Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin spune că Rusia nu exclude restabilirea relațiilor cu Europa, potrivit Digi24, care citează dpa, preluată de Agerpres. Declarația a fost făcută vineri, într-un discurs la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, pe baza unei transcrieri publicate de Kremlin.
În intervenția sa, Putin a susținut că Moscova nu ar fi respins dezvoltarea relațiilor cu statele europene și nici revenirea la acestea.
„Nu am respins niciodată dezvoltarea acestor relaţii, nici restabilirea” lor.
Președintele rus a indicat drept punct de ruptură evenimentele din Ucraina din 2014, când președintele de atunci, Viktor Ianukovici, a fost înlăturat în urma protestelor de masă. Putin a descris acele evenimente ca pe o „lovitură de stat” susținută de SUA și de mai multe state europene și a afirmat că acestea ar fi declanșat „lanțul de evenimente tragice” care continuă în Ucraina.
În context, Digi24 amintește că, în 2014, Rusia a anexat Crimeea și a lansat o operațiune militară mascată în estul Ucrainei, iar în 2022 Putin a ordonat invadarea Ucrainei. La patru ani de la începutul invaziei, conflictul este descris ca fiind într-un impas militar, în timp ce Moscova își menține obiectivele de război și a respins până acum orice implicare europeană într-un acord de pace.
Putin a mai spus că reuniunea Consiliului de Securitate ar trebui să abordeze starea relațiilor cu statele europene, în special cu Uniunea Europeană. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a prezentat o evaluare în cadrul întâlnirii, însă observațiile sale nu au fost citate de Kremlin, conform aceleiași surse.
Recomandate
Kremlinul indică o nouă discuție Putin–Trump în jurul summitului NATO, cu potențial de a influența negocierile privind Ucraina , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Moscova susține că cei doi lideri au convenit, într-o convorbire telefonică din weekend, să reia dialogul „în viitorul apropiat”, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, în timpul sau după summitul NATO. Contextul imediat este agenda lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia , unde, potrivit unui oficial american de rang înalt citat în material, președintele SUA plănuiește să se întâlnească miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul declarat al întâlnirii este un nou efort de a pune capăt războiului din Ucraina, iar același oficial a spus că Trump „probabil” va discuta cu Vladimir Putin după întrevederea cu Zelenski. Întrebat despre posibilitatea unui nou apel după întâlnirea Trump–Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat că există o înțelegere pentru continuarea discuțiilor. „Da, într-adevăr, președintele Putin și președintele Trump au convenit că discuțiile lor vor continua în viitorul apropiat.” Ce semnal transmite Kremlinul și de ce contează Mesajul Moscovei vine într-un moment în care summitul NATO poate seta așteptări politice și de securitate pentru perioada următoare, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. O discuție Putin–Trump „în timpul sau după” summit ar putea deveni un canal de negociere sau de testare a pozițiilor, însă materialul nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale condiții discutate. Peskov a mai susținut că Trump ar fi avut o poziție „destul de coerentă” față de conflict și a respins ideea că și-ar schimba pozițiile „în funcție de cum bate vântul”, adăugând că liderul american ar fi „deschis să asculte” informațiile transmise de Putin. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a Kremlinului și nu sunt însoțite de confirmări independente în textul sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este întâlnirea anunțată între Trump și Zelenski, miercuri, în Turcia, în marja summitului NATO. Ulterior, rămâne de văzut dacă va avea loc și convorbirea Trump–Putin indicată de Kremlin și în ce format, respectiv dacă va fi confirmată public de partea americană. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, admite că nu există o „rețetă” pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri , iar această incertitudine complică direct miza summitului NATO din Turcia : cât de repede și cu ce volum pot aliații să întărească apărarea Ucrainei în absența unei perspective realiste de pace, potrivit G4Media . Rutte a spus, la o conferință de presă la Ankara, înaintea summitului NATO, că nu poate anticipa ce ar trebui să se întâmple pentru ca liderul de la Kremlin să accepte discuții de pace. În același context, el a insistat că un proces de pace presupune două părți, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să se așeze la masă „indiferent de format”, în timp ce Putin „a refuzat” până acum. Presiunea militară crește, iar apărarea aeriană devine punctul critic Declarațiile vin pe fondul intensificării loviturilor reciproce: Ucraina ar înregistra victorii pe front și ar lovi tot mai des ținte în adâncimea teritoriului rus, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei cu zeci de rachete balistice. Cel mai recent atac, de luni, chiar înaintea summitului, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 în Kiev. Zelenski a afirmat că lipsa interceptorilor PAC-3 (rachete folosite de sistemele Patriot pentru a intercepta ținte aeriene) a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate și a cerut partenerilor să își epuizeze stocurile pentru a furniza Kievului. Rutte a condamnat atacul și a cerut aliaților să ofere „tot ceea ce are nevoie Ucraina”. Mesaje divergente: Kremlinul invocă diplomația, Trump vorbește despre „final” Pe partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-o postare video pe canalul de Telegram al Kremlinului că Rusia ar prefera o soluție diplomatică și și-a exprimat speranța că echipa de negociatori a lui Donald Trump își va relua în curând eforturile în negocierile de pace, lăudând poziția consecventă a președintelui SUA. În paralel, Zelenski ar urma să se întâlnească cu Trump în marja summitului NATO pentru a discuta livrările de echipamente de apărare aeriană și pașii necesari pentru a-l „forța” pe Putin să accepte negocieri, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile, citat de Politico (menționat în articol). Trump a declarat luni reporterilor că Putin „simte presiunea” și că ambele părți ar vrea să se încheie conflictul, adăugând că „vom vedea” dacă poate fi oprit războiul. De ce contează pentru NATO Mesajul lui Rutte fixează o linie pragmatică pentru summit: în lipsa unor semnale credibile că Moscova va negocia, accentul se mută pe capacitatea aliaților de a susține Ucraina, în special pe segmentul de apărare aeriană, într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptori și consecințe directe în pierderi de vieți omenești. [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Rusia susține că a doborât peste 500 de drone ucrainene într-o singură noapte, un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra apărării aeriene și a infrastructurii energetice , potrivit Economica , care citează Agerpres . Atacurile cu drone au avut loc în contextul în care bombardamentele rusești s-au soldat luni cu cel puțin zece morți în regiunea Kiev, unde jurnaliști AFP au relatat zeci de explozii, conform Agerpres. Zonele vizate și bilanțuri locale raportate Potrivit autorităților locale citate, atacurile ucrainene au vizat în special: regiunea Moscova, unde 11 drone care se îndreptau spre capitala rusă ar fi fost doborâte; regiunea Leningrad (nord-vest), unde ar fi fost doborâte 56 de drone; regiunea Iaroslavl (la 300 km nord-est de Moscova), unde guvernatorul Mihail Ievraiev a vorbit pe Telegram despre un „atac masiv”, în care peste 70 de drone ar fi fost doborâte și două persoane au fost rănite; Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, unde ar fi fost doborâte drone ucrainene. Impactul asupra infrastructurii energetice În Crimeea, Sevastopol , oraș la Marea Neagră, a rămas fără electricitate „din cauza unui atac” ucrainean asupra infrastructurilor energetice din apropiere, potrivit guvernatorului local instalat de ocupantul rus, Mihail Razvoiadiev. În articol se arată că Ucraina lansează cu regularitate drone asupra Rusiei, vizând în principal infrastructurile energetice care permit Moscovei să își finanțeze efortul de război, în timp ce Rusia lovește zilnic Ucraina de la declanșarea invaziei la scară largă, în februarie 2022. Negocierile mediate de americani pentru încetarea conflictului sunt, deocamdată, în impas, mai notează aceeași sursă. [...]
Atacul rusesc asupra Kievului a evidențiat o vulnerabilitate critică a apărării aeriene ucrainene , după ce toate rachetele balistice lansate au lovit țintele, într-un context de deficit global de interceptoare Patriot, potrivit NPR . În urma loviturilor, autoritățile au raportat cel puțin 12 morți și încă 60 de răniți. Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni valuri de drone și rachete asupra capitalei Ucrainei, iar forțele aeriene ucrainene au precizat că au fost folosite 351 de drone și 68 de rachete, ținta principală fiind Kievul. Conform aceleiași surse, toate cele 29 de rachete balistice au ajuns la ținte. Deficitul de interceptoare Patriot devine miza imediată Faptul că rachetele balistice nu au fost interceptate întărește, în evaluarea autorităților ucrainene, nevoia de interceptoare Patriot (muniția sistemelor americane de apărare antiaeriană folosite pentru doborârea rachetelor balistice). NPR notează că președintele Volodîmîr Zelenski ar urma să reia acest mesaj la summitul NATO de săptămâna aceasta, la Ankara, în Turcia. Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Iurii Ihnat, a spus la televiziunea națională că există „un deficit serios” de rachete interceptoare „acum, în Ucraina și în lume”, iar rușii profită de această situație. Într-o postare pe X, Zelenski a afirmat că Ucraina s-a descurcat mai bine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar nu și împotriva rachetelor balistice, pe fondul insuficienței interceptoarelor. El a cerut partenerilor din SUA și Europa „decizii puternice” pentru întărirea apărării aeriene și protejarea civililor. Ținte civile și reacții: „clădiri rezidențiale” Șeful Administrației Militare a Kievului, Tymur Tkachenko, a declarat pe Telegram că au fost lovite clădiri rezidențiale. Un imobil din districtul Podilskîi s-a prăbușit parțial, iar în districtul Darnîția mai multe clădiri au fost avariate, existând temeri că oameni au rămas prinși sub dărâmături. „Acestea sunt clădiri rezidențiale. Locuri unde oamenii dormeau și își trăiau viața obișnuită”, a spus Tymur Tkachenko. Context: escaladare și presiune pe lanțul de aprovizionare Atacul a avut loc la câteva zile după un alt bombardament rusesc asupra Kievului, care a ucis 31 de persoane, cel mai sângeros pentru capitală în acest an, potrivit NPR . Ministerul rus al Apărării a susținut că actualul bombardament a vizat fabrici de armament din Kiev și infrastructură de reparații pentru apărarea aeriană, precum și infrastructură energetică; afirmațiile nu au putut fi verificate independent. NPR mai arată că războiul din Orientul Mijlociu a tensionat oferta globală de interceptoare Patriot, produse în număr limitat, iar acest deficit se resimte „cel mai mult” în Ucraina. În paralel, Rusia își adaptează tactica pentru a exploata aceste breșe, în timp ce Ucraina încearcă să obțină sprijin suplimentar la nivel NATO. [...]
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
