Știri
Știri din categoria Externe

Turcia accelerează construcția primului său portavion de 60.000 de tone, într-o mișcare care ridică miza militară în estul Mediteranei și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Israelul, potrivit Mediafax.
Nava, denumită Mugem (Milli Uçak Gemisi), ar urma să fie finalizată spre sfârșitul anului viitor, a declarat săptămâna trecută comandantul Forțelor Navale Turce, amiralul Ercument Tatlioglu. Termenul ar fi cu aproape un an mai devreme decât calendarul stabilit inițial, ceea ce sugerează o prioritizare accelerată a proiectului lansat în august 2025, la care a participat și președintele Recep Tayyip Erdogan.
Mugem este prezentat drept cea mai mare navă de război construită vreodată în Turcia. Conform informațiilor citate, portavionul este așteptat să aibă:
În comparație, nava ar urma să depășească portavionul francez Charles de Gaulle (261 de metri, 42.500 de tone), considerat până acum cea mai puternică navă amiral din Mediterana.
Materialul indică drept factor principal deteriorarea relațiilor dintre Turcia și Israel, în condițiile în care lideri israelieni din guvern și opoziție au comparat tot mai des Turcia cu Iranul. Este menționată și declarația lui Naftali Bennett, lider al opoziției israeliene, care a spus la o conferință la Washington, în februarie, că Turcia este „următorul Iran”.
În același timp, este invocată apropierea Israelului de Grecia și Cipru, care ar împinge Ankara să își consolideze capacitățile navale. Meisune Yasar, specialistă în Turcia, afirmă că portavionul ar putea fi folosit ca pârghie de descurajare în regiune.
Pe lângă portavion, Ankara ar fi accelerat proiecte de apărare aeriană și platforme fără pilot, precum și linia de producție a avionului de vânătoare Kaan (generația a cincea), pe fondul a două runde de război între Israel, Iran și SUA, potrivit textului.
În privința grupului aerian, armata turcă ar intenționa să mizeze în special pe aeronave fără pilot și platforme ușoare, între care sunt menționate Kizilelma, Hurjet, o posibilă versiune navală a Kaan și drona Bayraktar TB3, care operează deja pe TCG Anadolu.
Accelerarea proiectului Mugem indică o schimbare operațională cu efect direct asupra echilibrului de putere din estul Mediteranei: Turcia urmărește o capacitate de proiecție navală mai mare și un instrument de descurajare într-un context regional mai tensionat. Calendarul exact și configurația finală a capabilităților rămân, totuși, dependente de execuția efectivă a programului până la termenul avansat de partea turcă.
Recomandate

Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]

Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]

Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]

Escaladarea retoricii nucleare reapare pe fondul golului de control al armamentelor , după expirarea START III, într-un moment în care Moscova și Washingtonul își repoziționează public strategiile. Potrivit Digi24 , Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că „apocalipsa nucleară” este „cu adevărat posibilă” și i-a catalogat drept „visători sau naivi” pe cei care nu iau în calcul acest scenariu. Declarația a fost făcută la maratonul federal de educație „Cunoaștere”. Medvedev a spus că este criticat pentru „retorică dură”, dar a insistat că riscul nu poate fi exclus și că „trebuie să fim pregătiți”, invocând existența „triadei nucleare” a Rusiei (capabilități de lansare de pe uscat, din aer și de pe mare). Totodată, a afirmat că nu are sens o discuție despre cine ar folosi primul armele nucleare și a indicat că „nodul contradicțiilor” este „foarte strâns”, incluzând și situația din Orientul Mijlociu. Contextul: expirarea START III și schimbarea poziției SUA În material se arată că la 5 februarie 2026 a expirat Tratatul START III, descris drept ultimul acord care limita arsenalele nucleare ale Rusiei și Statelor Unite. Administrația președintelui Donald Trump nu a prelungit acordul, iar secretarul de stat adjunct Thomas DeNanno a motivat decizia prin faptul că tratatul ar fi impus Statelor Unite „restricții unilaterale inacceptabile” și ar fi permis desfășurarea de arme nucleare suplimentare cu rază de acțiune mai mică. De asemenea, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA își vor moderniza arsenalul și vor negocia „din poziția de forță”, argumentând că vechiul sistem bilateral de control nu mai este relevant în contextul creșterii potențialului nuclear al Chinei. Teste nucleare și condițiile Moscovei pentru negocieri Digi24 mai notează că, încă din septembrie 2025, Trump a însărcinat Pentagonul să reia testele nucleare, pentru prima dată în peste 30 de ani, invocând pe Truth Social „puterea distructivă enormă” și lipsa alternativelor. Din partea Rusiei, poziția publică prezentată în articol este una de disponibilitate pentru dialog, dar „în condiții noi”. Reprezentantul permanent al Rusiei la Conferința pentru dezarmare de la Geneva, Gennady Gatilov, a spus că negocierile ar fi posibile doar cu participarea altor puteri nucleare, inclusiv Marea Britanie și Franța. Ministrul de externe Serghei Lavrov a afirmat că Rusia este gata să respecte restricțiile anterioare dacă și SUA fac același lucru, iar Dmitri Peskov a condiționat dialogul de „răspunsuri constructive” din partea Washingtonului. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Materialul citează și o relatare Axios , conform căreia Statele Unite și Rusia ar fi convenit să respecte prevederile START III timp de șase luni după expirarea tratatului, înainte de o decizie finală privind soarta acordului. Digi24 precizează că informația este atribuită Axios, care invocă surse. [...]

Retorica tot mai grandioasă a lui Donald Trump riscă să se traducă în decizii mai greu de anticipat la Casa Albă , pe fondul unui stil de conducere descris de apropiați drept „eliberat” de constrângeri politice, potrivit Știrile Pro TV , care citează revista The Atlantic și două surse din administrația americană. The Atlantic susține că președintele SUA se consideră acum „cel mai puternic om din toate timpurile” și se compară cu marii cuceritori ai istoriei. Un apropiat al lui Trump a declarat revistei că acesta vrea să fie reținut drept liderul care a realizat „lucruri imposibile pentru alții”, datorită „tăriei sale de caracter” și „voinței ieșite din comun”. Până recent, Trump se compara mai ales cu foști președinți americani precum George Washington și Abraham Lincoln, însă, potrivit relatării, și-ar fi schimbat registrul, prezentându-se ca o figură fără precedent în istoria mondială, prin puterea sa. Ce se schimbă: tonul, apoi prioritățile Publicația americană analizează și limbajul folosit de Trump în ultimele luni, în special în legătură cu războiul din Iran , pe care îl descrie ca fiind tot mai dramatic. În acest context, este citată o formulare atribuită lui Trump, din începutul lunii aprilie: „O civilizație întreagă va muri în această seară pentru a nu mai renaște niciodată” Deși a acceptat un armistițiu de două săptămâni, pe care ulterior l-a prelungit, Trump și-ar fi prezentat intervenția în Orientul Mijlociu drept „unul dintre cele mai importante momente ale lungii și complexe istorii a lumii”, potrivit aceleiași relatări. „Eliberat” de calcule politice și preocupat de „amprenta” de la Casa Albă Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat, potrivit materialului citat, că Trump este „eliberat” de preocupările politice și ar fi mai dispus să facă „ceea ce este cu adevărat drept” decât ceea ce îi servește intereselor politice. În paralel, The Atlantic notează că Trump ar încerca să lase o amprentă fizică la Casa Albă, prin proiecte precum: construirea unei săli de bal cu elemente inspirate de Roma antică (coloane și decorațiuni aurite); emiterea unei monede de aur cu chipul său, în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În același timp, consilieri și aliați ai lui Trump susțin că nu îi place termenul „moștenire”, iar o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat pentru The Atlantic: „Singura moștenire care-l preocupă pe președintele Trump este să facă America mai măreață ca niciodată” [...]

Iranul anunță „noi reguli” pentru Strâmtoarea Ormuz , cu potențial impact asupra traficului maritim și costurilor de transport , după ce liderul suprem de la Teheran a susținut că SUA au suferit o „înfrângere rușinoasă” în conflictul declanșat în urmă cu două luni, potrivit Mediafax . Mesajul îi aparține ayatollahului Mojtaba Khamenei și a fost difuzat în formă scrisă la televiziunea de stat iraniană, la două luni de la începutul războiului pornit de o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului. În același mesaj, liderul iranian a afirmat că „se deschide un nou capitol” pentru Golf și Strâmtoarea Ormuz. Ce schimbări indică Teheranul pentru Ormuz Conform informațiilor citate de Agerpres (care menționează relatări ale agențiilor AFP și EFE), Mojtaba Khamenei a spus că Iranul pregătește „noi reguli” privind: gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz; taxarea navelor care traversează acest coridor. Liderul suprem a susținut că aceste măsuri ar urma să aducă „calm, progres și beneficii economice” pentru țările din Golf. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendar, nivelul taxelor sau modul de aplicare. Context militar și mesaj către SUA În același discurs, Khamenei a afirmat că bazele americane din regiune, atacate de Iran cu rachete și drone, „nu au capacitatea” de a garanta securitatea lor sau a statelor-gazdă. Totodată, el a transmis că „străinii” nu ar avea ce căuta în zonă. Starea liderului suprem și absența din spațiul public Mediafax notează, citând Reuters prin intermediul unor persoane din anturajul său, că Mojtaba Khamenei se recuperează după răni la față și la picioare suferite într-un atac aerian care l-a ucis pe tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, la începutul războiului. Potrivit acelorași surse, el nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, mesajele fiind transmise în scris. [...]