Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au cerut încetarea imediată a focului în Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres, care citează un anunț al Kremlinului după o convorbire telefonică între cei doi lideri.
În comunicatul președinției ruse, Moscova susține că cei doi au avut poziții convergente privind oprirea rapidă a ostilităților și relansarea negocierilor de pace.
„Liderii au subliniat pozițiile lor comune cu privire la necesitatea unei încetări a focului în cel mai scurt timp și a elaborării unor acorduri de pace ținând cont de interesele legitime ale tuturor statelor din regiune”.
Kremlinul afirmă că intensificarea acțiunilor militare ar avea efecte grave nu doar regional, ci și global, în special asupra energiei, comerțului și logisticii, pe fondul unei crize energetice în desfășurare. Convorbirea a avut loc la inițiativa Ankarei, mai arată comunicatul citat.
Cei doi lideri au discutat și despre securitatea în zona Mării Negre, în contextul în care Rusia acuză Ucraina că ar viza infrastructura de gaze care leagă Rusia de Turcia și că ar ataca petroliere în Marea Neagră. În acest cadru, Gazprom a indicat că un obiectiv energetic care asigură livrări de gaz către Turcia ar fi fost țintit într-un atac cu drone, respins în cursul nopții.
Potrivit Agerpres, Orientul Mijlociu este afectat din 28 februarie de un război declanșat de lovituri americano-israeliene împotriva Iranului, la care Teheranul răspunde cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a țărilor din regiune care găzduiesc baze militare americane.
Recomandate
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]
Turcia își extinde capacitatea de testare a rachetelor balistice printr-un „spațioport” în Somalia , într-un proiect prezentat oficial ca parteneriat tehnologic, dar descris ca având și rol de poligon pentru lansări cu rază lungă, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material din cotidianul francez Le Monde. Construcția ar fi început la mijlocul lui octombrie 2025, la periferia localității Warsheikh , la aproximativ 70 km nord de Mogadishu, iar obiectivul ar combina o bază de lansare de sateliți pentru programul spațial turc cu o facilitate de testare pentru rachete balistice. Proiectul a fost anunțat public în decembrie 2025, ca „parteneriat tehnologic” între Somalia și Turcia. Dincolo de componenta civilă, miza operațională este creșterea razei de acțiune a programului balistic al Turciei, într-un context în care relațiile Ankara–Israel sunt descrise ca tot mai tensionate. Articolul susține că investițiile politice, militare și economice ale președintelui Recep Tayyip Erdogan în Somalia se întind pe circa 15 ani și ar transforma țara într-o bază avansată de operare. Ce înseamnă pentru securitatea regională și pentru Israel O investigație a Middle East Forum, menționată în material, arată că o facilitate de testare în această zonă ar pune „cea mai mare parte a Africii și a Orientului Mijlociu” în raza potențială a unor lovituri cu rachete balistice. Totuși, același think tank consideră că instalația ar fi proiectată să accepte sisteme cu rază de până la 2.000 km, ceea ce ar plasa Israelul în afara razei. Chiar și în acest scenariu, există o implicație indirectă: Somaliland, despre care articolul afirmă că este sprijinit militar de Israel, ar intra în raza potențială a Turciei, ceea ce ar extinde capacitatea de proiecție a forței în proximitatea intereselor israeliene. Context politic: retorică anti-Israel și semnale din SUA Materialul notează că, în ultimele luni, Erdogan și-ar fi intensificat retorica anti-Israel, inclusiv prin amenințări repetate cu acțiuni militare. În plus, este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, potrivit căreia Turcia ar fi dorit să se alăture războiului cu Iranul, dar ar fi acceptat „să stea deoparte” la solicitarea sa. În lipsa unor detalii tehnice independente în text despre capabilitățile efective ale viitoarei facilități, concluzia rămâne una de risc operațional: un „spațioport” cu utilizare duală (civilă și militară) ar putea oferi Turciei o platformă de testare și lansare mai flexibilă, cu efecte asupra echilibrului de securitate din regiune, chiar dacă Israelul nu ar fi în raza maximă estimată de sursa citată. [...]
Ucraina a autorizat primul export oficial de drone de luptă către SUA , un pas care mută industria ucraineană de la producție pentru frontul propriu la livrări externe cu implicații directe pentru lanțurile de aprovizionare militare occidentale, potrivit Mediafax . Kievul a aprobat livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite, informație atribuită de sursă canalului Nexta. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor , iar anunțul a fost relatat de Interfax-Ucraina. De ce contează: trecerea de la „componente” la export de produse gata de luptă Acesta este, conform informațiilor citate, primul export oficial de drone „pregătite de luptă” și produse în Ucraina. Până acum, discuțiile au vizat mai degrabă livrări de tehnologie, piese sau componente separate, nu sisteme complete. Context: experiența de război devine resursă pentru aliați În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a acumulat experiență în utilizarea și fabricarea dronelor, precum și în apărarea împotriva dronelor inamice. În acest context, SUA, unele state bogate din Orientul Mijlociu și Uniunea Europeană au apelat la expertiza ucraineană pentru a-și consolida capabilitățile cu sisteme de drone. În UE s-a discutat despre o „alianță a dronelor” care ar implica mai multe țări europene, iar unele state, inclusiv Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Legătură cu România Materialul menționează că România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) prin SAFE . [...]
Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială , într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație. Aeronava, folosită a doua oară de Trump Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului. Mesajul politic, integrat în festivități La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt. În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate. Ce urmează în programul de 4 iulie Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters. [...]
