuters. Președintele rus Vladimir Putin a avut sâmbătă o întâlnire de peste trei ore cu doi emisari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, descrisă de consilierul Kremlinului Yuri Ușakov drept „foarte utilă”. Ușakov a spus că cei doi au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără să ofere detalii și fără să indice vreun „breakthrough”. Dincolo de Ucraina: „proiecte majore” și subiecte economice pe agendă Un element cu potențial impact economic este că, potrivit lui Ușakov, discuțiile „au depășit un simplu schimb de opinii” despre război și au intrat „în detaliu” și pe: „probleme economice”; „potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase” ruso-americane. În aceeași notă, emisarul lui Putin pentru investiții, Kirill Dmitriev, a scris ulterior pe X (fost Twitter) că vizita a fost una „importantă” pentru pace. Dmitriev și Ușakov au participat la întâlnire. Fără reacție publică din partea emisariilor SUA, urmează discuții la Kiev Nu a existat un comentariu public din partea lui Witkoff și Kushner. Cei doi au plecat din Moscova la scurt timp după discuții și urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Putin a lăudat, în declarații televizate la începutul întâlnirii, eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Trump a sugerat vineri că SUA ar avea o propunere nouă pentru încheierea conflictului, fără să ofere detalii. „Pauză” de lovituri asupra Kievului și escaladarea atacurilor la distanță Kremlinul a transmis că Putin ar fi ordonat armatei ruse să nu lovească Kievul timp de trei zile, pe durata deplasării emisariilor americani, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Contextul imediat rămâne însă unul de intensificare a atacurilor la distanță: în ultimele 10 zile, Rusia a lovit capitala ucraineană cu rachete și drone, inclusiv sediul SBU, iar Ucraina a atacat rafinării, terminale petroliere și depozite ale retailerului online Wildberries, pentru a crește costurile războiului pentru Moscova. Zelenski a spus că Ucraina ar fi pregătită să se abțină de la lovituri asupra Moscovei până luni. Miza reală: poziții încă incompatibile Articolul notează că diferența dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei rămâne foarte mare. O sursă apropiată Kremlinului, citată de Reuters, a afirmat că Putin ar urmări în continuare capturarea de teritorii și că nu ar exista șanse de acord asupra liniei frontului până la „securizarea” restului regiunii Donețk, estimată de aceeași sursă ca posibilă până la finalul anului — evaluare pe care analiști militari occidentali o consideră puțin probabilă, având în vedere ritmul lent al avansului rus. În paralel, Kremlinul a reiterat că poziția enunțată de Putin în urmă cu doi ani — cedarea de către Ucraina a întregului teritoriu a patru regiuni revendicate de Rusia și renunțarea la planul de aderare la NATO — rămâne „de neclintit”. [...]
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale , într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.” Ce urmează: ajustări anunțate privind operațiunile legate de spațiul aerian Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii. Impactul imediat: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Context diplomatic: emisari americani, date „preliminare” pentru vizite la Moscova și Kiev Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat. [...]
Ordinul Kremlinului de a opri atacurile asupra Kievului timp de trei zile introduce o pauză operațională rară în războiul aerian și poate redesena, măcar temporar, riscul de securitate pentru capitala Ucrainei, pe fondul reluării contactelor diplomatice SUA–Rusia, potrivit Mediafax . Decizia a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Vladimir Putin a ordonat ca „timp de trei zile, începând de astăzi de la miezul nopții, să nu fie efectuat niciun atac împotriva Kievului”. Peskov a legat măsura de pregătirile pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kiev, pentru convorbiri de pace, informație atribuită agenției AP. Contextul diplomatic: trimișii SUA între Moscova și Kiev Witkoff și Kushner au sosit sâmbătă la Moscova, într-o încercare de a relua eforturile de încetare a conflictului, au relatat publicațiile de stat din Rusia. Ei au fost întâmpinați la aeroport de emisarul rus Kirill Dmitriev, care a publicat imagini de la sosire și mesajul „Bun venit la Moscova, făcători de pace”. Ultima vizită cunoscută a celor doi la Moscova a avut loc în ianuarie, când s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin. Zelenski a declarat că îi așteaptă duminică la Kiev, deși cei doi nu au mai fost anterior în capitala Ucrainei. În același timp, Zelenski a anunțat că Ucraina va opri atacurile aeriene pe durata deplasării emisarilor și a cerut Moscovei să facă același lucru, însă Rusia nu a răspuns public acestei propuneri, conform informațiilor din material. De ce contează: pauză anunțată după o escaladare a războiului aerian Ordinul de oprire a atacurilor vine după o perioadă de intensificare a loviturilor aeriene, în condițiile în care negocierile de pace au stagnat. Materialul notează că Rusia și-a amplificat atacurile asupra Kievului și altor orașe, „profitând de lipsa sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei”. Tot vineri, o dronă rusă a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev. De cealaltă parte, atacurile ucrainene cu rază lungă au vizat facilități militare, rafinării și centre economice din Rusia. Situația din teren și bilanțul recent al atacurilor Războiul aerian s-a intensificat pe fondul unei linii a frontului de 1.250 de kilometri, iar Rusia a început să folosească drone de mare viteză, cu propulsie prin reacție, potrivit textului. Zelenski a legat atacurile rusești de peste noapte de pregătirile pentru posibila sosire a delegației americane, afirmând: „Clar, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la pregătirile pentru posibila sosire a părții americane cu un avion în Ucraina. Am luat notă de această mișcare și vom ajusta operațiunile săptămâna viitoare” În regiunea Dnipropetrovsk, atacurile rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte cinci la o unitate industrială, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit două combinate metalurgice care aprovizionau producția militară ucraineană. Au fost raportate atacuri cu drone și rachete și în regiunile Boryspil și Mikolaim, cu pagube la locuințe și spații comerciale. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat rachete balistice și 167 de drone de atac, dintre care 128 au fost doborâte sau neutralizate. În Rusia, autoritățile au anunțat trei răniți în regiunea Belgorod în urma atacurilor ucrainene, iar apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 53 de drone ucrainene într-o singură noapte. Ce urmează În lipsa unor detalii despre mecanismul de verificare sau despre condițiile exacte ale ordinului, rămâne de văzut dacă oprirea atacurilor asupra Kievului va fi respectată integral pe durata celor trei zile și dacă vizita emisarilor americani va debloca negocierile, într-un moment în care, potrivit materialului, eforturile Washingtonului au pierdut din avânt în ultimele șase luni, pe fondul concentrării atenției SUA asupra conflictului din Iran. [...]
