Știri
Știri din categoria Externe

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au cerut încetarea imediată a focului în Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres, care citează un anunț al Kremlinului după o convorbire telefonică între cei doi lideri.
În comunicatul președinției ruse, Moscova susține că cei doi au avut poziții convergente privind oprirea rapidă a ostilităților și relansarea negocierilor de pace.
„Liderii au subliniat pozițiile lor comune cu privire la necesitatea unei încetări a focului în cel mai scurt timp și a elaborării unor acorduri de pace ținând cont de interesele legitime ale tuturor statelor din regiune”.
Kremlinul afirmă că intensificarea acțiunilor militare ar avea efecte grave nu doar regional, ci și global, în special asupra energiei, comerțului și logisticii, pe fondul unei crize energetice în desfășurare. Convorbirea a avut loc la inițiativa Ankarei, mai arată comunicatul citat.
Cei doi lideri au discutat și despre securitatea în zona Mării Negre, în contextul în care Rusia acuză Ucraina că ar viza infrastructura de gaze care leagă Rusia de Turcia și că ar ataca petroliere în Marea Neagră. În acest cadru, Gazprom a indicat că un obiectiv energetic care asigură livrări de gaz către Turcia ar fi fost țintit într-un atac cu drone, respins în cursul nopții.
Potrivit Agerpres, Orientul Mijlociu este afectat din 28 februarie de un război declanșat de lovituri americano-israeliene împotriva Iranului, la care Teheranul răspunde cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a țărilor din regiune care găzduiesc baze militare americane.
Recomandate

Dmitri Medvedev susține că UE ar putea deveni o alianță militară ostilă Rusiei , potrivit Euronews , într-o declarație care leagă evoluțiile din interiorul Uniunii de tensiunile mai largi din NATO și de poziționarea Moscovei față de vecinii săi. Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova și fost președinte al Federației Ruse, a afirmat că Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic și că ar putea căpăta rapid o dimensiune militară. „Totul trebuie să se schimbe – acum UE nu mai este o uniune economică. Se poate transforma rapid într-o alianță militară pe deplin funcțională și extrem de ostilă față de Rusia, sub anumite aspecte mai ostilă decât NATO.” În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că războiul din Iran ar fi amplificat tensiunile din interiorul NATO și că liderii de la Bruxelles ar lua „în calcul serios” dimensiunea militară. Pe acest fond, Medvedev a spus că Moscova nu ar trebui să tolereze încercările statelor vecine de a se apropia de Uniunea Europeană. Declarațiile vin în contextul unei întâlniri la Kremlin între Vladimir Putin și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, descrisă ca tensionată. Putin a spus că Armenia trebuie să aleagă între dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Rusia și a susținut că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, deoarece Armenia este deja parte a unei uniuni vamale cu Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres, menționează Euronews. Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, iar în ultimii doi ani relațiile cu Rusia s-au deteriorat, pe fondul acuzațiilor de la Erevan că Moscova nu a oferit sprijin suficient în disputele cu Azerbaidjanul. Criticile au vizat în special conflictele din Nagorno-Karabah din 2020 și 2023, în timp ce Armenia s-a apropiat treptat de Uniunea Europeană. [...]

Podul B1, considerat cel mai înalt din Orientul Mijlociu, a fost avariat într-un atac aerian , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Fars via Reuters. Podul rutier leagă Teheran de orașul Karaj, în vestul Iranului, și a fost lovit joi, 2 aprilie. Conform relatării Fars, în urma atacului ar exista mai mulți răniți, iar și alte zone din Karaj ar fi fost lovite. Agenția iraniană nu indică cine s-ar afla în spatele atacului. Fars mai spune că podul B1 a fost inaugurat la începutul acestui an și este prezentat drept cel mai înalt pod din Orientul Mijlociu. În lipsa unor detalii suplimentare, amploarea exactă a pagubelor și impactul asupra traficului rămân deocamdată neprecizate în comunicările oficiale citate. Imagini publicate pe rețeaua X și preluate de The Times of Israel indică avarii importante, care ar face podul impracticabil. Înregistrarea distribuită online susține că ar fi vorba despre lovituri aeriene americane și israeliene, însă această informație nu este confirmată în materialul Fars citat de Reuters. [...]

Emisarul lui Vladimir Putin a salutat pe X ideea retragerii SUA din NATO , potrivit HotNews.ro . Kirill Dmitriev, directorul Fondului rus de investiții directe și negociator principal al Kremlinului în relația cu Washingtonul, a reacționat la atacurile lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice. Dmitriev a publicat miercuri pe platforma X mesajul „Adio, NATO”, alături de un link către un articol din Daily Mail, în care Trump ar fi urmat să critice dur NATO și să spună că este gata să scoată Statele Unite din alianță. Trump nu a reluat însă acest subiect în discursul la care făcea trimitere articolul, deși i-a îndemnat pe aliați să se implice în deblocarea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran. În schimb, potrivit sursei, președintele SUA a lăsat anterior să se înțeleagă că se apropie de o ruptură majoră cu partenerii din NATO. Într-un interviu acordat cotidianului britanic Daily Telegraph, Trump i-a criticat pe aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. El a spus că ia în considerare serios retragerea SUA din alianță, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. „Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel”, a spus el. Declarațiile pentru Daily Telegraph sunt prezentate ca cel mai puternic semn de până acum că administrația de la Casa Albă ia în calcul o ieșire din NATO. Consemnează, de asemenea, Reuters că o eventuală retragere ar putea necesita aprobarea Congresului, iar orice semnal că Washingtonul ar putea să nu-și apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav alianța. [...]

Rusia a lovit Ucraina într-un atac diurn rar cu drone și rachete , unul dintre cele mai mari din 2026, relatează Kyiv Post . Mai multe regiuni au raportat „sute de drone și rachete” care au survolat zone populate timp de ore, potrivit publicației. Corespondentul special al Kyiv Post la Harkiv a semnalat intensificarea loviturilor în ultimele două zile și a transmis fotografii cu un spital avariat în apropierea centrului orașului. Într-un briefing cu ușile închise susținut „ieri” de președintele Volodîmîr Zelenski, la care a participat și Kyiv Post, liderul ucrainean a oferit detalii despre discuții privind achiziții de armament și negocieri de pace. Ucraina analizează posibilitatea de a cumpăra sisteme THAAD (un sistem american de apărare antirachetă) pentru a contracara bombele aeriene ghidate, iar Zelenski a spus că Kievul ar prefera ca războiul din Iran să se încheie rapid, invocând riscul redirecționării armelor către alte teatre. Zelenski a criticat ceea ce a numit „nepregătirea” Moscovei. Potrivit relatării, propunerea unui armistițiu de Paște „rămâne pe masă” dacă Rusia acceptă. În același timp, Zelenski a abordat și exporturile de drone, plângându-se din nou că producători locali ar încheia acorduri externe fără coordonare cu autoritățile de la Kiev, ceea ce, în evaluarea sa, ar putea afecta efortul de război; el a adăugat că Ucraina își securizează acorduri pe 10 ani cu state din Golf. În plan geopolitic, Kyiv Post notează că o posibilă ieșire a președintelui american Donald Trump din NATO este tratată ca un scenariu tot mai discutat, iar Europa ia în calcul o clauză de apărare mutuală similară Articolului 5 din NATO. Fostul emisar american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit alianța „lași” și a propus o nouă alianță care să includă Ucraina, mai scrie publicația. Pe fundalul extinderii conflictului dincolo de regiune, articolul menționează și informații potrivit cărora Kievul ar fi înființat baze în Libia, care ar fi putut fi deja folosite pentru a viza petroliere rusești în Marea Mediterană. Elementele-cheie reținute din relatarea Kyiv Post: atac diurn rar al Rusiei cu drone și rachete, descris drept unul dintre cele mai mari din 2026; intensificarea loviturilor în zona Harkiv, inclusiv avarierea unui spital lângă centrul orașului; Ucraina analizează achiziția de sisteme THAAD pentru apărarea împotriva bombelor aeriene ghidate; armistițiul de Paște rămâne o opțiune condiționată de acceptul Rusiei; discuții în Europa despre o clauză de apărare mutuală, pe fondul speculațiilor privind viitorul SUA în NATO. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, merge la Washington între 8 și 12 aprilie , pentru întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, și cu principalii responsabili ai administrației americane, potrivit Agerpres , care citează AFP. Alianța a anunțat că Rutte va avea miercuri o întrevedere cu Donald Trump, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. Vizita are loc pe fondul tensiunilor din relația Washingtonului cu aliații europeni, după ce Trump a lansat în ultimele zile critici dure la adresa acestora. Conform informațiilor transmise, liderul de la Casa Albă a amenințat că SUA ar putea părăsi NATO, acuzând statele europene din Alianță că s-au ținut departe de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Marco Rubio a sugerat, la rândul său, că Washingtonul își reexaminează relațiile cu NATO, deși SUA rămân unul dintre membrii importanți ai organizației. AFP comentează că Mark Rutte încearcă de luni de zile să mențină un echilibru între atacurile verbale ale președintelui american la adresa aliaților europeni și nevoia de a-i apăra pe aceștia fără a escalada disputa cu Donald Trump. Situația s-a complicat după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, în contextul nemulțumirii exprimate de Trump față de ceea ce el consideră a fi o eschivare a europenilor. În acest cadru, Trump le-a cerut aliaților sprijin pentru securizarea strâmtorii Ormuz, blocată de la începutul războiului de Iran, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. Pe 9 aprilie, Rutte urmează să susțină un discurs și să participe la o dezbatere organizată de Institutul Fundației Ronald Reagan, iar între 10 și 12 aprilie va lua parte la reuniunea grupului Bilderberg, forum care reunește responsabili americani și europeni. [...]

Keith Kellogg spune că NATO „se dovedește a fi lașă” și sugerează că Statele Unite ar putea avea nevoie de o nouă structură de apărare, care să includă inclusiv Ucraina, potrivit Știrile ProTV . Generalul-locotenent în rezervă, fost trimis special al lui Donald Trump pentru Ucraina, afirmă că alianța nord-atlantică s-a dovedit „ineficientă” în contextul conflictului cu Iranul, critică formulată anterior și de Trump. Într-o apariție la Fox News, Kellogg a susținut că Washingtonul ar putea avea nevoie de „parteneri diferiți” în materie de apărare. „NATO se dovedește a fi lașă. Poate că avem nevoie de un nou NATO, de o nouă structură de apărare”, a spus Kellogg. Kellogg a invocat articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord, care permite oricărui stat membru să părăsească NATO la un an după notificarea denunțării tratatului. În acest cadru, el a avansat ideea redesenării alianțelor, inclusiv printr-o formulă care să reunească Japonia și Australia, alături de unele state europene „dispuse să intre în luptă”, precum Germania sau Polonia, și „chiar și Ucraina”, pe care o descrie drept „un bun aliat”. Criticile la adresa NATO au fost reluate, în același context, și de Victoria Coates, fostă consilieră adjunctă pentru securitate națională, care a caracterizat alianța drept „irelevantă” și a argumentat că nu a reușit să facă față „celui mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace”. Coates a mai spus că operațiunile SUA alături de Israel ar arăta ce poate face Washingtonul cu „un aliat cu adevărat motivat”. La rândul său, fostul secretar de stat Mike Pompeo a descris starea alianței ca fiind „sfâșietoare” și a vorbit despre necesitatea unei „regândiri fundamentale” a modului în care Statele Unite își definesc aliații și gradul de încredere pe care se pot baza. [...]