Știri
Știri din categoria Externe
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile, potrivit Antena 3 CNN. După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru.
Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial.
În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN.
„Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic.
Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie.
Recomandate
Iranul încearcă să reducă speculațiile despre sănătatea Liderului Suprem Mojtaba Khamenei, promițând publicarea unor imagini cu acesta în spațiul public. Potrivit The Jerusalem Post , un lider al Basij a spus că în viitor vor fi difuzate înregistrări și „alte documente” care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”, pe fondul absenței sale din aparițiile publice de la preluarea funcției. Informația apare în contextul unor relatări ale presei de stat iraniene despre o întâlnire, la final de iulie, între președintele Masoud Pezeshkian și Liderul Suprem Mojtaba Khamenei, în jurul începutului celui de-al treilea an de mandat al președintelui. Conform aceleiași relatări, discuțiile au vizat atât chestiuni militare, cât și economia – inclusiv asigurarea resurselor, administrarea cursului valutar și utilizarea energiei, precum și legăturile economice cu parteneri externi. Mesaje contradictorii despre accesul președintelui la Liderul Suprem În ultimele săptămâni, Pezeshkian a oferit versiuni diferite despre cât de ușor poate comunica cu Khamenei. Pe 21 iulie, președintele a spus că interacțiunile cu liderul suprem „cresc de la o zi la alta”, însă la început de august a afirmat că este „foarte dificil” să comunice cu acesta. Presa de stat a mai relatat și despre o întâlnire în mai, de câteva ore, prezentată atunci drept prima întâlnire raportată public între cei doi de când Khamenei a devenit lider suprem. Ce a promis Basij și de ce contează Adjunctul Basij, Ghasem Ghoraishi, a declarat că vor fi publicate: imagini și documente care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”; materiale din întâlniri cu comandanți ai forțelor armate. Ghoraishi a susținut că difuzarea imaginilor ar „aduce din nou rușine” „dușmanilor și detractorilor” poporului iranian, comentarii care, în context, par menite să contracareze speculațiile legate de starea de sănătate a liderului suprem și lipsa aparițiilor publice. Context: absența din spațiul public și informațiile despre o posibilă rănire Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când i-a succedat tatălui său în martie, potrivit materialului. În același timp, este menționat că ar fi fost „grav rănit” într-un atac din 28 februarie, în care a fost ucis tatăl și predecesorul său, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a războiului americano-israelian cu Iranul. Materialul notează și că, înainte de a deveni lider suprem, Khamenei a avut, în general, un profil public redus. Deocamdată, sursa nu indică un calendar pentru publicarea înregistrărilor promise, ci doar că acestea vor fi difuzate „în viitor”. [...]
JD Vance susține că SUA au „distrus” programul nuclear al Iranului , o afirmație care ridică miza negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Informația apare într-un material Al Jazeera , publicat pe 8 august 2026. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Washingtonul a „distrus” programul nuclear al Iranului și i-a degradat capacitățile militare. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura acțiunilor invocate sau despre evaluări independente care să confirme afirmația. În același timp, Teheranul cere Statelor Unite compensații și încetarea blocadei navale înainte de a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Condiționarea redeschiderii de aceste cerințe indică faptul că disputa are o componentă operațională directă asupra transportului maritim într-una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Din perspectiva piețelor și a companiilor dependente de transportul maritim, mesajul relevant este că redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet politic mai larg, în care Iranul cere concesii concrete, iar SUA își afirmă public poziția de forță. Materialul nu precizează un calendar sau pași agreați pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
Nivelul scăzut al Dunării la Budapesta a declanșat o recuperare cu miză de patrimoniu , după ce o motocicletă militară din Al Doilea Război Mondial și rămășițele a doi soldați germani au fost găsite în albia fluviului, potrivit Antena 3 . Cazul a atras atenția internațională și pune în mișcare instituțiile de profil, de la muzeu la specialiști în identificarea victimelor. Descoperirea a fost făcută pe fondul scăderii nivelului apei, care a scos la iveală motocicleta în zona Budapestei. Vehiculul a fost recuperat de Muzeul ungar pe 2 august, din Piața Batthyány, vizavi de Parlament, iar ulterior a fost curățat și conservat în hangarul muzeului din capitala Ungariei. Ce s-a recuperat și de ce contează operațional Potrivit Institutului și Muzeului de Istorie Militară din Ungaria , motocicleta este un model DKW NZ 350-1 , produs între 1944 și 1945. La momentul scoaterii din Dunăre, era îmbibată cu apă și acoperită de nămol, iar greutatea ei depășea 200 de kilograme , conform aceleiași surse. Modelul este descris ca fiind aproape complet intact, iar detaliile tehnice menționate includ: o „aripioară”/racletă pe cadrul din spate, gândită să împiedice noroiul și zăpada să ajungă în transmisia pe lanț, modificare asociată experienței din iernile din Rusia; un bloc motor din fontă cenușie (aliaj turnat pe bază de fier, cu conținut ridicat de grafit), alegere explicată prin deficitul de aluminiu din timpul războiului. În total, până la finalul războiului ar fi fost fabricate puțin sub 12.000 de exemplare din NZ 350-1, mai notează materialul. Publicația precizează însă că, pe baza informațiilor disponibile, nu poate fi stabilită încă ziua sau luna exactă a producției exemplarului găsit. Rămășițe umane și identificare: ce se știe și ce rămâne incert Sub motocicletă au fost descoperite rămășițele a doi soldați germani , iar plăcuțele lor de identificare, păstrate complet, ar putea permite stabilirea identității după mai bine de 80 de ani. A fost găsit și un scut de mânecă „Kuban” , însemn care ar putea indica o desfășurare anterioară în capul de pod Kuban, în Caucaz. În apropiere au mai fost identificate obiecte din echipamentul original, între care: o canistră de benzină; o Y-strap (ham din piele purtat peste umeri, folosit pentru fixarea echipamentului); o teacă pentru baionetă. Deși se presupune că rămășițele ar aparține motociclistului și pasagerului, Institutul de Istorie Militară din Ungaria ia în calcul și o explicație alternativă: zona ar fi putut fi folosită ca groapă pentru resturi și deșeuri de război după încheierea asediului, unde ar fi fost aruncate muniție și echipamente. În consecință, descoperirile de până acum nu permit o concluzie definitivă că cei doi se aflau pe motocicletă în momentul morții. Context industrial: de la DKW la Auto Union Materialul trece și prin istoricul DKW, companie care își are originile în activitatea inginerului danez Jørgen Skafte Rasmussen, cu începuturi în 1907, în Zschopau (Saxonia). În 1932, DKW a fuzionat cu Audi, Horch și Wanderer, formând Auto Union AG , iar în anii ’30 compania s-a implicat tot mai mult în reînarmarea Germaniei, inclusiv prin producția modelului NZ 350 pentru Wehrmacht. După război, uzina DKW din Zschopau a fost demontată de forțele sovietice de ocupație, iar producția a fost reluată în URSS prin modelul IZh-350 , bazat tehnic în mare parte pe DKW NZ 350, cu peste 127.000 de exemplare construite până în 1951, potrivit articolului. [...]
Parlamentul Ungariei a ales un nou președinte , iar schimbarea vine pe fondul unei modificări constituționale care a dus la încheierea anticipată a mandatului precedent, potrivit G4Media , care citează MTI via Agerpres. Andras Baka , fost șef al Curții Supreme și candidatul partidului aflat la putere, Partidul Tisza , a fost votat de Parlament prin vot secret, cu 140 de voturi „pentru” și 6 „împotrivă”. Schimbarea la vârful statului a fost declanșată de încheierea mandatului fostului președinte Tamas Sulyok la 20 iulie, „în urma celei de-a 17-a modificări a legii fundamentale”, notează aceeași sursă. Până la alegerea noului șef al statului, prerogativele prezidențiale au fost exercitate de președinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer. Baka urmează să preia funcția „în a opta zi după anunțarea rezultatului alegerilor”, conform informațiilor transmise. [...]
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Parlamentul Turciei a votat o lege care creează un cadru de reintegrare pentru combatanții PKK ce depun armele, fără amnistie generală , un pas cu implicații directe de reglementare asupra modului în care statul gestionează ieșirea dintr-un conflict intern de decenii, potrivit news.ro . Legea a fost adoptată luni seara cu o majoritate largă: 468 de voturi pentru, 88 împotrivă și șase abțineri. Textul stabilește condițiile pentru „întoarcerea la viața civilă” a membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care renunță la arme, după peste 40 de ani de confruntări armate, fără să includă însă o amnistiere generală. Un punct rămas deschis este soarta lui Abdullah Öcalan , fondatorul PKK, care „rămâne să fie stabilită”, notează publicația, citând AFP. Öcalan, în vârstă de 77 de ani, condamnat la închisoare pe viață și deținut în izolare din 1999 pe o insulă-închisoare în largul Istanbulului, le-a cerut anul trecut combatanților PKK să depună armele, în contextul unui demers inițiat de un aliat apropiat al președintelui Recep Tayyip Erdogan. În plan practic, adoptarea legii mută procesul de pace într-o etapă de implementare, în care criteriile de eligibilitate și mecanismele de reintegrare vor conta mai mult decât mesajele politice: fără o amnistie generală, reintrarea în societate rămâne condiționată de renunțarea la arme și de cadrul juridic stabilit de noul act normativ. [...]
