Știri
Știri din categoria Externe
Qatar a obținut un punct care comprimă grupa B, după ce a egalat Elveția în minutul 90+5, 1-1, la Campionatul Mondial 2026, rezultat care lasă toate cele patru echipe cu același bilanț după prima etapă, potrivit Adevărul. Meciul s-a jucat la San Francisco, pe Bay Arena, în fața a 67.966 de spectatori.
Elveția a controlat jocul, inclusiv printr-o posesie de 75% în prima repriză, dar a intrat la pauză cu un avantaj minim. Scorul a fost deschis în minutul 17, din penalty, după un fault comis de portarul qatarez Mahmoud Abunada asupra lui Remo Freuler, iar Breel Embolo a transformat.
După pauză, elvețienii au redus ritmul, iar lipsa de eficiență i-a costat. Qatar a egalat în al cincilea minut al prelungirilor: Al Amin a centrat din stânga, iar căpitanul Boualem Khoukhi a înscris cu capul din interiorul careului (90+5).
Portarul Abunada, deși avertizat cu cartonaș galben în minutul 16, a avut intervenții importante, inclusiv la șuturile lui Dan Ndoye și Ruben Vargas, în prelungirile primei reprize, menținând Qatarul în joc.
Egalul de la San Francisco face ca, în grupa B, toate echipele să aibă câte un punct și golaveraj 1-1, după ce și celălalt meci s-a terminat 1-1 (Canada – Bosnia Herțegovina). Pentru Qatar, rezultatul înseamnă primul punct la acest turneu final, iar pentru Elveția, un start fără marjă de eroare, după ce a irosit avantajul și controlul jocului.
Recomandate
Escaladarea atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei pune presiune pe stocurile limitate de interceptoare Patriot ale Ucrainei , iar diferența dintre ritmul lansărilor și capacitatea de apărare riscă să se traducă în mai multe lovituri reușite asupra orașelor, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times. În ultimele săptămâni, atacurile rusești cu rachete balistice asupra Ucrainei au crescut ca intensitate și amploare, iar una dintre vulnerabilitățile majore ale armatei ucrainene este lipsa suficientă a interceptoarelor Patriot pentru a ține pasul cu barajele lansate de Moscova. Unitățile de apărare antiaeriană ar fi ajuns să facă „calcule imposibile”, în condițiile în care salvele pot include peste 1.000 de drone și zeci de rachete, iar echipajele sunt descrise ca epuizate și copleșite de viteza rachetelor balistice. Colonelul Yurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, compară situația cu un portar pus să apere simultan zece mingi, sugerând că nici cele mai bune sisteme nu pot compensa lipsa de muniție și volumul atacurilor. Costul operațional: lansatoare goale și ferestre de vulnerabilitate Materialul indică faptul că fiecare eroare de calcul sau lipsă de interceptoare poate avea consecințe directe asupra populației. Este menționat un atac de luna trecută în care 24 de persoane au murit după ce o rachetă balistică a lovit un bloc din Kiev, episod care ar fi erodat sentimentul de siguranță în capitală, unde sistemele Patriot „obișnuiau să atenueze teama de victime în masă”. Interceptoarele Patriot fac parte dintr-un sistem american mobil de apărare antiaeriană, cu radar, unitate de comandă și lansatoare. Varianta PAC-3 este descrisă drept cea mai sofisticată, capabilă să distrugă rachete balistice la altitudini mari. Un expert citat, Gustav Gressel (Academia Națională de Apărare din Viena), arată că vitezele combinate ale țintei și interceptorului pot depăși 9.600 km/h, ceea ce ridică miza tehnologică și reduce marja de eroare. Valerii Romanenko, expert în aviație și fost ofițer de apărare antiaeriană, susține că, în timpul atacurilor masive repetate, unele unități rămân fără interceptoare disponibile imediat, iar uneori lansatoarele „sunt pur și simplu goale”. „Matematica nu iese”: ritmul rachetelor vs. ritmul producției Datele compilate de The New York Times din rapoartele zilnice ale Forțelor Aeriene ucrainene arată o creștere puternică a utilizării rachetelor balistice de către Rusia: de la 74 în 2023 la aproape 600 în 2025. În acest an, Rusia ar fi tras 410 rachete balistice, un ritm care ar însemna aproximativ 900 până la finalul anului, dacă Moscova menține cadența. În paralel, Lockheed Martin , producătorul interceptoarelor PAC-3, ar fi livrat anul trecut 620 de interceptoare la nivel mondial și s-a angajat să crească producția. Oleh Katkov, redactor-șef al Defense Express (grup ucrainean de media și consultanță militară), rezumă dezechilibrul astfel: „Dacă compari numărul de rachete balistice produse în fiecare lună cu numărul de interceptoare produse anual, matematica pur și simplu nu iese.” Colonelul Ihnat afirmă că Ucraina a primit de la începutul războiului peste 1.600 de interceptoare (PAC-3 și PAC-2), însă, în contextul intensificării atacurilor, acestea nu ar fi suficiente. Cerere globală mai mare și căutarea de alternative Penuria globală de interceptoare ar fi fost agravată de conflictul cu Iranul, care a crescut cererea urgentă în statele din Golf. În acest context, Ucraina ar fi privit cu frustrare imagini în care, în unele cazuri, ar fi fost folosite mai multe rachete Patriot pentru a doborî o singură dronă. Pe fondul presiunii, Departamentul american al Apărării a lansat luna trecută un apel pentru idei privind interceptoare mai ieftine capabile să doboare rachete balistice cu rază scurtă. Totodată, compania ucraineană Fire Point a anunțat testarea unui nou sistem de apărare antirachetă, însă performanțele comparabile cu PAC-3 „rămâne de văzut”, potrivit materialului. În SUA și Europa, industria caută să accelereze producția: RTX a anunțat în aprilie deschiderea unei noi facilități de producție în Germania, iar L3Harris Technologies a anunțat în mai achiziționarea unui furnizor de motoare de ghidare pentru interceptoarele PAC-3, dintr-o fabrică din Polonia. În plan politic, Volodimir Zelenski ar fi avertizat într-o scrisoare către președintele Donald Trump că ritmul livrărilor „nu mai ține pasul cu realitatea amenințării”, pe măsură ce atacurile se intensifică. [...]
Cina Trump–Macron de la Versailles devine un test de „retenție” diplomatică la G7 , pe fondul temerilor europene că președintele american ar putea pleca din nou înainte de finalul reuniunii, potrivit news.ro . Donald Trump va participa miercuri la o cină cu Emmanuel Macron la Palatul Versailles , după summitul G7 de la Evian-les-Bains, informație atribuită de publicație unui înalt oficial al administrației Trump citat de Politico.com. Palatul Élysée a confirmat, de asemenea, organizarea cinei. Întâlnirea vine după ce Macron îl invitase anterior pe Trump la o cină în doi la încheierea summitului, însă Casa Albă nu confirmase până acum participarea. În material se arată că invitația ar fi fost „probabil” o încercare de a-i face pe plac lui Trump, descris ca apreciind luxul, dar și o modalitate de a-l menține la summit până la final. De ce contează pentru agenda G7 Liderii europeni vor să abordeze teme precum războiul din Ucraina și conflictul din Iran. Contextul este sensibil: anul trecut, Trump a părăsit summitul mai devreme, pe fondul tensiunilor legate de Iran, potrivit aceleiași surse. Trump ar urma să sosească în Franța luni, iar programul include o întâlnire bilaterală cu Macron, urmată de salutul oficial și o cină de lucru. Ce subiecte declară Casa Albă că va urmări Trump Un reprezentant al administrației, sub protecția anonimatului, a indicat că președintele american va aborda chestiuni de „importanță generală” pentru aliați, între care: creșterea economică și dezvoltarea; reziliența lanțurilor de aprovizionare; imigrația ilegală; inteligența artificială. Întâlniri și formate: Zelenski, state din Golf, Egipt, India Macron l-a invitat la summitul G7 și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , iar programul de marți include o sesiune de lucru cu liderii G7 și cu liderul ucrainean. Totuși, un al doilea înalt oficial al administrației a spus că, „în prezent”, nu este prevăzută o întâlnire bilaterală Trump–Zelenski, deși a lăsat deschisă posibilitatea unei discuții în marja summitului. Tot marți, Trump are programate întâlniri bilaterale cu emirul Qatarului și cu președintele Emiratelor Arabe Unite, precum și un prânz de lucru cu liderii G7 și lideri din Orientul Mijlociu. Miercuri, pe lângă sesiunile G7, sunt menționate întâlniri bilaterale cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi, și cu premierul Indiei, Narendra Modi, precum și o discuție cu parteneri G7 și directori executivi din tehnologie pe tema inteligenței artificiale. [...]
Un memorandum SUA–Iran cu încetare a focului pe 60 de zile și redeschiderea Hormuz ar urma să fie semnat duminică , dar evenimentul nu apare în agenda publică a președintelui american, potrivit Al Jazeera . Informația, prezentată ca declarație a lui Donald Trump , vizează un „memorandum de înțelegere” (un acord-cadru, de regulă fără detaliile unui tratat) cu Iranul. Documentul ar include două elemente: o încetare a focului pe 60 de zile și redeschiderea Hormuz. Faptul că semnarea nu figurează în programul public al președintelui introduce un grad de incertitudine operațională și de calendar, relevant pentru actorii care urmăresc evoluțiile din regiune, în condițiile în care detaliile despre formatul și locul evenimentului nu sunt indicate în material. Publicația notează doar că semnarea ar urma să aibă loc duminică. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Volodîmîr Zelenski este așteptat la conferința de reconstrucție a Ucrainei din Polonia, pe 25–26 iunie, într-un moment în care tensiunile istorice cu Varșovia riscă să complice mobilizarea investițiilor pentru refacerea țării , potrivit Kyiv Post . Informația a fost transmisă de deputatul ucrainean Mîkîta Poturaiev (partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului”), care a vorbit despre planuri de participare, fără a confirma în numele președintelui. Summitul – Ukraine Recovery Conference 2026 – este programat la Gdańsk și reunește guverne, instituții internaționale, companii și organizații de ajutor pentru a discuta nevoile de reconstrucție și pentru a mobiliza finanțare, în timp ce Ucraina continuă să se apere în războiul declanșat de Rusia. De ce contează: reconstrucția are nevoie de sprijin politic stabil Participarea lui Zelenski ar avea loc pe fondul unei deteriorări vizibile a relației cu Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă din 2022. În logica unei conferințe care urmărește să atragă capital și angajamente de finanțare, tensiunile diplomatice pot influența atât tonul politic, cât și disponibilitatea de a avansa rapid proiecte și mecanisme de sprijin. Poturaiev a declarat pentru agenția poloneză de presă PAP că există planuri de participare, adăugând că delegația ucraineană intenționează să vină, dar că nu poate vorbi în numele președintelui. Miza disputei: simboluri istorice și reacția Varșoviei Potrivit materialului, nemulțumirea din Polonia a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a onora o unitate militară ucraineană cu un nume asociat Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În Ucraina, UPA este privită de mulți ca o mișcare de independență anti-sovietică, însă în Polonia este asociată cu uciderea a zeci de mii de civili polonezi în Volînia și Galiția de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istoricii citați estimează circa 100.000 de victime poloneze între 1943 și 1945. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că Zelenski ar trebui să fie lipsit de Ordinul Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție de stat poloneză, primită în 2023. Guvernul de coaliție de centru condus de premierul Donald Tusk a adoptat o linie mai prudentă, dar Tusk a avertizat recent că Varșovia ar putea trece la o abordare „dură”, „de afaceri”, dacă disputa nu este rezolvată. „Am sugerat ucrainenilor să trateze serios această criză evidentă de încredere”, a declarat Tusk, potrivit sursei, adăugând că sensibilitățile reciproce trebuie respectate. Ce urmează Dacă vizita se confirmă, prezența lui Zelenski la Gdańsk ar testa capacitatea Kievului și a Varșoviei de a separa agenda de reconstrucție de conflictul de memorie istorică. În același timp, rămâne neclar – din informațiile disponibile – în ce format ar participa președintele ucrainean și dacă întâlnirile bilaterale cu partea poloneză vor aborda explicit disputa. [...]
Starmer și Trump au convenit că libertatea de navigație trebuie restabilită pentru a limita impactul economic global , în contextul eforturilor de a pune capăt conflictului cu Iranul, potrivit news.ro . Conform unui comunicat transmis sâmbătă de Downing Street , premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, despre demersurile în curs pentru încheierea conflictului. Starmer a salutat „progresele” făcute până acum și a reiterat că Marea Britanie este pregătită să sprijine implementarea oricărui acord de pace și să lucreze cu partenerii internaționali pentru ca acesta să aibă succes. Miza economică: rutele maritime și costurile globale Cei doi lideri au subliniat „necesitatea de a restabili libertatea de navigație”, argumentând că acest pas ar contribui la atenuarea impactului economic la nivel global. În termeni practici, mesajul indică preocuparea pentru riscurile asupra transportului maritim și asupra fluxurilor comerciale, într-un moment în care tensiunile din regiune pot amplifica incertitudinea pentru companii și piețe. Ce urmează: calendarul unui posibil acord Comunicatul Downing Street a venit la scurt timp după ce Donald Trump a scris pe Truth Social că un acord cu Iranul ar urma să fie semnat duminică. În același timp, Teheranul declarase anterior că semnarea ar urma să aibă loc peste „câteva zile”, ceea ce sugerează că momentul exact rămâne neclar. [...]
