Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin spune că Rusia nu exclude restabilirea relațiilor cu Europa, potrivit Digi24, care citează dpa, preluată de Agerpres. Declarația a fost făcută vineri, într-un discurs la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, pe baza unei transcrieri publicate de Kremlin.
În intervenția sa, Putin a susținut că Moscova nu ar fi respins dezvoltarea relațiilor cu statele europene și nici revenirea la acestea.
„Nu am respins niciodată dezvoltarea acestor relaţii, nici restabilirea” lor.
Președintele rus a indicat drept punct de ruptură evenimentele din Ucraina din 2014, când președintele de atunci, Viktor Ianukovici, a fost înlăturat în urma protestelor de masă. Putin a descris acele evenimente ca pe o „lovitură de stat” susținută de SUA și de mai multe state europene și a afirmat că acestea ar fi declanșat „lanțul de evenimente tragice” care continuă în Ucraina.
În context, Digi24 amintește că, în 2014, Rusia a anexat Crimeea și a lansat o operațiune militară mascată în estul Ucrainei, iar în 2022 Putin a ordonat invadarea Ucrainei. La patru ani de la începutul invaziei, conflictul este descris ca fiind într-un impas militar, în timp ce Moscova își menține obiectivele de război și a respins până acum orice implicare europeană într-un acord de pace.
Putin a mai spus că reuniunea Consiliului de Securitate ar trebui să abordeze starea relațiilor cu statele europene, în special cu Uniunea Europeană. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a prezentat o evaluare în cadrul întâlnirii, însă observațiile sale nu au fost citate de Kremlin, conform aceleiași surse.
Recomandate
UE caută un emisar pentru discuții cu Rusia, ca să nu rămână la marginea negocierilor de pace : guvernele europene iau în calcul nume precum Mario Draghi sau Angela Merkel , pe fondul temerilor că un eventual acord negociat în principal de SUA ar putea lăsa Europa vulnerabilă la condiții nefavorabile, potrivit Digi24 . Miniștrii de Externe ai UE ar urma să discute săptămâna viitoare, la o reuniune în Cipru, meritele potențialilor candidați pentru rolul de reprezentant al Uniunii în eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Dezbaterea are loc după ce Washingtonul și Kievul și-au exprimat sprijinul ca Europa să poarte discuții cu președintele Rusiei despre războiul din Ucraina, relatează Financial Times , citat de Digi24. Un element de context important este că Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova după invazia din 2022, cu excepția unor încercări sporadice de dialog. Acum, UE se teme că lipsa de progrese în negocierile conduse de SUA – pe fondul pretențiilor teritoriale ale Rusiei, respinse de Kiev – a împins Europa pe margine. Cine sunt numele discutate și de ce contează Pe lista vehiculată apar, potrivit surselor citate: Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, descris ca o persoană de încredere și respectată în UE, cu profil tehnocratic; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, care a spus recent că Europa nu ar trebui să fie exclusă din negocieri, dar a sugerat că liderii în exercițiu ar fi luați mai în serios de Putin; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Sauli Niinistö, predecesorul lui Stubb, despre care un înalt oficial european a spus că are o relație de lucru cu Putin, deși Rusia ar fi „foarte nemulțumită” de Finlanda după aderarea la NATO. În paralel, există și rezerve: unele guverne se tem că discuția despre un emisar comun ar putea expune disensiunile interne ale UE privind Ucraina și Rusia. Semnale din SUA, Ucraina și Rusia Administrația Donald Trump le-ar fi transmis omologilor din UE că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, potrivit unor surse citate. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să participe la negocieri și a cerut stabilirea unei reprezentări „concrete”. Un înalt oficial ucrainean a spus că Zelenski și-ar dori „pe cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic și actual” în fruntea delegației europene, iar liderul ucrainean ar urma să discute subiectul cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit în această săptămână. Moscova a transmis, la rândul ei, că Putin ar fi deschis la discuții cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să „nu fi spus tot felul de lucruri urâte” despre Rusia. Putin l-a propus pe Gerhard Schröder, însă ideea a fost respinsă atât de europeni, cât și de Kiev. Ce urmează Pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe ai UE ar urma să intre și discuții despre condițiile unei relații post-conflict cu Rusia, limitele acceptabile pentru o soluționare a crizei din Ucraina și condițiile preliminare pentru inițierea oricăror discuții cu Kremlinul. În plus, potrivit unei surse citate, ar exista posibilitatea unor discuții oficiale între liderii UE la un summit programat în iunie. [...]
Rusia și China își coordonează mesajul geopolitic și anunță accelerarea cooperării tehnologice , într-o declarație comună emisă după întâlnirea de la Beijing dintre Xi Jinping și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Documentul avertizează că lumea riscă să revină la „legea junglei” și critică încercările unor state de a domina unilateral afacerile globale. În declarația publicată de Kremlin în limba rusă, cei doi lideri susțin că „situația globală devine din ce în ce mai complexă” și că „agenda globală privind pacea și dezvoltarea se confruntă cu noi riscuri și provocări”, inclusiv „pericolul fragmentării comunității internaționale”. Textul afirmă că tentativele unor țări de a-și impune interesele „în spiritul epocii coloniale” au eșuat, fără a nominaliza statele vizate. Cooperare mai strânsă, inclusiv în inteligență artificială Pe lângă mesajul politic, Xi a indicat o extindere a cooperării bilaterale, inclusiv în domenii cu miză economică și tehnologică. Liderul chinez a spus că Rusia și China ar trebui să se opună „oricărei forme de intimidare unilaterală” și unor acțiuni care ar încerca „să rescrie istoria”, fără a oferi detalii sau a menționa o țară anume. În același timp, Xi a subliniat că relațiile bilaterale au ajuns la „un nou punct de pornire” și că cele două state vor menține „o comunicare strategică strânsă”, cu schimburi la toate nivelurile. Concret, China și Rusia „vor accelera cooperarea inclusiv în domeniul inteligenței artificiale și al inovării tehnologice”. Energia rămâne un dosar deschis: „Puterea Siberiei 2”, fără calendar Pe componenta energetică, Putin încearcă să avanseze un acord de furnizare de gaze naturale negociat de peste un deceniu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există un memorandum cu China privind gazoductul „Puterea Siberiei 2”, însă detaliile nu sunt stabilite și „nu există un calendar clar”. Kremlinul afirmase anterior că cei doi lideri au convenit asupra unui „aspect important” în domeniul energetic, dar, potrivit informațiilor din material, nu este clar dacă acesta se referă la gazoduct. În plan diplomatic, întâlnirea are loc „la scurt timp după vizita lui Trump” la Beijing, iar „imaginea și rezultatele summitului” sunt urmărite cu atenție, în contextul repoziționărilor geopolitice și al competiției pentru influență. [...]
Rusia își consolidează dependența economică de China , pe fondul izolării impuse de Occident, iar întâlnirea Putin–Xi de la Beijing readuce în prim-plan mizele energetice ale parteneriatului, inclusiv proiectul de gazoduct „Forța Siberiei 2 ”, potrivit news.ro . Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri omologului său chinez Xi Jinping că „legăturile dintre Rusia și China sunt la un nivel fără precedent” și l-a invitat să viziteze Rusia anul viitor. Cei doi lideri s-au întâlnit la Beijing pentru discuții, într-un context în care, cu doar câteva zile înainte, președintele american Donald Trump fusese primit „cu mare pompă” în capitala Chinei, conform relatării Reuters preluate de news.ro. Putin a ajuns marți în China, aterizând pe Aeroportul Internațional de la Beijing puțin după ora locală 23.15 (18.15, ora României), unde a fost întâmpinat de oficiali militari. Kremlinul a anunțat că discuțiile vizează „consolidarea” parteneriatului strategic bilateral și un schimb de opinii despre „marile probleme internaționale și regionale”. De ce contează: energia, pivotul relației Materialul indică faptul că relația este „dezechilibrată”, în condițiile în care Rusia este „puternic dependentă din punct de vedere economic de China”, descrisă drept principalul cumpărător de petrol rusesc vizat de sancțiuni. În acest cadru, energia rămâne un element central al cooperării. Unul dintre subiectele de pe agendă este gazoductul „Forța Siberiei 2”, care ar urma să lege Rusia de China prin Mongolia, dacă proiectul va fi finalizat. Moscova îl vede ca pe un debușeu pentru hidrocarburile care nu mai găsesc piață în Europa, după retragerea cumpărătorilor europeni. Context: parteneriat întărit după 2022 Legăturile dintre cei doi lideri, alimentate de 13 ani în care au condus simultan statele lor, s-au consolidat și mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022 . Totodată, Putin vizitează Beijingul anual de la începutul războiului, pe fondul izolării Rusiei în Occident. Înaintea vizitei, cei doi au discutat duminică despre „scrisorile de felicitări” la împlinirea a 30 de ani de parteneriat strategic bilateral. Marți, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a salutat „prietenia durabilă” dintre cele două țări. [...]
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]
Întâlnirea Xi–Putin de la Beijing întărește axa energetică China–Rusia, pe fondul riscurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu , într-un moment în care liderul chinez leagă explicit stabilitatea lanțurilor de energie și comerț de evoluția conflictelor regionale, potrivit Antena 3 . Xi Jinping a descris relațiile China–Rusia drept o forță de „calm în mijlocul haosului” și a criticat indirect SUA, invocând „tendințe hegemonice unilaterale” care „se manifestă tot mai agresiv”. În același timp, liderul chinez a cerut consolidarea „coordonării strategice cuprinzătoare” cu Moscova, potrivit presei de stat din China, citată de publicație. Energia și comerțul, în centrul mesajului Chinei În discuțiile cu Vladimir Putin, Xi a legat direct războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului de efectele economice, susținând că o încheiere rapidă a conflictului ar reduce perturbările din aprovizionarea cu energie, din lanțurile de distribuție și din comerț. „O încetare completă a războiului nu suportă amânare, reluarea ostilităților este și mai puțin de dorit, iar continuarea negocierilor este deosebit de importantă.” Mesajul vine în contextul în care, potrivit articolului, conflictul din Orientul Mijlociu afectează accesul Chinei la petrol, iar Beijingul are interesul să limiteze șocurile de pe piața energetică și din fluxurile comerciale. Putin, într-o poziție mai slabă, iar Beijingul poate cere concesii Putin se află la a 25-a vizită oficială în China în cei 25 de ani de când conduce Rusia, pe fondul unei cooperări întărite în comerț, diplomație și securitate. Totuși, materialul notează că liderul rus ajunge la Beijing „într-o poziție mai slabă” decât la vizita precedentă, din septembrie. Antena 3 menționează, ca elemente de context, un atac al Ucrainei asupra Moscovei descris de presa rusă drept cel mai mare din ultimul an, cu „ peste 500 de drone ”, precum și evaluări ale analiștilor potrivit cărora armata rusă ar fi înregistrat luna trecută „prima pierdere netă de teritoriu din august 2024”. În acest cadru, publicația arată că Xi ar putea încerca să valorifice dependența tot mai mare a economiei Rusiei de China pentru a obține avantaje pentru Beijing în cooperarea energetică. Semnal diplomatic: ceremonie de stat și imaginea de „mediator” Primirea lui Putin la Marele Palat al Poporului a urmat tiparul unei vizite de stat, similar cu ceremonia organizată pentru Donald Trump cu o săptămână înainte, cu salut militar, salve de tun, fanfară și copii cu steaguri și flori. Potrivit articolului, această succesiune de vizite – Trump și apoi Putin, la câteva zile distanță – îi oferă lui Xi oportunitatea de a întări imaginea Chinei ca actor global influent și mediator internațional. Discuțiile sunt așteptate să vizeze extinderea parteneriatului „fără limite” China–Rusia și schimburi de opinii despre vizita lui Trump, precum și despre războaiele din Ucraina și Iran, mai notează sursa. [...]
