Știri
Știri din categoria Externe
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va organiza luni o reuniune extraordinară la solicitarea Rusiei, în urma loviturilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, informează Agerpres. Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului.
Misiunea permanentă a Rusiei, aliată a Teheranului, a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a discuta despre loviturile militare asupra teritoriului iranian. Solicitarea a fost confirmată de Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale la Viena.
Anterior, sâmbătă, reprezentanța iraniană la ONU a adresat o cerere similară directorului AIEA, Raphael Grossi. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta a subliniat necesitatea examinării „acuzațiilor nefondate și actelor reprobabile” împotriva programului nuclear pașnic al Iranului.
Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernatorilor, care include 35 de țări, va preceda o altă sesiune deja programată. AIEA, agenția ONU responsabilă cu promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare, a făcut apel la reținere pentru a preveni riscurile de securitate nucleară în Orientul Mijlociu.
În contextul acestor evenimente, Iranul a confirmat moartea ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma bombardamentelor. Ca răspuns, Iranul a anunțat noi lovituri asupra Israelului și bazelor americane din Golf.
Teheranul, acuzat de SUA și Israel că urmărește obținerea armei atomice, își apără dreptul la tehnologie nucleară civilă și refuză AIEA accesul complet la instalațiile sale nucleare. Relațiile cu AIEA s-au deteriorat după un conflict scurt cu Israelul, dar inspecțiile au fost reluate, deși nu la toate siturile nucleare cheie.
„Acuzațiile nefondate, amenințările infame și actele reprobabile ale agresorilor la adresa programului nuclear pașnic iranian vor trebui să fie examinate imediat de Consiliu”, a declarat reprezentanța iraniană la ONU.
Recomandate
Confiscarea unei drone submarine americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de escaladare într-un coridor-cheie pentru energie , într-un moment în care Iranul menține strâmtoarea închisă și încearcă să impună un nou regim de control al tranzitului, potrivit News , care citează AFP. Gardienii Revoluției , armata ideologică a regimului iranian, au anunțat că au „capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane” la intrarea în Strâmtoarea Ormuz, „marți în zori”. Potrivit comunicatului difuzat de televiziunea de stat, „imagini ale submarinului vor fi difuzate în orele următoare”. Presa iraniană susține că aparatul ar fi folosit în misiuni precum recunoaștere și supraveghere a fundului marin, inspectarea cablurilor și canalizărilor submarine, cartografierea fundurilor marine și detectarea minelor. Strâmtoarea Ormuz, închisă de la începutul războiului Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de o cincime dintre hidrocarburile la nivel mondial, este închisă de Teheran de la începutul Războiului din Iran, declanșat la 28 februarie de către Statele Unite și Israel, conform aceleiași relatări. În paralel, Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene, iar Iranul cere ca navele să solicite o autorizație pentru a traversa strâmtoarea, insistând că nu va reveni la regimul de liberă navigație dinainte de război. Miza operațională: control, autorizare și taxe Teheranul vrea să impună taxe de servicii navelor care traversează strâmtoarea, o măsură respinsă ferm atât de Washington, cât și de țări din Orientul Mijlociu. În acest context, incidentul cu drona adaugă presiune pe un punct de tranzit deja blocat și disputat, cu potențial de a amplifica tensiunile militare și de a complica și mai mult regulile de trecere pentru nave. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
SUA extind sancțiunile asupra aviației iraniene, crescând riscul de excludere financiară pentru companiile care fac afaceri cu transportatorii din Iran , potrivit Al Jazeera . Pachetul vizează atât linii aeriene comerciale și private, cât și firme care le furnizează servicii, într-o mișcare menită să taie „liniile de finanțare” ale Teheranului. Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat marți 36 de sancțiuni „legate de Iran”, parte dintr-un demers de izolare denumit „Operation Economic Outcast”. Măsurile extind sancțiunile existente asupra companiei private iraniene Mahan Air și includ alte companii de aviație din Iran, precum și furnizori care le sprijină operațiunile. În logica de reglementare și conformare, mesajul central al Washingtonului este că riscul nu se oprește la entitățile iraniene sancționate, ci se propagă către parteneri și furnizori. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că firmele care continuă să susțină companiile aeriene iraniene pot fi „tăiate de la sistemul financiar global”. „Astăzi, ne-am ținut promisiunea cu sancțiuni asupra companiilor care continuă să sprijine Mahan Air… Oricine face afaceri cu companiile aeriene rămase ale Iranului, pe care le-am sancționat astăzi: riscați să fiți tăiați de la sistemul financiar global.” Ce înseamnă sancțiunile, dincolo de Iran: efect de „contagiune” pentru furnizori Conform articolului, sancțiunile se aplică și țărilor și companiilor care fac afaceri cu entitățile restricționate și includ înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA. Practic, măsurile cresc costurile de conformare și riscurile juridice pentru operatori și furnizori din afara Iranului care ar continua relațiile comerciale cu sectorul aviatic iranian. Washingtonul a acuzat anterior companii străine din țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Malaezia că ar fi furnizat companiilor aeriene iraniene piese și servicii logistice. Context: presiune economică într-un conflict prelungit Mahan Air se află sub sancțiuni încă din 2011, când guvernul SUA a acuzat compania că sprijină Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Al Jazeera notează că, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat în 2025, administrația a intensificat presiunea asupra Iranului. Textul plasează noul pachet de sancțiuni în contextul unui război lansat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, ajuns la șase luni în august, fără o concluzie la vedere. În paralel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct sensibil: la începutul războiului, Iranul a restricționat trecerea, iar prețurile combustibililor au crescut în SUA și la nivel global; ulterior, administrația Trump a anunțat o blocadă navală și sancțiuni suplimentare pentru a limita „liniile de finanțare” ale Iranului. De partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a criticat decizia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că Washingtonul recurge la „mai multe sancțiuni” după ce nu și-ar fi atins obiectivele prin sancțiuni sau război. La ce să se aștepte companiile: risc mai mare de conformare și acces la finanțare Din perspectiva mediului de afaceri, miza imediată este extinderea riscului de sancțiuni secundare: nu doar operatorii iranieni sunt vizați, ci și companiile care le furnizează piese, logistică sau alte servicii. În practică, asta poate însemna verificări mai stricte ale partenerilor, întreruperea unor relații comerciale și expunere la înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA, dacă există legături cu entitățile sancționate. [...]
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Schimbul de lovituri dintre SUA și Iran a împins temporar petrolul la 99,46 dolari , pe fondul escaladării conflictului din Golf și al riscului crescut pentru transporturile de țiței, potrivit Al Jazeera . Armata americană spune că a distrus cinci petroliere iraniene, iar Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra unei baze americane din Iordania. SUA afirmă că a lovit petrolierele în Golful Oman și în apropiere de insula Kharg după ce Iranul ar fi lansat, de două ori în două zile, rachete balistice asupra unei nave de război americane. În replică, Iranul a tras rachete asupra forțelor americane staționate la baza Al Azraq din Iordania. De ce contează: risc de șoc pe piața petrolului Potrivit aceleiași surse, ostilitățile au dus pentru scurt timp cotația petrolului la 99,46 dolari (aprox. 448 lei) marți. Contextul este unul deja tensionat: la șase luni de la începutul războiului SUA și Israel cu Iranul, Teheranul menține închisă Strâmtoarea Hormuz , iar Washingtonul aplică o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Ce spune Washingtonul despre atacul asupra petrolierelelor Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că Gardienii Revoluției (IRGC) au încercat să lovească o navă de război americană de două ori în ultimele două zile, dar nava „a evitat cu succes” atacurile. CENTCOM a precizat că nu au existat victime în rândul personalului american. În același comunicat, CENTCOM a spus că a ripostat lovind și „distrugând” patru petroliere în Golful Oman — M/T Kaviz, M/T Charminar, M/T Horizon 1 și M/T Riesco — și M/T Derya în apropiere de insula Kharg, precizând că echipajele au fost avertizate să abandoneze navele înainte ca acestea să fie făcute nefuncționale. Reacția Iranului și amenințări la adresa transporturilor din Golf Televiziunea de stat IRIB a confirmat atacul din apropierea insulei Kharg, despre care notează că gestiona circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului înainte de război. IRIB a mai relatat că echipajul a fost evacuat și că o a doua navă ar fi fost lovită lângă portul Jask din Golful Oman. IRGC a susținut că „mai multe” nave comerciale iraniene au fost lovite și a anunțat că a răspuns prin „lovituri puternice” asupra bazei Al Azraq. De asemenea, IRGC a afirmat că atacurile anterioare asupra distrugătoarelor americane DDG-119 și DDG-53 ar fi provocat „pagube semnificative”, afirmație care nu este confirmată în material din surse independente. În plus, IRGC a amenințat că va viza petroliere aflate în porturi din Kuweit și Bahrain, cerând echipajelor să evacueze. Iordania: 18 din 20 de rachete interceptate, fără victime Forțele Armate ale Iordaniei au anunțat că apărarea antiaeriană a angajat 20 de rachete balistice și a interceptat 18, iar două au căzut în zone nelocuite. Armata iordaniană a spus că nu au existat victime și că echipe specializate au început securizarea locurilor unde au căzut resturi și schije. Mesaje politice: avertisment iranian, linie dură la Washington Șeful Statului Major al Forțelor Armate iraniene, Ali Abdollahi, avertizase anterior că orice atac asupra petrolierelelor iraniene va duce la lovirea bazelor americane din regiune. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Washingtonul va continua să lovească nave iraniene dacă Iranul încearcă să atace nave militare americane: „Iranul continuă să încerce să lovească nave ale marinei SUA, iar de fiecare dată când fac asta sau încearcă să facă asta, vor pierde petroliere.” În lipsa unor semnale de detensionare în relatarea citată, riscul imediat rămâne extinderea atacurilor asupra infrastructurii și transporturilor petroliere din Golf, cu efect direct asupra volatilității prețurilor. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
