Știri
Știri din categoria Externe
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile, potrivit Antena 3 CNN. După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru.
Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial.
În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN.
„Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic.
Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că Putin ar putea profita de un război prelungit în Iran , pe fondul riscului de penurie de rachete pentru apărarea aeriană a Ucrainei, relatează Digi24 . Președintele ucrainean a spus că un conflict de durată în Orientul Mijlociu ar putea consuma resurse militare care altfel ar ajunge la Kiev. Într-o declarație pentru BBC, Zelenski a invocat ritmul de producție al rachetelor Patriot în SUA și consumul ridicat de muniție în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu, susținând că această presiune ar duce, în timp, la diminuarea stocurilor disponibile. În acest context, el a afirmat că Moscova ar avea de câștigat dacă resursele occidentale se concentrează în altă parte. „Pentru Putin, un război îndelungat în Iran este un avantaj”, a spus Zelenski, pe măsură ce resursele se epuizează. Zelenski a legat și tema sancțiunilor de capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, afirmând că relaxarea măsurilor restrictive a dus la creșterea vânzărilor de țiței ale Rusiei. El a cerut aliaților să mențină presiunea, inclusiv asupra flotei „din umbră” (rețeaua de nave folosite pentru a transporta petrol ocolind restricțiile), susținând că astfel de transporturi ar trebui oprite și blocate. Pe componenta diplomatică, liderul ucrainean a declarat că Ucraina acceptă negocieri de pace „la orice dată și în orice loc”, dar nu pe teritoriul Rusiei. Potrivit lui Zelenski, partea americană s-a declarat dispusă să găzduiască discuții în SUA, însă Rusia s-ar opune unei astfel de întâlniri, iar Kievul spune că se concentrează pe propunerea americană privind data și locul. Separat, discuțiile dintre Ucraina și SUA au continuat duminică, după întâlnirea de sâmbătă de la Miami. Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov , a declarat că au fost abordate „următorii pași” ai negocierilor, în condițiile în care Kievul insistă pentru reluarea discuțiilor trilaterale cu Rusia; echipa americană i-a inclus pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. [...]
Leon Panetta spune că Donald Trump nu are o ieșire clară din războiul cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care relatează despre un interviu acordat de fostul șef al CIA publicației The Guardian. Panetta afirmă că acțiunile președintelui american au alimentat o criză pe piața globală de energie, în contextul războiului lansat împotriva Iranului la 28 februarie. Fost director al CIA (februarie 2009 – iunie 2011) și ulterior secretar al apărării (iulie 2011 – februarie 2013), Panetta susține că aparatul american de securitate națională a luat mereu în calcul capacitatea Iranului de a genera o criză prin blocarea strâmtorii Ormuz. Pe această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate, iar pentru statele din Golful Persic reprezintă și principala cale de import pentru alimente. În interviul citat, Panetta îl acuză pe Trump că „tinde să fie naiv” în privința felului în care pot evolua evenimentele și critică modul în care președintele își susține public pozițiile, sugerând că acestea nu sunt dublate de o strategie de ieșire din conflict. „Dacă o spune și continuă să o spună, există întotdeauna o speranță că se va adeveri ceea ce spune. Însă asta fac copiii. Președinții nu fac asta” Panetta mai afirmă că uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, într-un atac israelian sprijinit de SUA la începutul războiului, nu a fost o decizie oportună, în condițiile în care acesta a fost succedat de fiul său, Mojtaba Khamenei. În evaluarea fostului oficial, schimbarea a dus la consolidarea regimului de la Teheran și la instalarea unui lider mai tânăr, cu o poziție „mult mai dură”. În ceea ce privește blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului, Panetta consideră că situația era previzibilă și că reprezenta una dintre vulnerabilitățile majore ale unui război cu Iranul, cu potențialul de a declanșa „o criză petrolieră imensă”. El susține că Trump poate revendica o victorie, însă fără o încetare a focului nu are un rezultat concret, iar o astfel de încetare rămâne improbabilă cât timp Teheranul menține presiunea prin controlul asupra strâmtorii. [...]
Armata israeliană susține că a interceptat 92% din rachetele balistice iraniene , potrivit G4Media , care citează agenția AFP, în contextul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de SUA și Israel. Conform informațiilor prezentate, Iranul ar fi lansat peste 400 de rachete balistice asupra Israelului de la începutul conflictului, iar armata israeliană afirmă că doar patru au produs „impacturi directe”. Declarația a fost făcută de locotenent-colonelul Nadav Shoshani, purtător de cuvânt al armatei israeliene. „Am obținut rate de interceptare excelente, cu o rată de succes 92%”, și numai patru impacturi directe, a spus acest purtător de cuvânt, locotenent-colonelul Nadav Shoshani. Articolul notează că nu este cunoscut câte rachete interceptoare au fost folosite și nici care este nivelul actual al stocurilor pentru sistemele antiaeriene israeliene, după atacurile iraniene efectuate atât cu drone, cât și cu rachete balistice. În teren, două rachete iraniene au lovit sâmbătă seara orașele Dimona și Arad, în sudul Israelului, rănind peste 100 de persoane și provocând pagube importante în zone rezidențiale. La Dimona se află un centru strategic de cercetare nucleară, situat la aproximativ cinci kilometri de locul impactului, transmite Agerpres, citată de G4Media. Atacul asupra celor două orașe a fost prezentat ca represalii după bombardamentele americano-israeliene care au lovit complexul iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz. În același timp Israelul operează o apărare antiaeriană „stratificată”, bazată pe sistemele „Cupola de Fier” (Iron Dome), „Praștia lui David” (David’s Sling) și „Săgeata” (Arrow). Pe partea iraniană, articolul menționează că Teheranul avea înainte de război cel mai mare stoc de rachete balistice din Orientul Mijlociu, însă dimensiunea exactă a arsenalului rămâne incertă: estimările variază de la circa 2.500 (armata israeliană) până la aproximativ 6.000 (alți analiști). Totodată, G4Media consemnează că vineri două rachete balistice iraniene au fost lansate spre baza americano-britanică Diego Garcia, la circa 4.000 de kilometri de Iran, peste limita de 2.000 de kilometri despre care se credea că nu ar fi depășită de razele de acțiune ale acestor rachete. [...]
Japonia ar putea lua în calcul deminarea Strâmtorii Hormuz dacă se ajunge la o încetare completă a focului în războiul SUA-Israel cu Iranul, a declarat duminică ministrul de Externe Toshimitsu Motegi, potrivit Reuters . Strâmtoarea este un punct-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol, prin ea trecând aproximativ o cincime din transporturile mondiale de țiței. Motegi a spus, într-o emisiune la Fuji TV, că o astfel de opțiune ar apărea doar într-un scenariu condiționat de încetarea focului și de existența minelor navale care blochează navigația. „Dacă ar exista o încetare completă a focului, ipotetic vorbind, atunci lucruri precum deminarea ar putea intra în discuție”, a declarat Motegi. „Este pur ipotetic, dar dacă s-ar stabili o încetare a focului și minele navale ar crea un obstacol, atunci cred că ar fi ceva de luat în considerare.” Contextul este complicat de limitele impuse Japoniei de constituția sa pacifistă de după război. Totuși, legislația de securitate adoptată în 2015 permite utilizarea Forțelor de Autoapărare în afara țării dacă un atac, inclusiv asupra unui partener apropiat, amenință supraviețuirea Japoniei și nu există alte mijloace pentru a răspunde. Ministrul a mai precizat că Tokyo nu are, în acest moment, planuri imediate de a căuta aranjamente care să permită trecerea prin Strâmtoarea Hormuz pentru nave japoneze blocate, dar a insistat asupra importanței creării condițiilor pentru ca toate navele să poată naviga prin acest culoar îngust. În paralel, ministrul iranian de Externe Abbas Araqchi a declarat vineri agenției Kyodo că a discutat cu Motegi despre posibilitatea de a permite trecerea navelor cu legături japoneze. Miza economică pentru Japonia este ridicată: circa 90% din importurile sale de petrol tranzitează strâmtoarea, pe care Teheranul a închis-o în mare parte pe durata războiului, ajuns în a patra săptămână. Creșterea prețurilor globale la petrol a determinat Japonia și alte țări să elibereze petrol din rezerve, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut joi premierului japonez Sanae Takaichi să „facă un pas înainte”, în contextul presiunilor asupra aliaților pentru a trimite nave de război care să ajute la redeschiderea rutei; Takaichi a spus ulterior că l-a informat pe Trump ce sprijin poate și ce nu poate oferi Japonia, în limitele legilor sale. [...]
Benyamin Netanyahu spune că Israelul va continua să lovească Iranul „pe toate fronturile” , după atacurile cu rachete iraniene asupra a două orașe din sudul Israelului, soldate cu aproximativ 100 de răniți, relatează News.ro . Declarația premierului israelian a fost făcută sâmbătă seara, într-un comunicat transmis de serviciile sale, pe fondul escaladării confruntărilor dintre cele două state. Netanyahu a descris momentul drept unul critic pentru securitatea țării și a reiterat intenția de a continua operațiunile militare. „Este o seară foarte dificilă în lupta pentru viitorul nostru. Suntem hotărâți să continuăm să lovim dușmanii noștri pe toate fronturile.” Duminică dimineață, armata israeliană a anunțat că desfășoară lovituri aeriene în centrul Teheranului, la o zi după atacurile iraniene din sudul Israelului. Potrivit comunicatului militar, operațiunile vizează „regimul terorist iranian” „în inima Teheranului”. Iranul a atacat sâmbătă orașele Dimona și Arad , rănind aproximativ 100 de persoane, inclusiv doi băieți de 5 și 12 ani. Conform informațiilor din aceeași sursă, atacurile au produs pagube importante la mai multe clădiri, iar puterea exploziei ar indica folosirea unui focos convențional încărcat cu sute de kilograme de exploziv. [...]
Tel Aviv a fost lovit din nou într-un nou val de atacuri iraniene pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și Israel. Autoritățile medicale au transmis că majoritatea răniților au suferit leziuni ușoare, însă un bărbat a fost rănit mai grav în urma exploziei. Conform armatei israeliene și serviciilor de salvare, racheta ar fi avut un focos cu muniții dispersate (cluster), care împrăștie submuniții pe o arie mai largă. Acestea ar fi căzut în mai multe locuri din zona Tel Aviv, provocând pagube la clădiri și pe străzi. În timpul atacului, sirenele de raid aerian au sunat în Tel Aviv și în alte orașe din centrul Israelului, iar sistemele de apărare antirachetă au încercat să intercepteze proiectilele lansate din Iran. Lovitura este prezentată ca parte a unui nou val de atacuri iraniene asupra Israelului, după ce rachete au lovit anterior orașele Dimona și Arad din sudul țării. Echipele de intervenție au fost trimise în mai multe puncte din zona metropolitană Tel Aviv, unde au căzut fragmente ale rachetei și submunițiile dispersate. [...]
