Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile ambasadorului Rusiei ridică miza diplomatică și de securitate pentru România după incidente repetate cu drone rusești căzute pe teritoriul național, într-un context în care Moscova încearcă să descurajeze sprijinul pentru Ucraina, potrivit G4Media.
Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a declarat luni pentru agenția rusă TASS că România ar fi „de facto” parte la conflictul din Ucraina, pe motiv că ar participa „activ” la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către Kiev.
Declarațiile vin după ce Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, în urma prăbușirii în România a unei drone rusești cu explozibil, incident care a distrus o anexă gospodărească.
În același context, publicația notează că cel puțin 20 de drone rusești au căzut în România de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Potrivit articolului, amenințările și acuzațiile la adresa statelor care sprijină Ucraina sunt o tactică folosită constant de Kremlin pentru a diminua sprijinul popular din aceste țări pentru ajutorarea Kievului. Publicația mai susține că Rusia duce un „război hibrid” împotriva țărilor care sprijină Ucraina, cu scopul de a influența decizii politice.
Materialul menționează și un context regional: Kremlinul ar fi suferit „o înfrângere dură” în Ungaria, după ce partidul lui Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, conform aceleiași surse.
Recomandate
Escaladarea diplomatică România–Rusia capătă o dimensiune de securitate regională , după ce ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a transmis că România ar trebui „să fie conștientă de posibilele consecințe” ale acțiunilor sale, în contextul sprijinului pentru Ucraina, potrivit Știrile Pro TV . Diplomatul rus a făcut declarațiile pentru agenția TASS după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în urma incidentului de la Galați, unde o dronă identificată de autoritățile române ca fiind rusească a căzut, a distrus un atelier și a avariat un stâlp de electricitate. Potrivit relatării, incidentul a dus la evacuarea a sute de persoane, deoarece drona avea încărcătură explozivă, care a fost detonată. Mesajul Moscovei: România, „de facto, parte la conflict” În declarația citată, Lipaev susține că România, prin participarea la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către „regimul de la Kiev”, ar fi „de facto” parte la conflict și ar trebui să ia în calcul consecințe. În același timp, el afirmă că Rusia „nu a vizat niciodată obiective din România” și respinge orice acuzații legate de incident. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniţii şi echipamente, este, de facto, parte la conflict şi trebuie să fie conştientă de posibilele consecinţe ale acţiunilor sale.” Disputa pe dronă și reacția MAE Ambasadorul a contestat, totodată, stabilirea „certă” a apartenenței dronei și a pus sub semnul întrebării „graba” cu care ar fi fost distrusă drona presupus rusească. El a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi ajuns aparatul pe teritoriul României (doborâre de apărare antiaeriană, deviere prin mijloace de război electronic, doborâre de aviație sau cădere „de la sine”), susținând că întrebările ar rămâne fără răspuns. În paralel, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat după convocarea ambasadorului că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul” faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României ar fi a Rusiei. Ce urmează: discuții în NATO pe securitatea la Marea Neagră Oana Țoiu a mai anunțat că, în cadrul NATO, va avea loc „pe parcursul următoarelor săptămâni” o reuniune dedicată securității la Marea Neagră , cerută de România. În acest context, episodul de la Galați și schimbul de acuzații ridică miza de la un incident punctual la o temă de securitate aliată, cu potențiale implicații asupra posturii de apărare și a coordonării regionale. [...]
Avertismentul ambasadorului rus că România ar fi „parte la conflict” ridică miza diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , în condițiile în care autoritățile române au identificat aparatul drept rusesc și au detonat controlat încărcătura explozivă, potrivit Adevărul . Vladimir Lipaev , ambasadorul Rusiei la București, a respins afirmațiile ministrului de Externe, Oana Țoiu , legate de originea dronei prăbușite. Într-o declarație pentru agenția TASS, citată de News.ro, diplomatul a spus că, la convocarea sa la MAE, „a respins categoric insinuările nefondate” și a pus sub semnul întrebării „graba cu care a fost distrusă drona presupus a fi rusă”. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează operațional Ambasadorul a fost chemat la Ministerul de Externe după incidentul în care o dronă identificată de autorități drept rusească a lovit un atelier din Galați și a avariat infrastructura electrică din zonă. Pentru că aparatul avea încărcătură explozivă, sute de persoane au fost evacuate, iar dispozitivul a fost detonat controlat. Ulterior, Oana Țoiu a declarat că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României este a lor” și a anunțat convocarea unei reuniuni NATO dedicate securității la Marea Neagră. Linia Moscovei: contestarea originii și acuzația de „psihoză antirusească” În răspunsurile către TASS, Lipaev a susținut că nu există o confirmare clară a originii aparatului și a afirmat că declarațiile oficialilor români „alimentează în societatea românească o psihoză antirusească”. „În primul rând, nu a fost stabilită în mod cert apartenența dronei prăbușite, care ar fi putut fi, de altfel, ucraineană”. Diplomatul a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi putut ajunge drona pe teritoriul României și a spus că întrebările „rămân fără răspuns”. Totodată, a reluat ideea că distrugerea rapidă a aparatului ar face imposibilă identificarea, sugerând că ar putea fi „o provocare ucraineană”. Avertismentul cu implicații de securitate: „parte la conflict” Punctul central al mesajului transmis de ambasador vizează sprijinul României pentru Ucraina, despre care spune că ar transforma România „de facto” în parte a conflictului. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniții și echipamente, este, de facto, parte la conflict și trebuie să fie conștientă de posibilele consecințe ale acțiunilor sale”. În același context, Lipaev a afirmat că „Rusia nu a vizat niciodată obiective din România” și că, în consecință, orice acuzații ar fi „inacceptabile, nejustificate și lipsite de temei”. Ce urmează : din informațiile prezentate, disputa rămâne în registru diplomatic, pe fondul convocării ambasadorului la MAE și al intenției anunțate de ministrul român de a discuta în format NATO securitatea la Marea Neagră. Originea dronei este contestată de partea rusă, în timp ce autoritățile române au indicat-o drept rusească. [...]
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
Uniunea Europeană își asumă un rol financiar mai mare în susținerea Ucrainei , pe fondul blocajului diplomatic și al percepției că implicarea Statelor Unite scade, potrivit Adevărul . Miza pentru capitalele europene devine gestionarea unui război de uzură, nu apropierea unei păci negociate pe termen scurt. În lipsa unor progrese pe front și a unei „căi clare” spre victorie sau pace pentru oricare dintre părți, conflictul tinde să se transforme într-un război prelungit, arată publicația, care citează o analiză The New York Times. În acest context, oficiali și analiști citați avertizează că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict de durată, dacă nu există o strategie coerentă de încheiere a războiului. Pivotul european: bani și sancțiuni, în locul unei soluții rapide Materialul indică drept element-cheie poziția Washingtonului: fără implicare activă și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord rămân reduse, iar administrația Donald Trump este descrisă ca reticentă. În absența unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân blocate. Pe acest fundal, UE își intensifică sprijinul prin instrumente cu impact economic și de reglementare: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), fără dobândă , pentru Ucraina, prezentat ca semnal puternic în condițiile diminuării implicării americane; al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează inclusiv sectorul energetic și așa-numita „flotă fantomă” (rețele de transport maritim folosite pentru a ocoli restricțiile), în paralel cu lucrul la un nou set de măsuri. De ce contează: războiul se mută în zona de rezistență financiară Analistul James Sherr, citat în articol, susține că europenii ajung la concluzia că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt „fundamental incompatibile”, ceea ce împinge strategia occidentală spre un obiectiv mai limitat: sprijinirea Kievului astfel încât Moscova să nu obțină o victorie nici militară, nici politică. În același timp, presiunea economică asupra Rusiei s-ar fi redus parțial în contextul creșterii prețurilor la energie, factor care, potrivit materialului, diminuează urgența unui acord. Pe teren, Ucraina își menține pozițiile, iar Rusia ar înregistra pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate. Ce urmează: negocieri tot mai îndepărtate, sprijin extern diversificat Încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia nu au avut succes, Moscova respingând ideea, iar discuțiile fiind „înghețate”, potrivit articolului. Europa ar spera, în cele din urmă, ca Vladimir Putin să accepte negocieri, însă mai degrabă direct cu Washingtonul decât cu Bruxelles-ul. În paralel, Volodimir Zelenski ar încerca să diversifice sprijinul extern, inclusiv prin consolidarea relațiilor cu state din Golf și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania. În același timp, liderul ucrainean a criticat administrația Trump, acuzând-o că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj și exprimând nemulțumiri față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul. [...]
Rusia ridică miza pe securitatea infrastructurii energetice , după ce FSB a anunțat că a ucis doi bărbați despre care susține că pregăteau un atac cu dronă asupra unei companii petroliere din regiunea Komi, în nord-vestul țării, la ordinele Ucrainei, relatează Digi24 , citând EFE. Potrivit comunicatului FSB, cei doi suspecți au fost uciși în timpul unei operațiuni de reținere în orașul Uhta (aprox. 1.500 km nord-est de Moscova), după ce ar fi opus „rezistență armată”. Informația este preluată de Agerpres din aceeași relatare EFE. Ce spune FSB despre presupusul plan de atac Serviciul rus afirmă că bărbații ar fi urmat instrucțiunile serviciilor secrete ucrainene și intenționau să „arunce în aer” o companie din industria petrolieră din regiune, folosind o dronă echipată cu un dispozitiv exploziv artizanal. FSB mai susține că a confiscat: două drone cu explozibil „de proveniență străină”; două pistoale Makarov. Conform aceleiași versiuni, în timpul operațiunii nu ar fi existat victime civile. De ce contează: presiune pe producția și exporturile petroliere ruse În contextul războiului, atacurile cu drone asupra rafinăriilor și terminalelor portuare rusești au redus „în mare măsură” capacitatea de producție și export a industriei petroliere ruse, notează materialul. Această vulnerabilitate operațională capătă greutate suplimentară într-un moment în care prețul barilului a crescut semnificativ, pe fondul războiului din Iran, potrivit sursei citate. Efect colateral invocat la nivel intern: restricții pe internet În același tablou, președintele Vladimir Putin și FSB invocă amenințări la adresa securității naționale pentru a justifica încetinirea internetului și blocarea rețelelor sociale, măsuri care au început „cu mai multe luni în urmă”, argumente pe care „majoritatea populației ruse” le respinge, conform articolului. [...]
