Știri
Știri din categoria Externe
Grecia avertizează că incidentul cu drona poate afecta securitatea și interesele economice, după ce autoritățile au identificat în Marea Ionică o dronă maritimă construită de Ucraina și încărcată cu explozivi, potrivit Agerpres. Atena a transmis note diplomatice Kievului, invocând riscuri pentru navigație, civili și mediu într-o zonă turistică.
Incidentul a avut loc în largul insulei Lefkada, unde pescari au găsit o ambarcațiune de aproximativ 6 metri, cu motorul în funcțiune, pe care au tractat-o într-un port mic. Ulterior, autoritățile grecești au stabilit că era o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu circa 100 kg de explozivi. Dispozitivul a fost neutralizat de paza de coastă printr-o explozie controlată.
În nota diplomatică, guvernul elen a arătat – potrivit televiziunii de stat – că incidentul a reprezentat o amenințare semnificativă pentru securitatea maritimă, cu risc de rănire a civililor și de producere de daune grave de mediu. Atena a avertizat totodată că extinderea activităților militare în regiune ar putea submina securitatea națională și interesele economice ale Greciei.
Surse din mediul de securitate grec susțin că este investigată și o posibilă legătură cu utilizarea dronelor maritime împotriva navelor din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, folosită pentru transportul de petrol în pofida sancțiunilor. Conform acelorași informații, atacuri cu drone ar fi avut loc deja în zone din Mediterana, inclusiv între Libia și Creta și în largul Maltei.
În documentul transmis, guvernul grec mai afirmă că dreptul Ucrainei la autoapărare nu poate justifica astfel de incidente în Marea Mediterană.
Recomandate
Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]
Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar , potrivit G4Media . Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul. Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia , care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Context: atacuri intensificate și presiune pe resursele europene Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media. În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina. Ce a spus Rutte despre „împărțirea poverii” în NATO G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”. Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc. [...]
Președintele Finlandei cere o UE „mai mare” pentru greutate geopolitică și securitate , inclusiv prin formule de apartenență mai flexibile care să apropie de bloc atât state candidate, cât și parteneri precum Regatul Unit sau chiar Canada, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la un eveniment al industriei energetice la Helsinki, pune accent pe dimensiunea Uniunii ca instrument de putere într-un context de presiuni simultane dinspre Rusia și SUA. Alexander Stubb a susținut că „autonomia strategică” a Europei (capacitatea de a acționa independent în domenii-cheie precum securitatea și economia) depinde adesea de „dimensiune și amploare” și a numit extinderea UE „cea mai bună politică europeană din toate timpurile”. În viziunea sa, UE ar trebui să se extindă sau să creeze forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și, posibil, unele din afara Europei. Cine ar trebui adus „cât mai aproape” de UE În intervenția sa, președintele Finlandei a indicat mai multe direcții, cu accent pe securitate și stabilitate regională: Regatul Unit : Stubb a spus că UE trebuie să „aducă Regatul Unit înapoi” – dacă nu ca membru, atunci „cât mai aproape” de Uniune. Ucraina , dar și Republica Moldova și Georgia , ca parte a consolidării relațiilor cu statele candidate sau partenere. Turcia : liderul finlandez a cerut reluarea unei discuții „serioase” despre Turcia, argumentând că „cel puțin din perspectiva securității” aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de Europa. Balcanii de Vest : a numit regiunea „cel mai sensibil punct al Europei” și a enumerat Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Islanda și Norvegia , menționate ca țări nordice apropiate. În același registru, Stubb a lansat și o formulare provocatoare despre Canada, sugerând ideea ca aceasta să fie „al 28-lea stat al UE”, „în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite”. Contextul: presiune de securitate dinspre Rusia și presiune politică dinspre SUA Președintele Finlandei a legat nevoia de „a gândi la scară mare” de schimbarea ordinii mondiale după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022. În acest cadru, el a spus că Europa resimte „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea SUA, ceea ce ar impune „ordine în propria casă”. Stubb a mai afirmat că UE a reușit să găsească soluții după crize precum Brexit, pandemia și problemele din sectorul energetic, descriind un tipar de funcționare în „trei etape”: criză, haos, apoi o soluție „optimă”. Totodată, a spus că nu va exista „niciodată o piață energetică europeană perfectă”, dar și-a reafirmat susținerea pentru piața internă. Unde a fost făcută declarația Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026 , organizat miercuri și joi la Helsinki, eveniment care reunește lideri din industria energetică, inovatori și furnizori de servicii. Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se concentrează pe accelerarea electrificării, securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate prin soluții inovatoare și mobilizarea investițiilor și infrastructurii necesare. [...]
Kremlinul susține că războiul a intrat într-o „paradigmă diferită”, semnalând o posibilă intensificare a atacurilor și condiționând orice ieșire din impasul diplomatic de acceptarea cererilor teritoriale ale Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , în contextul atacurilor masive lansate de Rusia în timpul nopții asupra unor orașe ucrainene, atacuri care au provocat moartea a cel puțin 17 persoane și rănirea a 100. Peskov a invocat ceea ce Moscova numește „acte inumane de teroare” comise de forțele Kievului împotriva civililor, pentru a justifica schimbarea de registru. „Paradigma diferită”: justificare pentru represalii și lovituri mai intense Moscova afirmă că își intensifică atacurile asupra țintelor militare din Ucraina ca represalii pentru un atac cu drone atribuit Ucrainei asupra unui cămin studențesc din Luhansk (oraș aflat sub control rus), produs luna trecută și soldat, potrivit Rusiei, cu 21 de morți. Ucraina neagă că ar fi vizat căminul și spune că ținta a fost un centru de comandă al dronelor din zonă. În acest context, Peskov a spus: „Dacă regimul de la Kiev comite în mod conștient astfel de acte inumane... de terorism împotriva civililor, împotriva copiilor, atunci este vorba de o cu totul altă paradigmă”. Tot el a susținut că Rusia lovește „în mod sistematic” ținte militare ucrainene din Kiev și din alte orașe. Negocieri „deschise”, dar cu o condiție care blochează discuțiile Pe plan diplomatic, Peskov a afirmat că procesul de pace este în impas, însă Rusia ar rămâne în contact cu Statele Unite, care încearcă de mai mult timp să medieze un acord între Kiev și Moscova. În același timp, Kremlinul a reiterat poziția potrivit căreia războiul s-ar putea încheia imediat dacă Ucraina își retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în 2022 — condiție pe care Kievul o consideră, potrivit articolului, o cerere de capitulare. Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. [...]
Ucraina cere finanțare pentru sisteme Patriot și folosirea activelor rusești înghețate după unul dintre cele mai mari atacuri coordonate ale războiului, în care Rusia a lansat peste noapte 73 de rachete și 656 de drone, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , spune că intensificarea loviturilor arată că Moscova „pierde pe câmpul de luptă” și încearcă să compenseze prin „teroare”. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a interceptat sau a „suprimat” (adică a neutralizat inclusiv prin mijloace de război electronic) cea mai mare parte a atacului: 40 de rachete și 602 vehicule aeriene fără pilot. Sybiha a afirmat că atacul a ucis „zeci” de persoane, inclusiv copii, și a rănit „sute” de civili, fără a oferi un bilanț exact. „Singurul motiv pentru atacul îngrozitor de peste noapte al Rusiei împotriva Ucrainei cu drone și rachete (…) este că Putin este un criminal de război și un pierzător care nu are alte cărți în afară de teroare”, a scris Sybiha pe X. Ce măsuri cere Kievul: bani pentru Patriot și accelerarea achizițiilor Mesajul central al ministrului este că aliații ar trebui să treacă de la condamnări la măsuri care reduc capacitatea Rusiei de a continua atacurile. În acest sens, Sybiha a cerut: folosirea Facilității Europene pentru Pace (un instrument al UE pentru sprijin militar) pentru finanțarea programului PURL, descris ca un mecanism condus de NATO prin care aliați europeni și Canada pot cumpăra armament american pentru Ucraina; direcționarea finanțării către sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete interceptoare; avansarea unei „coaliții antibalistice” și creșterea investițiilor în capabilitățile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Presiune economică: sancțiuni, interdicții de călătorie și active înghețate Pe lângă componenta militară, Sybiha a cerut întărirea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni, interdicții de călătorie pentru combatanți ruși și utilizarea „integrală” a activelor rusești înghețate. În paralel, el a solicitat liderilor europeni să deschidă „clusterele” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, un pas procedural necesar pentru avansarea discuțiilor pe capitole tematice. În logica prezentată de ministru, „eforturile de pace” ar avea șanse doar dacă sunt susținute de „presiune reală” asupra Moscovei, iar continuarea atacurilor ar trebui să crească „prețul” pentru regimul rus. [...]
