Știri
Știri din categoria Externe

Robert Fico spune că Slovacia ar putea bloca împrumutul UE de 90 mld. euro pentru Ucraina, potrivit HotNews.ro, care citează Ukrainska Pravda. Premierul slovac afirmă că ar urma exemplul Ungariei dacă partidul Fidesz al lui Viktor Orban ar pierde alegerile parlamentare din aprilie, iar Bratislava ar rămâne singura dispusă să folosească dreptul de veto.
Fico a legat explicit această poziție de discuțiile despre conducta de petrol Drujba și de relația cu Ucraina. El a spus că vrea să abordeze „suspendarea operațiunilor” pe Drujba la o întâlnire viitoare cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că Slovacia ar putea interveni dacă „este nevoie să se strângă vreun șurub” în privința conductei care tranzitează Ucraina.
„Dar mesajul cel mai important va fi că Slovacia este dispusă să preia ștafeta de la Ungaria, dacă va fi necesar”, a spus Fico.
Premierul slovac a susținut că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este „în prezent blocat” și a sugerat că situația s-ar putea schimba după alegerile din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care Fidesz „nu stă deloc bine în sondaje”. În același context, Fico a afirmat că blocarea acestui „imens cadou militar pentru Ucraina” ar fi, în viziunea sa, „un instrument legitim pentru reluarea livrărilor de petrol”.
Pe partea procedurală, Comisia Europeană a confirmat la 6 martie că Robert Fico a cerut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, care „ar urma să aibă loc în curând”. Fico a mai spus că vrea să-și coordoneze poziția cu Comisia Europeană privind Drujba înaintea oricărei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, semnalând că următoarele discuții vor lega dosarul energetic de negocierile politice din UE.
Recomandate

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre Iran au provocat critici în rândul diplomaților europeni , după ce președinta Comisiei Europene a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”. Potrivit RTÉ , afirmația a fost făcută în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles, în contextul războiului declanșat recent în Iran și al tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. În discursul său, von der Leyen a susținut că regimul de la Teheran a provocat „moarte și represiune” împotriva propriului popor și a contribuit la destabilizarea regiunii prin intermediul grupărilor aliate și al programelor de rachete și drone. Ea a spus că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide viitorul”, avertizând însă că evoluțiile din regiune pot genera consecințe grave pentru securitatea globală și pentru piețele energetice. Critici din interiorul Uniunii Europene Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea unor diplomați europeni, care susțin că președinta Comisiei Europene depășește atribuțiile instituției în materie de politică externă. Conform tratatelor UE, coordonarea acestei politici aparține Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe , funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas. Mai mulți oficiali europeni au afirmat că von der Leyen s-a implicat prea direct în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv prin contacte directe cu lideri din statele din Golf și prin poziții politice considerate prea ferme. Un diplomat european a spus că președinta Comisiei „face declarații care depășesc mandatul instituțional”. Tensiuni instituționale la Bruxelles Disputa reflectă o problemă mai veche privind delimitarea rolurilor în politica externă a Uniunii Europene. Potrivit unor experți în drept european , implicarea directă a Comisiei în discuții privind schimbarea regimului în Iran ar putea intra în conflict cu prevederile tratatelor europene, care rezervă acest domeniu serviciului diplomatic al UE. Comisia Europeană a respins însă criticile, argumentând că dialogul cu lideri internaționali face parte din atribuțiile politice ale președintelui instituției. Contextul conflictului Controversa apare pe fondul războiului izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat o serie masivă de atacuri asupra Iranului , declanșând represalii iraniene și amplificând riscul unei escaladări regionale. Conflictul a provocat deja creșteri ale prețurilor energiei și temeri privind perturbarea comerțului global, aspecte menționate și de von der Leyen în discursul său. Lidera Comisiei Europene a avertizat că situația actuală ridică „întrebări existențiale” despre viitorul ordinii internaționale și despre capacitatea Europei de a acționa într-un mediu geopolitic tot mai instabil. [...]

Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina au fost amânate pe termen nedeterminat. Potrivit declarațiilor făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au fost suspendate deoarece atenția Washingtonului s-a mutat asupra conflictului în escaladare cu Iranul. Conform informațiilor publicate de Reuters , întâlnirea diplomatică era programată să aibă loc între 5 și 9 martie 2026 la Abu Dhabi. Planurile au fost însă perturbate după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de represalii în zona Golfului, care au dus inclusiv la închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Zelenski a explicat că, în acest moment, prioritatea partenerilor occidentali este situația din jurul Iranului. Liderul ucrainean a precizat însă că Ucraina rămâne pregătită să participe la negocieri în orice moment și în orice format realist care ar putea duce la încheierea războiului. Președintele ucrainean a acuzat totodată Rusia că încearcă să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a-și consolida poziția în conflictul din Ucraina. Potrivit lui Zelenski, Moscova ar încerca să transforme atacurile iraniene asupra statelor din regiune și asupra bazelor americane într-un „al doilea front” al războiului împotriva Ucrainei și a Occidentului. În ciuda amânării negocierilor, unele rezultate diplomatice au fost obținute în ultimele luni. În urma discuțiilor mediate de Statele Unite, Ucraina și Rusia au realizat la începutul lunii martie un schimb de prizonieri, câte 500 de persoane de fiecare parte. Principala dispută rămâne însă cea teritorială. Rusia cere ca Ucraina să cedeze zonele din regiunea Donețk aflate încă sub controlul Kievului, o cerere respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru reluarea negocierilor. [...]

Cel puțin șapte persoane au murit după un atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei , în noaptea de vineri spre sâmbătă, când mai multe regiuni ale țării au fost vizate de rachete balistice, drone și artilerie, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN și citate din surse ucrainene. Cea mai gravă situație a fost raportată în orașul Harkov, unde o rachetă balistică a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, provocând distrugeri majore și un incendiu. Autoritățile locale au confirmat că șapte oameni au murit, inclusiv doi copii , iar peste zece persoane au fost rănite. Printre răniți se află și trei minori: doi băieți de șase și 11 ani și o fată de 17 ani. Primarul orașului, Igor Terekhov, a declarat că există temeri că alte persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături, în timp ce echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare. Lovitură directă asupra unei clădiri rezidențiale Potrivit șefului Administrației Militare Regionale din Harkov, Oleh Siniehubov, racheta a lovit un imobil de cinci etaje din cartierul Kyivskyi. O parte a clădirii a fost practic distrusă, iar un alt bloc aflat în apropiere a suferit avarii serioase. Echipele de salvatori au intervenit imediat pentru: stingerea incendiilor izbucnite după explozie; evacuarea locatarilor din clădirile afectate; căutarea eventualilor supraviețuitori prinși sub dărâmături. Autoritățile ucrainene spun că amploarea pagubelor este semnificativă, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce operațiunile continuă. Atac aerian de amploare asupra Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că atacul nu s-a limitat la Harkov. Potrivit datelor prezentate de liderul de la Kiev, Rusia a folosit: Tip armament Număr aproximativ Rachete 29 Rachete balistice aproape jumătate din total Drone aproximativ 480 Tipul principal de drone Shahed Țintele au inclus infrastructura energetică din Kiev , dar și obiective din regiunile Hmelnițki, Cernăuți și Jîtomîr, unde a fost vizată inclusiv infrastructura feroviară. De asemenea, pagube au fost raportate în mai multe regiuni ale Ucrainei, printre care: Dnipropetrovsk Zaporijia Vinița Odesa Poltava Sumî Cerkasî În regiunea Dnipropetrovsk, autoritățile au anunțat că o persoană a fost ucisă și alta rănită într-un atac asupra districtului Nikopol, bombardat de aproape 20 de ori cu drone, rachete și artilerie. Răniți și în alte orașe Atacurile au provocat victime și în alte zone ale țării. În Zaporijia, un bebeluș a fost rănit într-o lovitură rusă, iar în localitatea Ciuguiev, situată la aproximativ 20 km de Harkov, două persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o locuință. Pe fondul raidurilor aeriene, alerte au fost declanșate în toată Ucraina în cursul nopții. În același timp, aviația militară a Poloniei a ridicat de la sol avioane de luptă pentru a proteja spațiul aerian al țării, procedură aplicată de obicei atunci când atacurile rusești au loc în apropierea frontierelor vestice ale Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a cerut partenerilor occidentali un răspuns ferm la aceste atacuri și a subliniat că Rusia continuă să vizeze infrastructura civilă și rezidențială a Ucrainei. [...]

Ungaria susține că reținerea a șapte cetățeni ucraineni implicați într-un transport de numerar și aur a avut loc într-o anchetă pentru spălare de bani , după ce Kievul a acuzat Budapesta că ar fi „luat ostatici” angajați ai unei bănci de stat ucrainene. Potrivit HotNews , autoritățile ungare afirmă că intervenția a fost parte a unei proceduri penale coordonate de administrația fiscală și realizate cu sprijinul forțelor antitero. Autoritatea Națională pentru Taxe și Vamă din Ungaria (NAV) a anunțat că operațiunea a avut loc pe 5 martie 2026 , când două vehicule blindate cu numere ucrainene au fost oprite pe o autostradă. În interiorul acestora se aflau șapte cetățeni ucraineni , printre care și un fost general al serviciilor de informații ucrainene . Transport de zeci de milioane de dolari Potrivit autorităților ungare, vehiculele transportau valori importante din Austria către Ucraina: 40 de milioane de dolari 35 de milioane de euro 9 kilograme de aur Valoarea totală a transportului a fost estimată la aproximativ 82 de milioane de dolari . Ancheta a fost deschisă sub suspiciunea de spălare de bani , iar operațiunea a implicat inclusiv unități antiteroriste. Kievul acuză „terorism de stat” Ucraina a respins acuzațiile și a susținut că persoanele reținute sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank care efectuau un transport autorizat de numerar și aur din Austria. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a acuzat autoritățile ungare că „iau ostatici și fură bani”, calificând incidentul drept „terorism de stat”. Oschadbank a afirmat că transportul a fost realizat în baza unui acord internațional cu Raiffeisen Bank din Austria și că încărcătura a fost declarată și autorizată conform regulilor europene privind transportul de valori. Dispută politică între Budapesta și Kiev Incidentul are loc pe fondul unor tensiuni tot mai mari între cele două state. Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că întârzie reluarea transporturilor de petrol rusesc prin conducta Drujba , afectată după un atac cu drone asupra infrastructurii energetice ucrainene. Premierul ungar Viktor Orbán a intensificat presiunile asupra Kievului și a anunțat măsuri economice, inclusiv: oprirea exporturilor de motorină către Ucraina posibila suspendare a tranzitului unor transporturi prin Ungaria blocarea unor decizii ale Uniunii Europene privind sprijinul financiar pentru Kiev În același timp, Ucraina a recomandat cetățenilor săi să evite călătoriile în Ungaria , afirmând că nu le poate garanta siguranța în contextul „acțiunilor arbitrare” ale autorităților de la Budapesta. [...]

Kievul anunță că șapte cetățeni ucraineni reținuți la Budapesta au fost eliberați , după o dispută diplomatică între Ucraina și Ungaria privind reținerea unor angajați ai unei bănci de stat ucrainene care transportau numerar și aur. Potrivit HotNews , ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că cei șapte cetățeni sunt în siguranță și au trecut deja granița înapoi în Ucraina. Incidentul a generat tensiuni diplomatice între cele două state. Ministerul de Externe de la Kiev l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri interimar al Ungariei pentru explicații privind reținerea celor șapte persoane. Șeful diplomației ucrainene a acuzat public autoritățile maghiare că i-ar fi „luat ostatici” pe angajații băncii. Transport de milioane de euro și aur Cei reținuți sunt angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank și operau două vehicule blindate care transportau valori din Austria către Ucraina. Potrivit băncii, transportul conținea: 35 de milioane de euro în numerar 9 kilograme de aur Oschadbank a precizat că transportul a fost realizat de la Raiffeisen Bank din Austria , în conformitate cu regulile europene privind transportul de valori și procedurile vamale internaționale. Reacția Kievului Ministrul ucrainean de externe a criticat dur acțiunea autorităților maghiare, calificând incidentul drept „terorism și extorcare”. Kievul a transmis o notă diplomatică prin care a cerut eliberarea imediată a cetățenilor ucraineni . După intervențiile diplomatice, cei șapte angajați au fost eliberați și au revenit în Ucraina, punând capăt incidentului care risca să amplifice tensiunile deja existente între Kiev și Budapesta. [...]

Recep Tayyip Erdogan a avertizat Iranul după lansarea unei noi rachete balistice spre Turcia. Incidentul a avut loc luni, când o rachetă lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind interceptată de sistemele de apărare ale NATO, relatează Times of Israel . Președintele turc a declarat că Ankara a transmis „avertismentele necesare” Teheranului după acest incident, subliniind că astfel de acțiuni provocatoare nu pot continua. Declarațiile au fost făcute după o reuniune de urgență a cabinetului prezidențial desfășurată la Ankara. Potrivit autorităților turce, proiectilul balistic a fost detectat și distrus de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO în estul Mediteranei . Fragmente din rachetă au căzut într-o zonă deschisă din apropierea orașului Gaziantep, în sudul Turciei, fără a provoca victime sau pagube semnificative. Erdogan a transmis totodată că obiectivul principal al Ankarei este să mențină țara în afara conflictului regional. Liderul turc a făcut apel la evitarea oricăror acțiuni care ar putea afecta relațiile istorice dintre cele două state, pe care le-a descris drept o legătură de vecinătate și fraternitate ce durează de aproximativ o mie de ani. Incidentul reprezintă al doilea caz similar în ultimele cinci zile. Pe 4 martie, o altă rachetă lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind de asemenea interceptată de sistemele de apărare. [...]