Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a început escortarea militară a petrolierelor prin Canalul Mânecii, invocând riscuri de „piraterie navală” și tentative occidentale de blocare a rutelor comerciale, potrivit Profit. În același mesaj, Kremlinul acuză România că a devenit un punct central al operațiunilor NATO „ostile” Rusiei în Marea Neagră.
Afirmațiile îi aparțin lui Nikolai Patrușev, consilier al președintelui rus Vladimir Putin și președinte al Colegiului Maritim, într-un interviu acordat publicației ruse Rossiyskaya Gazeta, conform articolului.
„Pentru a ne proteja navele de acțiuni cu caracter pirateresc din partea forțelor navale britanice și franceze, am început escortarea petrolierelor rusești prin Canalul Mânecii.”
Decizia de a pune sub escortă militară transportul petrolului rusesc prin Canalul Mânecii este prezentată de Moscova ca răspuns la ceea ce descrie drept tentative de blocare a rutelor comerciale de către state occidentale.
Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt oferite detalii operaționale (de tipul frecvenței escortelor, tipul navelor implicate sau un calendar), iar fragmentul extras se oprește în mijlocul unei fraze privind o „decizie a Londrei” legată de interceptare.
În paralel cu acuzațiile privind Canalul Mânecii, Patrușev susține că România ar fi devenit „punct central” al infrastructurii NATO în Marea Neagră, în cadrul unor operațiuni pe care Rusia le consideră anti-ruse.
Pentru mediul economic, astfel de declarații contează prin potențialul de a amplifica percepția de risc în jurul rutelor maritime și al securității regionale, inclusiv în proximitatea Mării Negre, cu posibile efecte indirecte asupra costurilor de transport și asigurare. Articolul nu include însă date sau estimări privind impactul financiar.
Recomandate
Un referendum din 27 septembrie poate limita capacitatea Elveției de a aplica sancțiuni și de a coopera cu NATO , dacă inițiativa pentru „neutralitate strictă” va trece, potrivit Recorder . Aproximativ o mie de persoane s-au adunat sâmbătă la Berna, în fața Palatului Federal, pentru a susține modificarea Constituției astfel încât neutralitatea să se aplice „fără excepție”. Inițiativa, intitulată „Salvarea neutralității elvețiene”, îi reproșează guvernului cooperarea cu NATO și alinierea la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina, conform AFP (citată de Recorder). La miting au fost afișate mesaje precum „Nu NATO!”, „Da neutralității elvețiene!” și „Să dăm o șansă păcii”. Ce ar schimba inițiativa, dacă este adoptată Organizația suveranistă Pro Suisse a strâns semnăturile necesare pentru declanșarea votului popular. Propunerea cere garantarea în Constituție a unei neutralități aplicate „fără excepție”, ceea ce ar avea efecte directe asupra politicii externe, inclusiv: ar împiedica aprofundarea relațiilor cu NATO; ar exclude orice alianță militară, cu excepția situației unui atac extern; ar interzice impunerea de sancțiuni, cu excepția celor decise de Organizația Națiunilor Unite. De ce se opun guvernul, parlamentul și majoritatea partidelor Guvernul și parlamentul au respins inițiativa, considerând-o „prea dogmatică” și de natură să reducă marja de manevră a Elveției într-un context de tensiuni geopolitice în creștere. Și majoritatea partidelor mari s-au pronunțat împotrivă, argumentând că propunerea ar slăbi capacitatea țării de a-și adapta politica externă. Singura excepție menționată este Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta populistă), principala forță politică din Elveția, asociată cu inițiativa încă de la lansare. Context: neutralitatea, sub presiune după 2022 și acuzații de influență rusă Elveția este recunoscută drept țară neutră din 1815, iar neutralitatea sa este permanentă și armată. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a relansat însă dezbaterea privind neparticiparea la conflicte externe. În ultimele săptămâni, presa elvețiană și-a exprimat îngrijorarea privind o posibilă influență rusă în spatele campaniei, denumită de unii opozanți „inițiativa Putin”, în condițiile în care mai mulți promotori sunt cunoscuți pentru poziții proruse. Fostul diplomat Jean-Daniel Ruch a cerut, totuși, ca dezbaterea să nu fie „demonizată”, potrivit relatării. [...]
Kremlinul transmite că Elveția nu mai este un loc acceptabil pentru negocieri de pace , invocând pierderea „aproape totală” a încrederii în neutralitatea Bernei, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică un obstacol de reglementare și de organizare pentru eventuale runde viitoare de discuții privind războiul din Ucraina, în condițiile în care Elveția se oferise să găzduiască următoarea întâlnire. Declarația îi aparține ambasadorului Rusiei la Berna, Serghei Garmonin , și vine după informații potrivit cărora Ministerul elvețian de Externe ar fi pregătit să găzduiască o nouă rundă de negocieri. „Disponibilitatea Elveției de a-și oferi bunele oficii nu înseamnă că Rusia este pregătită să le folosească. Încrederea noastră în Elveția ca loc pentru contacte politice importante este aproape epuizată.” De ce respinge Moscova Elveția: neutralitatea, pusă sub semnul întrebării Diplomatul rus susține că poziția Moscovei față de politica externă elvețiană „nu s-a schimbat” și acuză Berna de o linie „neprietenenoasă” față de Rusia. Printre motivele invocate se numără: „înghețarea ilegală a activelor rusești”, potrivit ambasadorului; faptul că Elveția a adoptat aproape toate sancțiunile impuse Moscovei de Statele Unite și Uniunea Europeană. „Prin urmare, Elveția a renunțat la neutralitatea sa. Acest lucru nu poate să nu influențeze modul în care abordăm relațiile cu această țară.” Context: ultima rundă de la Geneva nu a produs un acord Cele mai recente negocieri trilaterale Rusia–Statele Unite–Ucraina au avut loc la Geneva, în perioada 17–18 februarie 2026, fiind intermediate de administrația americană. Elveția a asigurat cadrul pentru dialog, fără a participa direct la negocieri. La finalul discuțiilor nu a fost anunțat niciun acord major. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a descris negocierile drept „dificile, dar constructive”, în timp ce autoritățile ucrainene au transmis că progresele au fost limitate. Părțile au convenit să continue contactele, fără stabilirea unei date pentru următoarea rundă. În ansamblu, poziția Moscovei indică faptul că, în lipsa unei schimbări de abordare a Elveției privind sancțiunile și activele rusești, Berna riscă să fie exclusă ca opțiune pentru discuții „cheie”, ceea ce poate împinge negocierile către alte locații sau formate. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Turcia a escaladat presiunea diplomatică asupra Ucrainei după ce două nave comerciale turcești au fost atacate în Marea Neagră, Ankara convocând ambasadorul ucrainean pentru a cere măsuri care să garanteze siguranța navigației, potrivit Agerpres . Ministerul turc al Afacerilor Externe a precizat că atacurile au avut loc pe 26 și 27 august și că, în cadrul întrevederii cu ambasadorul Ucrainei, Turcia a transmis „avertismentele” sale privind „necesitatea imperativă” de a asigura securitatea persoanelor, bunurilor, navigației și mediului în Marea Neagră. Pe 27 august, nava turcă „Lider Bordo Mavi” a fost lovită în largul orașului rusesc Tuapse , iar a doua zi a fost vizat și vasul „Lider Kocatepe”, trimis să o remorcheze pe prima. Partea turcă nu a indicat dacă au existat victime la bord. Potrivit presei locale, nava avariată a fost remorcată până în portul turc Samsun. De ce contează: risc operațional pentru transportul comercial în Marea Neagră Episodul vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale în regiune, într-un context în care Turcia are ieșire la Marea Neagră și operează numeroase nave aparținând unor armatori turci, inclusiv sub diverse pavilioane. Ankara a cerut în august Rusiei și Ucrainei instituirea unui „moratoriu” asupra atacurilor care vizează navele comerciale. În același timp, mai multe nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone atribuite Ucrainei, care urmărește să împiedice transportul de cereale și hidrocarburi „în beneficiul Rusiei”, conform informațiilor transmise de partea turcă. Context: poziția Turciei între Kiev și Moscova Turcia menține relații cu ambele părți și nu s-a alăturat sancțiunilor comerciale occidentale împotriva Moscovei. Ministrul turc de externe Hakan Fidan declara pe 8 august că extinderea conflictului în Marea Neagră a ajuns să afecteze „toate navele comerciale, fără nicio distincție”, exprimând regretul că sunt vizate și nave „aparținând unor turci sau sub pavilion turc”. Pentru moment, comunicarea oficială turcă se concentrează pe cerința de securizare a navigației și pe semnalul diplomatic transmis Kievului prin convocarea ambasadorului, fără detalii suplimentare despre autorii atacurilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate. [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Germania se pregătește să atribuie oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig, ceea ce ar putea declanșa măsuri punitive și o nouă rundă de sancțiuni la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV . Planul discutat la Berlin ar include acțiuni directe împotriva unor entități rusești, în timp ce la Bruxelles se pregătesc „noi sancțiuni dure”, pe fondul escaladării tensiunilor cu Moscova. Anunțul ar urma să fie făcut la începutul săptămânii viitoare, în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți în Irlanda, dar ar putea veni și mai devreme, în funcție de decizia cancelarului Friedrich Merz , potrivit unor oficiali citați de POLITICO și WELT AM SONNTAG. Ce ar schimba o atribuire oficială: de la reacții simbolice la măsuri „mai dure” Unul dintre oficialii familiarizați cu discuțiile susține că, după incidentul cu drona de la Leipzig, măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin nu ar mai fi considerate suficiente. În scenariile discutate intră opțiuni precum intensificarea sancțiunilor și chiar livrări „mult mai consistente” de armament către Ucraina, fără ca detaliile să fie confirmate public. Rămâne neclar dacă Berlinul intenționează să indice drept responsabili „anumiți actori ruși” sau chiar guvernul de la Moscova. În același timp, autoritățile germane se pregătesc pentru o reacție de retorsiune din partea Rusiei, potrivit acelorași surse. Pragul de dovezi și presiunea politică internă Atribuirea oficială este descrisă ca având un prag probatoriu ridicat, iar Germania a evitat în trecut astfel de acuzații. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat la începutul lunii că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”. Întrebat de POLITICO despre planul de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a transmis că nu se fac speculații și că „singurul lucru care contează” este atribuirea oficială, după evaluarea guvernului și analiza rezultatelor investigației. Momentul este sensibil și pe plan intern: urmează alegeri în Saxonia-Anhalt, apoi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, iar în primele două landuri AfD, partid cunoscut pentru poziții favorabile Rusiei, conduce în sondaje. Context: investigații jurnalistice, „război hibrid” și un nou pachet de sancțiuni UE Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit presei germane, drona încărcată cu explozibili ar fi urmat să lovească un avion cargo ucrainean Antonov folosit inclusiv pentru transport de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluări ale serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă, în timp ce Moscova a negat implicarea. În paralel, UE pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni, care ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe de marți și miercuri, la Wicklow (Irlanda). Potrivit unui diplomat european citat în material, sunt analizate 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni (800 de persoane și 800 de companii din Rusia), iar adoptarea ar urma să aibă loc la mijlocul lunii octombrie. Un alt punct sensibil revine pe agendă: utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse, proces descris ca fiind de durată și care ar necesita convingerea Belgiei, în condițiile în care o mare parte din rezervele înghețate în UE sunt deținute prin Euroclear , la Bruxelles, iar autoritățile belgiene sunt prudente din cauza riscului de represalii. [...]
