Tag: petroliere rusesti

Știri despre „petroliere rusesti”

Atacuri ucrainene asupra flotei rusești în Marea Azov.

Externe12 iul. 2026

Armata ucraineană spune că a lovit 10 petroliere și patru feriboturi din „flota fantomă” rusă în Marea Azov - Kievul susține că, în total, 90 de nave au fost avariate în ultima săptămână

Loviturile Ucrainei asupra „flotei fantomă” rusești riscă să perturbe logistica de export a petrolului și traficul maritim în Marea Azov , după ce forțele ucrainene au atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică încă 10 petroliere și patru feriboturi, potrivit Agerpres , care citează Statul Major ucrainean (prin EFE). Ce a fost lovit și de ce contează economic Potrivit comunicării ucrainene, țintele au fost: 10 petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale la exportul de petrol și produse petroliere; 4 feriboturi , despre care partea ucraineană afirmă că asigură logistica militară rusă . Din perspectivă economică, miza este dublă: pe de o parte, loviturile vizează capacitatea Rusiei de a-și menține fluxurile de export în pofida sancțiunilor; pe de altă parte, cresc riscurile operaționale pentru navigație într-o zonă-cheie de acces către Marea Azov. Amploarea atacurilor din această săptămână Șeful Forțelor de drone ucrainene, Robert Brovdi („Magyar”), a afirmat că, de luni până duminică , numărul navelor din „ flota fantomă ” rusească avariate în Marea Azov ar fi ajuns la 90 , incluzând petroliere, remorchere, feriboturi și nave-cargo . Informația este prezentată ca bilanț al părții ucrainene; sursa nu oferă o confirmare independentă. Efect imediat: suspendări temporare de trafic Presa a relatat sâmbătă că, după aceste atacuri, Rusia a suspendat temporar navigația pe canalul Don–Azov , care leagă râul Don de Marea Azov. Brovdi a reacționat afirmând că „se pare” că traficul prin strâmtoarea Kerci a fost întrerupt , referindu-se la ruta maritimă ce separă Crimeea de Rusia și oferă acces la Marea Azov. Formularea indică o evaluare, nu o confirmare oficială în materialul citat. [...]

Kremlinul, prin consilierul Nikolai Patrușev, afirmă că România a devenit un centru de operațiuni NATO anti-ruse

Rusia a început escortarea militară a petrolierelor prin Canalul Mânecii , invocând riscuri de „piraterie navală” și tentative occidentale de blocare a rutelor comerciale, potrivit Profit . În același mesaj, Kremlinul acuză România că a devenit un punct central al operațiunilor NATO „ostile” Rusiei în Marea Neagră. Afirmațiile îi aparțin lui Nikolai Patrușev , consilier al președintelui rus Vladimir Putin și președinte al Colegiului Maritim, într-un interviu acordat publicației ruse Rossiyskaya Gazeta, conform articolului. „Pentru a ne proteja navele de acțiuni cu caracter pirateresc din partea forțelor navale britanice și franceze, am început escortarea petrolierelor rusești prin Canalul Mânecii.” Ce se schimbă pe ruta Canalului Mânecii: escortă militară pentru transportul de petrol Decizia de a pune sub escortă militară transportul petrolului rusesc prin Canalul Mânecii este prezentată de Moscova ca răspuns la ceea ce descrie drept tentative de blocare a rutelor comerciale de către state occidentale. Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt oferite detalii operaționale (de tipul frecvenței escortelor, tipul navelor implicate sau un calendar), iar fragmentul extras se oprește în mijlocul unei fraze privind o „decizie a Londrei” legată de interceptare. România, indicată ca „punct-cheie” în Marea Neagră: miza de securitate cu efecte economice În paralel cu acuzațiile privind Canalul Mânecii, Patrușev susține că România ar fi devenit „punct central” al infrastructurii NATO în Marea Neagră, în cadrul unor operațiuni pe care Rusia le consideră anti-ruse. Pentru mediul economic, astfel de declarații contează prin potențialul de a amplifica percepția de risc în jurul rutelor maritime și al securității regionale, inclusiv în proximitatea Mării Negre, cu posibile efecte indirecte asupra costurilor de transport și asigurare. Articolul nu include însă date sau estimări privind impactul financiar. [...]