Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a lansat marți „peste 400 de drone” asupra Ucrainei, într-unul dintre cele mai mari atacuri în plină zi de la începutul invaziei, potrivit AGERPRES, care citează AFP. Atacul a avut loc între orele 09:00 și 16:00, conform purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat.
„La această scară, este practic (un atac) fără precedent. Nu-mi amintesc să fi existat atacuri în timpul zilei cu un număr atât de mare de drone.”
Ignat a spus că un atac în Liov, în vestul Ucrainei, era încă în desfășurare la momentul declarațiilor. Autoritățile locale au anunțat că dronele rusești au lovit centrul istoric al orașului, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Primarul Liovului, Andrii Sadovi, a declarat că cel puțin 13 persoane au fost rănite. Șeful administrației militare regionale, Maksim Kozițki, a raportat avarierea unui complex istoric din secolul al XVII-lea din centrul orașului.
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a denunțat pe platforma X atacul cu drone de fabricație iraniană de tip „Shahed” și a enumerat orașele vizate. În listă apar, între altele:
În context, Sîbiga a comparat tacticile Rusiei cu cele ale Iranului în Orientul Mijlociu, referindu-se la folosirea aceluiași tip de dronă în atacuri recente ale Teheranului. Separat, în noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat 392 de drone și 34 de rachete, dintre care 365 de drone și 25 de rachete au fost interceptate, într-un atac soldat cu moartea a cel puțin cinci persoane, mai notează AGERPRES.
Recomandate
Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]
Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]
Kremlinul susține că războiul a intrat într-o „paradigmă diferită”, semnalând o posibilă intensificare a atacurilor și condiționând orice ieșire din impasul diplomatic de acceptarea cererilor teritoriale ale Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , în contextul atacurilor masive lansate de Rusia în timpul nopții asupra unor orașe ucrainene, atacuri care au provocat moartea a cel puțin 17 persoane și rănirea a 100. Peskov a invocat ceea ce Moscova numește „acte inumane de teroare” comise de forțele Kievului împotriva civililor, pentru a justifica schimbarea de registru. „Paradigma diferită”: justificare pentru represalii și lovituri mai intense Moscova afirmă că își intensifică atacurile asupra țintelor militare din Ucraina ca represalii pentru un atac cu drone atribuit Ucrainei asupra unui cămin studențesc din Luhansk (oraș aflat sub control rus), produs luna trecută și soldat, potrivit Rusiei, cu 21 de morți. Ucraina neagă că ar fi vizat căminul și spune că ținta a fost un centru de comandă al dronelor din zonă. În acest context, Peskov a spus: „Dacă regimul de la Kiev comite în mod conștient astfel de acte inumane... de terorism împotriva civililor, împotriva copiilor, atunci este vorba de o cu totul altă paradigmă”. Tot el a susținut că Rusia lovește „în mod sistematic” ținte militare ucrainene din Kiev și din alte orașe. Negocieri „deschise”, dar cu o condiție care blochează discuțiile Pe plan diplomatic, Peskov a afirmat că procesul de pace este în impas, însă Rusia ar rămâne în contact cu Statele Unite, care încearcă de mai mult timp să medieze un acord între Kiev și Moscova. În același timp, Kremlinul a reiterat poziția potrivit căreia războiul s-ar putea încheia imediat dacă Ucraina își retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în 2022 — condiție pe care Kievul o consideră, potrivit articolului, o cerere de capitulare. Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. [...]
Ucraina cere finanțare pentru sisteme Patriot și folosirea activelor rusești înghețate după unul dintre cele mai mari atacuri coordonate ale războiului, în care Rusia a lansat peste noapte 73 de rachete și 656 de drone, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , spune că intensificarea loviturilor arată că Moscova „pierde pe câmpul de luptă” și încearcă să compenseze prin „teroare”. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a interceptat sau a „suprimat” (adică a neutralizat inclusiv prin mijloace de război electronic) cea mai mare parte a atacului: 40 de rachete și 602 vehicule aeriene fără pilot. Sybiha a afirmat că atacul a ucis „zeci” de persoane, inclusiv copii, și a rănit „sute” de civili, fără a oferi un bilanț exact. „Singurul motiv pentru atacul îngrozitor de peste noapte al Rusiei împotriva Ucrainei cu drone și rachete (…) este că Putin este un criminal de război și un pierzător care nu are alte cărți în afară de teroare”, a scris Sybiha pe X. Ce măsuri cere Kievul: bani pentru Patriot și accelerarea achizițiilor Mesajul central al ministrului este că aliații ar trebui să treacă de la condamnări la măsuri care reduc capacitatea Rusiei de a continua atacurile. În acest sens, Sybiha a cerut: folosirea Facilității Europene pentru Pace (un instrument al UE pentru sprijin militar) pentru finanțarea programului PURL, descris ca un mecanism condus de NATO prin care aliați europeni și Canada pot cumpăra armament american pentru Ucraina; direcționarea finanțării către sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete interceptoare; avansarea unei „coaliții antibalistice” și creșterea investițiilor în capabilitățile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Presiune economică: sancțiuni, interdicții de călătorie și active înghețate Pe lângă componenta militară, Sybiha a cerut întărirea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni, interdicții de călătorie pentru combatanți ruși și utilizarea „integrală” a activelor rusești înghețate. În paralel, el a solicitat liderilor europeni să deschidă „clusterele” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, un pas procedural necesar pentru avansarea discuțiilor pe capitole tematice. În logica prezentată de ministru, „eforturile de pace” ar avea șanse doar dacă sunt susținute de „presiune reală” asupra Moscovei, iar continuarea atacurilor ar trebui să crească „prețul” pentru regimul rus. [...]
Grecia avertizează că incidentul cu drona poate afecta securitatea și interesele economice , după ce autoritățile au identificat în Marea Ionică o dronă maritimă construită de Ucraina și încărcată cu explozivi, potrivit Agerpres . Atena a transmis note diplomatice Kievului, invocând riscuri pentru navigație, civili și mediu într-o zonă turistică. Incidentul a avut loc în largul insulei Lefkada, unde pescari au găsit o ambarcațiune de aproximativ 6 metri, cu motorul în funcțiune, pe care au tractat-o într-un port mic. Ulterior, autoritățile grecești au stabilit că era o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu circa 100 kg de explozivi. Dispozitivul a fost neutralizat de paza de coastă printr-o explozie controlată. De ce contează: risc pentru transportul maritim și pentru activitatea economică În nota diplomatică, guvernul elen a arătat – potrivit televiziunii de stat – că incidentul a reprezentat o amenințare semnificativă pentru securitatea maritimă, cu risc de rănire a civililor și de producere de daune grave de mediu. Atena a avertizat totodată că extinderea activităților militare în regiune ar putea submina securitatea națională și interesele economice ale Greciei. Context: posibile legături cu atacuri asupra „ flotei din umbră” a Rusiei Surse din mediul de securitate grec susțin că este investigată și o posibilă legătură cu utilizarea dronelor maritime împotriva navelor din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, folosită pentru transportul de petrol în pofida sancțiunilor. Conform acelorași informații, atacuri cu drone ar fi avut loc deja în zone din Mediterana, inclusiv între Libia și Creta și în largul Maltei. În documentul transmis, guvernul grec mai afirmă că dreptul Ucrainei la autoapărare nu poate justifica astfel de incidente în Marea Mediterană. [...]
România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]
