Știri
Știri din categoria Externe
Turcia accelerează construcția primului său portavion de 60.000 de tone, într-o mișcare care ridică miza militară în estul Mediteranei și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Israelul, potrivit Mediafax.
Nava, denumită Mugem (Milli Uçak Gemisi), ar urma să fie finalizată spre sfârșitul anului viitor, a declarat săptămâna trecută comandantul Forțelor Navale Turce, amiralul Ercument Tatlioglu. Termenul ar fi cu aproape un an mai devreme decât calendarul stabilit inițial, ceea ce sugerează o prioritizare accelerată a proiectului lansat în august 2025, la care a participat și președintele Recep Tayyip Erdogan.
Mugem este prezentat drept cea mai mare navă de război construită vreodată în Turcia. Conform informațiilor citate, portavionul este așteptat să aibă:
În comparație, nava ar urma să depășească portavionul francez Charles de Gaulle (261 de metri, 42.500 de tone), considerat până acum cea mai puternică navă amiral din Mediterana.
Materialul indică drept factor principal deteriorarea relațiilor dintre Turcia și Israel, în condițiile în care lideri israelieni din guvern și opoziție au comparat tot mai des Turcia cu Iranul. Este menționată și declarația lui Naftali Bennett, lider al opoziției israeliene, care a spus la o conferință la Washington, în februarie, că Turcia este „următorul Iran”.
În același timp, este invocată apropierea Israelului de Grecia și Cipru, care ar împinge Ankara să își consolideze capacitățile navale. Meisune Yasar, specialistă în Turcia, afirmă că portavionul ar putea fi folosit ca pârghie de descurajare în regiune.
Pe lângă portavion, Ankara ar fi accelerat proiecte de apărare aeriană și platforme fără pilot, precum și linia de producție a avionului de vânătoare Kaan (generația a cincea), pe fondul a două runde de război între Israel, Iran și SUA, potrivit textului.
În privința grupului aerian, armata turcă ar intenționa să mizeze în special pe aeronave fără pilot și platforme ușoare, între care sunt menționate Kizilelma, Hurjet, o posibilă versiune navală a Kaan și drona Bayraktar TB3, care operează deja pe TCG Anadolu.
Accelerarea proiectului Mugem indică o schimbare operațională cu efect direct asupra echilibrului de putere din estul Mediteranei: Turcia urmărește o capacitate de proiecție navală mai mare și un instrument de descurajare într-un context regional mai tensionat. Calendarul exact și configurația finală a capabilităților rămân, totuși, dependente de execuția efectivă a programului până la termenul avansat de partea turcă.
Recomandate
Turcia încearcă să reducă riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră după ce a transmis Rusiei și Ucrainei un proiect de memorandum de înțelegere menit să oprească atacurile asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . O sursă diplomatică turcă a declarat pentru AFP că Ankara a trimis „un protocol de înțelegere – o versiune preliminară” ambelor părți, cu obiectivul de a găsi „o soluție la atacurile din Marea Neagră”. Inițiativa vine după ce, la începutul lunii august, Turcia ceruse deja instituirea unui „moratoriu”, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut însă că o astfel de măsură ar fi „imposibil de monitorizat”. Presiune directă asupra flotei comerciale: nave turce vizate în vară Potrivit Camerei de Comerț Maritim din Turcia (Imeak), aproximativ 25 de nave turce — majoritatea sub pavilion străin — au fost ținta unor atacuri în timpul verii. La finalul lunii august, Ankara l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei în Turcia după atacul asupra unei nave turce în Marea Neagră și asupra unei a doua nave venite să o remorcheze. Atacuri recente și miza economică: exporturile, în centrul confruntării Tot joi, Ucraina a acuzat Rusia că a lovit cu o dronă o navă civilă sub pavilion tanzanian, în drum spre un port ucrainean, iar autoritatea portuară ucraineană a transmis pe Telegram că în urma atacului căpitanul a fost ucis și alți trei membri ai echipajului au fost răniți. Ministerul rus al Apărării a afirmat, în raportul său zilnic, că a lovit o navă la 11 kilometri în largul portului Odesa , despre care susține că transporta o încărcătură „destinată aprovizionării forțelor armate ucrainene”. În ultimele luni, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor de marfă din Marea Neagră, fiecare încercând să perturbe exporturile celeilalte părți și să îi afecteze economia. Conform informațiilor citate, atacurile Moscovei au blocat în mare parte exporturile agricole ucrainene pe mare, iar atacurile Kievului au forțat Rusia să caute rute alternative pentru propriile exporturi. [...]
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Donald Trump susține că houthii au acceptat să nu atace SUA , pe fondul intensificării confruntărilor dintre Arabia Saudită și rebelii din Yemen, un risc de escaladare care poate afecta securitatea rutelor energetice și stabilitatea regională, potrivit Agerpres , care citează un reporter Fox News, la rândul său citat de AFP. Afirmația îi aparține reporterului Trey Yingst, care a spus că l-a intervievat pe președintele american și că, potrivit acestuia, SUA sunt „în contact constant” cu rebelii houthi, iar aceștia ar fi fost de acord „să nu lupte împotriva Statelor Unite”. Escaladare în jurul Riadului și avertisment al Departamentului de Stat În același timp, ostilitățile dintre Arabia Saudită, aliat al SUA, și houthii pro-iranieni s-au intensificat în weekend, după atacuri asupra capitalei saudite Riad, notează materialul. Departamentul de Stat al SUA a avertizat sâmbătă, într-o atenționare de călătorie adresată cetățenilor americani din Orientul Mijlociu, că: „Acest conflict militar are potențialul de a escalada rapid.” Ce spune Trump despre Iran și „decizia” care urmează Agerpres amintește că Trump indicase la mijlocul lunii septembrie că se află în discuții cu houthii și că aceștia ar fi cerut Statelor Unite să nu intervină. Întrebat de Fox News despre Iran, Trump a indicat că este pe cale să „ia o decizie” privind conflictul, care durează de peste șase luni, potrivit relatării lui Trey Yingst. Acesta a redat și o formulare atribuită președintelui american, potrivit căreia Iranul „ar trebui să fie atent”, în contextul deciziei pe care Trump ar urma să o ia. În plan regional, Riadul — aliat al guvernului yemenit recunoscut internațional — este vizat de atacuri aeriene „la scară largă” ale houthilor de la începutul lunii septembrie, într-un conflict reaprins în iulie, descris ca deschizând un nou front în războiul din Orientul Mijlociu. [...]
Avertismentul SUA către cetățenii din Orientul Mijlociu indică un risc crescut de escaladare , după ce Iranul a transmis că se așteaptă la un nou atac american și amenință cu represalii inclusiv împotriva aliaților regionali ai Washingtonului, potrivit Biziday . Comandamentul militar central al Iranului a comunicat, prin presa de stat iraniană și citat de agențiile internaționale, că orice nou atac ar declanșa lovituri de răspuns asupra bazelor și intereselor americane din regiune. În același mesaj, Teheranul avertizează că aliații regionali ai SUA vor fi considerați „părți implicate” în conflict. Conducerea iraniană nu a oferit detalii despre informațiile pe care susține că le deține. Pe acest fundal, Departamentul de Stat al SUA a emis sâmbătă un avertisment pentru cetățenii americani din Orientul Mijlociu, invocând riscul unei „escaladări neprevăzute”. Autoritățile le recomandă să fie vigilenți și să ia în calcul posibile anulări de zboruri sau închideri ale spațiului aerian. Presiune prelungită pe piețele energetice Conflictul SUA–Iran, început pe 28 februarie, continuă să mențină sub presiune piețele energetice globale, la aproape șapte luni de la debut, conform informațiilor citate. În paralel, războiul s-a extins și pe axa Yemen–Arabia Saudită, prin confruntările dintre rebelii houthi și Riad. Într-o analiză citată de Biziday, Reuters notează că intensificarea acțiunilor houthi pune Arabia Saudită într-o dilemă: să continue loviturile aeriene pentru a împiedica gruparea să ocupe noi teritorii sau să reducă intensitatea operațiunilor, pentru a limita riscul unor atacuri cu drone asupra infrastructurii critice (context detaliat de Biziday aici ). În lipsa unor detalii verificabile despre „informațiile” invocate de Iran, semnalul practic rămâne avertismentul emis de SUA: o deteriorare rapidă a situației de securitate ar putea afecta mobilitatea (zboruri, spațiu aerian) și ar menține volatilitatea în energie, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și aprovizionare. [...]
România își leagă agenda de reformă a ONU de mize cu impact economic ale războiului din Ucraina , prin mesajele transmise de președintele Nicușor Dan la începutul vizitei sale la New York, potrivit Agerpres . Șeful statului s-a întâlnit duminică cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. În discuția cu Guterres, Nicușor Dan i-a transmis „profunda recunoștință” a României pentru eforturile de identificare a unor soluții la conflictele globale și pentru angajamentul față de pace, dialog și respectarea dreptului internațional. Președintele a punctat, totodată, că România va rămâne un susținător al „multilateralismului eficient”, al inițiativei de reformă UN80 și al Pactului pentru Viitor , cu obiectivul unei ONU „mai puternice” și mai bine pregătite pentru provocările actuale. Războiul din Ucraina, legat explicit de efecte economice și de securitate alimentară Un subiect distinct al întâlnirii a fost impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Nicușor Dan a arătat că i-a mulțumit secretarului general al ONU pentru eforturile de a limita efectele războiului, inclusiv pe componenta umanitară și economică, și pentru gestionarea consecințelor asupra securității alimentare globale — un punct relevant pentru piețele de mărfuri agricole și pentru statele dependente de importuri. Mesaj comun cu SUA: „reducerea risipei” și reforma ONU Separat, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a publicat pe platforma X o fotografie alături de Nicușor Dan și a afirmat că Statele Unite și România sunt „parteneri puternici” în reforma ONU. În mesajul său, Waltz a indicat drept obiective reducerea risipei, readucerea păcii și securității în centrul atenției și punerea suveranității pe primul loc. Context: Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU Președintele Nicușor Dan se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde liderii statelor membre discută principalele dosare internaționale. Din informațiile transmise, România își poziționează mesajele în jurul reformei instituționale a ONU și al efectelor economice și de securitate generate de războiul din Ucraina, teme care pot rămâne pe agenda discuțiilor și în zilele următoare ale reuniunii. [...]
Macron semnalează că UE caută contracte pentru minerale strategice și GNL din Canada , într-un moment în care Washingtonul amenință cu represalii comerciale față de apropierea Bruxelles–Ottawa, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron se află, de sâmbătă, într-o vizită la Saint-Pierre și Miquelon, colectivitate franceză de peste mări situată lângă provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Duminică, el urmează să se întâlnească acolo cu premierul Canadei, Mark Carney , întâlnire pe care Macron a descris-o drept „un gest foarte puternic de prietenie”. În discuțiile cu jurnaliștii, Macron a respins ideea că vizita ar fi fost gândită ca un mesaj politic, afirmând că „nu ar trebui să fim atât de obsedați de transmiterea de mesaje” și invocând existența unor „prieteni apropiați” în regiune, inclusiv Canada. Mediafax notează că informațiile sunt relatate de Euronews. Miza economică: materii prime esențiale și gaz natural lichefiat Macron a indicat explicit interesul Franței și al Uniunii Europene pentru resursele Canadei, menționând: rezervele „substanțiale” de materii prime esențiale și elemente de pământuri rare; producția de gaz natural lichefiat (GNL). El a spus că Franța și UE vor căuta „contracte și acorduri” pentru a asigura aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL. Contextul politic: criticile lui Trump și riscul de escaladare comercială Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat întărirea relației dintre Canada și UE, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat că Ottawa va deveni o țară asociată UE. Trump a catalogat ideea asocierii drept „ridicolă”, a numit Canada „un partener comercial groaznic” și a descris asocierea UE–Canada ca „un act ostil”. Potrivit aceleiași surse, Trump a amenințat că va impune „taxe vamale foarte severe” sau că va opri comerțul cu Europa pentru „multe produse”. Ce urmează Programul lui Mark Carney include un prânz de lucru cu Macron și o ceremonie de depunere de coroane de flori, urmate de declarații comune, după care premierul canadian se întoarce la Ottawa. Vizita lui Macron în teritoriile de peste mări se încheie luni, iar ulterior el urmează să meargă la New York pentru Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, unde, potrivit Mediafax, este de așteptat să fie semnat acordul de securitate al lui Trump privind Groenlanda. [...]
