Știri
Știri din categoria Externe

O rachetă iraniană s-a prăbușit pe un câmp din estul Siriei, iar localnicii – inclusiv copii – s-au apropiat de ea fără teamă, imaginile surprinse la fața locului arătând cum oile pasc în jurul proiectilului, iar unii copii chiar se cațără pe acesta. Potrivit Antena 3 CNN, incidentul a avut loc în satul Dimhiyye al-Kabira, din apropierea orașului Qamishli, aproape de granița dintre Siria și Turcia.
Racheta a rămas înfiptă în pământ la marginea localității, atrăgând imediat atenția oamenilor din zonă. Fotografii realizate după incident arată localnici și ciobani adunați în jurul obiectului militar, în timp ce animalele pasc liniștite în apropiere. În ciuda riscurilor evidente, copiii au fost surprinși atingând racheta sau urcând pe ea.
Un copil din sat a povestit pentru Reuters că racheta a trecut deasupra zonei dimineața, în timp ce oamenii își duceau animalele la pășunat.
„La ora 7 dimineața eram cu oile pe câmp. Am văzut racheta trecând deasupra noastră, apoi a explodat în aer și a căzut pe pământ. Animalele s-au speriat din cauza zgomotului puternic, iar noi ne-am adăpostit”, a spus acesta.
Potrivit informațiilor citate de presă, nimeni nu a fost rănit în urma incidentului.
Evenimentul vine la scurt timp după ce autoritățile turce au anunțat că sisteme de apărare ale NATO au interceptat o rachetă care s-ar fi îndreptat spre baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate forțe americane și unde ar exista arme nucleare tactice.
Iranul a respins însă acuzațiile și a declarat că nu a lansat rachete în direcția Turciei.
Imaginile surprinse în Siria reflectă în același timp realitatea unei regiuni obișnuite cu conflictul: pentru mulți localnici, prezența unei rachete căzute pe câmp a devenit un episod tratat aproape cu normalitate, în ciuda pericolului potențial.
Recomandate

NATO condamnă vizarea Turciei de către Iran potrivit Digi24 . Reacția vine după ce o rachetă balistică lansată miercuri din Iran, detectată ca îndreptându-se către spațiul aerian turc, a fost doborâtă de unități de apărare aeriană și antirachetă ale Alianței dislocate în estul Mediteranei. Reacția NATO după interceptarea rachetei Alianța a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că își menține postura de descurajare și apărare „puternică în toate domeniile”, inclusiv pe componenta de apărare aeriană și antirachetă. „Condamnăm vizarea Turciei de către Iran. Postura noastră de descurajare și apărare rămâne puternică în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă. NATO sprijină ferm toți aliații, inclusiv Turcia, în timp ce Iranul continuă atacurile sale nediscriminatorii în întreaga regiune.” Mesajul NATO plasează incidentul în registrul apărării colective și al sprijinului pentru un stat aliat, într-un moment în care tensiunile regionale sunt în creștere. Ce spune Ministerul Apărării din Turcia despre incident Ministerul Apărării Naționale din Turcia a anunțat, într-un comunicat, că racheta balistică a fost detectată ca fiind lansată din Iran și că ar fi traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei înainte să se îndrepte către spațiul aerian turc. Potrivit aceleiași informări, racheta a fost „neutralizată” de unitățile de apărare aeriană și antirachetă ale NATO dislocate în estul Mediteranei. De ce contează și ce elemente sunt confirmate public Din informațiile publicate până acum, incidentul are relevanță directă pentru securitatea unui aliat NATO și pentru funcționarea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă ale Alianței în proximitatea flancului sud-estic. Pe baza detaliilor din comunicările citate, sunt confirmate public următoarele elemente: a existat o rachetă balistică detectată ca fiind lansată din Iran; traiectoria indicată a inclus traversarea spațiilor aeriene ale Irakului și Siriei; ținta indicată a fost spațiul aerian al Turciei; racheta a fost neutralizată de unități NATO dislocate în estul Mediteranei. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre tipul rachetei, locul exact al interceptării sau eventuale pagube, iar NATO și autoritățile turce nu anunță, în acest stadiu, măsuri suplimentare care ar urma să fie luate. [...]

Războiul cu Iranul ar putea costa Israelul aproximativ 3 miliarde de dolari pe săptămână , dacă restricțiile severe impuse economiei rămân în vigoare, avertizează Ministerul israelian al Finanțelor. Potrivit The Times of Israel , pierderile sunt estimate la circa 9,4 miliarde de șekeli pe săptămână . Estimarea apare într-o scrisoare trimisă de directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom , către conducerea Comandamentului Frontului Intern al armatei israeliene. Oficialul a cerut relaxarea parțială a restricțiilor pentru a permite redeschiderea graduală a unor activități economice. După ofensiva lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, armata israeliană a impus măsuri de securitate la nivel național. Acestea includ închiderea școlilor, suspendarea majorității activităților economice și interzicerea adunărilor publice , cu excepția sectoarelor esențiale. De asemenea, mulți angajați lucrează de acasă, iar un număr mare de rezerviști a fost mobilizat. Ministerul Finanțelor din Israel avertizează că menținerea acestor restricții la nivelul actual – denumit „nivel roșu” – produce pierderi economice uriașe. În schimb, o trecere la un regim mai flexibil, numit „nivel portocaliu”, ar permite redeschiderea parțială a locurilor de muncă și ar reduce costul economic la aproximativ 4,5 miliarde de șekeli pe săptămână , adică aproape jumătate din pierderile actuale. Autoritățile israeliene încearcă astfel să găsească un echilibru între securitate și funcționarea economiei. Potrivit oficialilor guvernamentali, restricțiile actuale au un impact major asupra economiei, care deja resimte efectele conflictelor și ale creșterii cheltuielilor militare din ultimii ani. Reprezentanți ai mediului de afaceri susțin că redeschiderea treptată a activității este esențială. Angajatorii care dispun de adăposturi sau spații protejate ar putea relua activitatea, iar pentru angajați munca reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și un factor de stabilitate psihologică în timpul războiului. [...]

Iranul amenință că va lovi reactorul nuclear israelian de la Dimona dacă SUA și Israel vor încerca schimbarea regimului de la Teheran , avertisment care marchează o nouă escaladare a tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de un oficial militar iranian și citată de agenția de presă ISNA . Ținta invocată de Teheran este instalația nucleară de la Dimona , situată în deșertul Negev din sudul Israelului. Complexul, cunoscut oficial drept Centrul de Cercetare Nucleară Negev, include reactorul IRR-2, un reactor cu apă grea care funcționează pe bază de uraniu natural și este considerat unul dintre cele mai sensibile obiective strategice ale statului israelian. Amenințarea vine după ce lideri americani și israelieni au vorbit deschis despre posibilitatea unei schimbări de regim în Iran. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că operațiunea militară urmărește inclusiv crearea condițiilor pentru ca populația iraniană să înlocuiască actuala conducere de la Teheran. Potrivit unor oficiali israelieni citați de publicația The Jerusalem Post, Washingtonul ar fi decis să continue operațiunile până când acest obiectiv ar putea fi atins. Un oficial de rang înalt de la Tel Aviv a afirmat că Donald Trump „intenționează să meargă până la capăt” și nu are de gând să renunțe la presiunea militară asupra regimului iranian. În paralel, ofensiva militară americană și israeliană continuă să vizeze structurile de securitate ale regimului iranian. Atacurile au lovit nu doar instalații ale Gardienilor Revoluției și ale miliției Basij, ci și infrastructuri interne ale statului. Analize ale imaginilor satelitare realizate de Bellingcat arată că cel puțin 15 secții de poliție din Teheran ar fi fost lovite în cadrul bombardamentelor recente. Oficialii americani și israelieni susțin că aceste operațiuni au rolul de a slăbi capacitatea regimului de a controla situația internă și de a reprima eventuale proteste, într-un moment în care conflictul militar cu Iranul se extinde și presiunile asupra conducerii de la Teheran cresc. [...]

Mii de luptători kurzi au lansat o ofensivă terestră în vestul Iranului , după ce au trecut frontiera din Irak și au ocupat mai multe poziții strategice în zonele montane, într-un nou episod al escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Informația este relatată de Newsweek România , care citează surse din cadrul unor grupări politice kurde. Potrivit acestor surse, operațiunile ar fi început în noaptea de 2 martie 2026, când mai multe grupări paramilitare kurde cu baze în Irak ar fi intrat pe teritoriul Iranului și ar fi atacat pozițiile forțelor regimului de la Teheran. Ofensiva nu ar reprezenta însă o acțiune oficială a administrației autonome din Kurdistanul irakian. Un oficial al Coaliției Forțelor Politice din Kurdistanul Iranian a declarat că operațiunea a fost declanșată simultan în mai multe puncte din regiunea de frontieră. Printre grupările implicate ar fi și PJAK (Partidul pentru o Viață Liberă în Kurdistan), organizație armată care se opune autorităților iraniene și care operează frecvent în zonele montane din vestul Iranului. În urma avansului luptătorilor kurzi, forțele iraniene ar fi evacuat orașul de frontieră Mariwan pe 3 martie și ar fi început consolidarea unor poziții defensive în regiune. Zona este cunoscută pentru relieful muntos, care favorizează operațiunile de gherilă și face dificilă intervenția militară rapidă. Evoluțiile apar în contextul războiului mai amplu dintre Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte. Unele analize sugerează că Washingtonul și Tel Avivul ar putea lua în calcul sprijinirea grupărilor kurde pentru a exercita presiuni suplimentare asupra regimului de la Teheran. Deocamdată nu există confirmări oficiale privind amploarea exactă a operațiunilor sau numărul real al combatanților implicați. Totuși, apariția unui front terestru în vestul Iranului ar putea complica semnificativ situația militară din regiune, deschizând un nou teatru de confruntare într-un conflict deja extins. [...]

Războiul dintre SUA, Israel și Iran s-a extins în mai multe state din regiune , cu atacuri asupra unui aeroport din Azerbaidjan, lovituri asupra petrolierelor din Golful Persic și noi lansări de rachete balistice iraniene către Israel. Potrivit Mediafax , conflictul a ajuns joi, 5 martie 2026, în a șasea zi, iar tensiunile cresc în mai multe puncte strategice din Orientul Mijlociu. În Azerbaidjan, un aeroport din exclava Nahicevan a fost lovit de rachete și drone venite din direcția Iranului, provocând incendii și rănirea a cel puțin două persoane. În paralel, Israelul a activat sistemele de apărare aeriană după ce Iranul a lansat mai multe runde de rachete balistice, sirenele fiind auzite inclusiv în zona Ierusalimului. Escaladarea s-a extins și pe mare. Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovirea unui petrolier american în nordul Golfului Persic, incident care ar fi provocat incendierea navei. În același timp, un petrolier sub pavilion britanic a fost vizat în apropierea Kuweitului cu o rachetă antinavă, iar o explozie a fost raportată la o navă aflată la ancoră în apropierea portului Mubarak Al-Kabeer. Iranul a transmis că deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că navele militare și comerciale ale statelor considerate inamice nu vor putea traversa zona cât timp conflictul continuă. Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor. Pe plan militar, Israelul a intensificat atacurile împotriva pozițiilor Hezbollah din Liban, inclusiv în sudul Beirutului, iar Teheranul a confirmat lovituri asupra unor grupări kurde din Irak, considerate ostile regimului iranian. În același timp, consecințele umanitare devin tot mai grave. Potrivit agenției HRANA, peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel. Pe plan diplomatic, mai mulți lideri occidentali cer reducerea violențelor. Canada și Australia au afirmat că susțin un armistițiu, însă consideră că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte de orice negociere. Conflictul a izbucnit pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene. De atunci, Iranul a răspuns cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane, ceea ce a extins confruntarea la nivel regional. [...]

Teheranul amenință Statele Unite cu represalii după scufundarea fregatei IRIS Dena , iar autoritățile iraniene acuză Washingtonul că a creat un precedent periculos prin atacul produs în apele internaționale din Oceanul Indian. Potrivit Antena 3 CNN , reacția dură a venit după ce un submarin american a lovit cu o torpilă nava de război iraniană IRIS Dena în apropiere de Sri Lanka. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a condamnat public acțiunea și a transmis un avertisment direct către Washington. Oficialul iranian a afirmat că fregata se afla la aproximativ 2.000 de mile de coastele Iranului și că ar fi fost atacată fără avertisment în apele internaționale. „Statele Unite au comis o atrocitate pe mare. Țineți minte aceste cuvinte: vor regreta amarnic precedentul pe care l-au creat”, a scris Araghchi într-un mesaj publicat pe platforma X. Reacția Teheranului vine după ce Pentagonul a confirmat scufundarea navei iraniene. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că un submarin de atac al SUA a distrus fregata cu o singură torpilă. Oficialul american a susținut că nava iraniană „credea că este în siguranță în apele internaționale”, însă operațiunea militară a dus la scufundarea ei rapidă. În urma atacului, autoritățile din Sri Lanka au lansat o amplă operațiune de căutare și salvare în zona în care s-a scufundat fregata, la aproximativ 40 de kilometri sud de insulă. Potrivit ministrului de Externe al țării, Vijitha Herath, la bordul navei se aflau aproximativ 180 de persoane. Până în prezent, marina din Sri Lanka a reușit să salveze 32 de marinari iranieni și a recuperat mai multe cadavre din mare, în timp ce alți membri ai echipajului sunt în continuare dispăruți. Supraviețuitorii au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Fregata IRIS Dena participase anterior la exerciții navale în Golful Bengal, desfășurate între 18 și 25 februarie. Amenințările lansate acum de Teheran indică o creștere a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, într-un moment în care conflictul regional din Orientul Mijlociu se extinde și în alte zone strategice, inclusiv în Oceanul Indian. [...]