Știri
Tag: premiul nobel pentru pace

Declarațiile lui Donald Trump despre Norvegia ridică un nou risc de tensiuni diplomatice, fără efecte imediate în politici publice , după ce președintele SUA a criticat țara în contextul deciziei Comitetului Nobel de la Oslo de a nu-i acorda Premiul Nobel pentru Pace, potrivit HotNews . Într-un miting electoral în Michigan, Trump a spus că nu mai are „sentimente bune” față de Norvegia și a folosit un limbaj vulgar la adresa țării, invocând faptul că premiul a fost câștigat de „o femeie de care nimeni nu auzise vreodată”, conform relatării Reuters citate de publicație. Tot în discurs, Trump a afirmat că imigranții norvegieni nu sunt bineveniți în SUA, făcând o diferențiere între țările nordice și legând explicit poziția sa de faptul că nu a primit Nobelul, deși spune că a fost nominalizat. Ce contează: escaladare de retorică, dar fără măsuri anunțate Deși declarațiile au o încărcătură diplomatică evidentă, articolul notează că nu există niciun indiciu că administrația Trump ar fi introdus vreo politică nouă privind imigranții norvegieni. Cu alte cuvinte, până acum, mesajul rămâne la nivel de retorică politică, nu de decizie administrativă. Trump a mai susținut, fără a furniza dovezi, că ar fi contribuit la soluționarea unor conflicte și la prevenirea unor războaie între mai multe state din Asia, argument folosit pentru a-și susține nemulțumirea față de decizia Comitetului Nobel. Reacția Norvegiei: Comitetul Nobel nu este controlat de guvern Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a răspuns că Comitetul Nobel funcționează independent de guvernul norvegian , potrivit declarațiilor pentru televiziunea publică NRK. Ministerul său a refuzat să comenteze suplimentar afirmațiile lui Trump. Premiul Nobel pentru Pace din acest an a fost acordat lui Navi Pillay , fostă judecătoare a Curții Penale Internaționale, despre care HotNews amintește într-un material separat: HotNews . Trump a descris-o anterior drept o „persoană misterioasă” despre care „nimeni nu a auzit”. [...]

Premiul Nobel pentru Pace 2026 merge către o juristă cu profil de justiție internațională, într-un semnal politic care îl irită pe Donald Trump , potrivit Știrile Pro TV . Distincția a fost acordată sud-africanei Navanethem „Navi” Pillay „pentru eforturile sale de promovare a păcii și a dreptului internațional”, într-un context în care Trump a fost din nou vehiculat ca posibil candidat, dar cu șanse mici. Pillay a reacționat ironic la anunț, făcând aluzie la episodul de anul trecut, când laureata María Corina Machado i-a înmânat medalia lui Trump: „Dacă aplaudați puțin mai tare, poate că voi împărți premiul cu Trump.” De ce contează: un premiu care întărește agenda justiției internaționale Motivația Comitetului Nobel indică o miză de reglementare și instituțională: consolidarea dreptului internațional și a mecanismelor de tragere la răspundere pentru crime grave. Președintele Comitetului Nobel norvegian, Jørgen Watne Frydnes, a spus că laureata a avut un rol esențial în urmărirea penală a crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului. În comunicatul citat, Comitetul o descrie pe Pillay ca pe o figură care a „deschis calea către o ordine juridică globală mai cuprinzătoare”, cu un parcurs ce pornește din perioada apartheidului și ajunge la dosare majore din justiția internațională. Cine este Navanethem „Navi” Pillay, pe scurt Conform articolului, Pillay a ocupat mai multe poziții-cheie în arhitectura juridică internațională: judecătoare la Curtea Supremă din Africa de Sud; judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda; judecătoare la Curtea Penală Internațională ; fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; până de curând, președintă a Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate; în prezent, judecătoare la Curtea Internațională de Justiție într-un caz în care Myanmar este acuzat de genocid. Comitetul Nobel a precizat că nu a reușit să ia legătura cu ea pentru a o anunța înainte de publicarea deciziei. Contextul Trump: nemulțumire, susținători și o „sfidare” sugerată În material se arată că Trump a fost nemulțumit că nu a primit el însuși Nobelul pentru Pace, după ce Machado i-a oferit medalia din aur în 2025, pe fondul înlăturării de la putere a lui Nicolas Maduro. Candidatura lui Trump ar fi fost propusă și în 2026, susținută de Israel, Pakistan și Cambodgia, însă era „cotat cu șanse mici”. Articolul notează și că alegerea lui Pillay „poate fi considerată o sfidare” la adresa lui Trump, în condițiile în care acesta vrea desființarea Curții Penale Internaționale și a criticat Africa de Sud. Ce urmează Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aprox. 1,2 milioane de dolari, conform sursei) și urmează să fie decernat la Oslo pe 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel. În 2026 au fost 287 de candidați, iar nominalizările rămân secrete timp de 50 de ani. [...]

Cu două zile înainte de anunțul de la Oslo, Donald Trump își reia public presiunea pentru Nobelul pentru Pace , mizând pe o temă cu potențial de capital politic intern și extern, potrivit Libertatea . Președintele american a spus că ar fi „o mare rușine” pentru comitet dacă nu i-ar acorda premiul, în condițiile în care laureatul pentru 2026 urmează să fie anunțat vineri, la Oslo. Trump a declarat miercuri că nu știe care va fi decizia comitetului, dar a susținut că acesta are „reputația de a nu-l acorda unor persoane ca mine”, fiind citat de AFP. „Cred că ar fi o mare ruşine pentru ei.” Argumentele invocate de Trump Președintele american a enumerat motivele pentru care consideră că ar trebui să primească distincția: a afirmat că a „pus capăt la opt războaie”, reluând o declarație făcută și anul trecut; a susținut că a împiedicat „distrugerea totală a lumii”, argumentând că „Iranul nu va avea niciodată arma nucleară”, în contextul războiului lansat împreună cu Israel. Contextul din 2025 și nominalizările pentru 2026 În material se arată că Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, Corina Maria Machado, care a ales să-i transmită medalia lui Trump după o vizită la Casa Albă. Trump a spus că s-a simțit „foarte onorat” să o primească „indirect”, însă ulterior a declarat despre Machado că nu este capabilă să conducă Venezuela și a criticat deciziile acesteia după capturarea lui Nicolas Maduro. Pentru ediția 2026, candidatura lui Trump ar fi fost propusă de premierul israelian Benjamin Netanyahu , alături de care a atacat Iranul, precum și de Guvernul Pakistanului. Totuși, experți consultați de AFP consideră șansele lui Trump „minime”, deși „umbra sa” ar urma să planeze asupra anunțului de la Oslo. [...]

Declarațiile șefului Pentagonului ridică din nou miza politică a „puterilor de război” ale președintelui SUA , într-un moment în care administrația Trump este contestată în Congres pentru conflictul început împreună cu Israelul împotriva Iranului, potrivit G4Media . Pete Hegseth , prezentat drept „secretar de război” al Statelor Unite, a elogiat „rezultatele militare decisive” în războiul împotriva Iranului și a susținut că forțele armate americane ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace „în fiecare an”, pe motiv că ar garanta securitatea globală. „Singura instituţie care ar trebui să câştige Premiul Nobel pentru Pace în fiecare an sunt forţele armate ale Statelor Unite, pentru că suntem garantul securităţii şi protecţiei nu doar ale ţării noastre, ci şi ale multor oameni în această lume.” Rebranduirea Departamentului Apărării și doctrina „pace prin forță” Hegseth a răspuns la o întrebare venită de la site-ul TMZ, acreditat la Washington, despre posibilitatea schimbării din nou a denumirii Departamentului Apărării — redenumit anterior „Departamentul de Război” — în „Departamentul Păcii”. În toamna anului trecut, Donald Trump a semnat un ordin prezidențial prin care Departamentul Apărării a fost redenumit Departamentul de Război, notează articolul. Hegseth a justificat schimbarea prin ideea de „pace prin forță”, susținând că sloganul nu ar fi „doar cuvinte goale” și că scopul final al războiului ar fi obținerea păcii. Tot în același context, oficialul a afirmat că rolul său este să se asigure că forțele americane pot exercita „violență maximă” asupra adversarilor. Presiune politică internă: acuzații de depășire a prerogativelor Pe fond, declarațiile vin pe fondul criticilor din partea democraților din Congres, care acuză administrația Trump de depășirea prerogativelor, în condițiile în care președintele nu ar fi avut aprobarea legislativului pentru războiul inițiat împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului. Minoritatea democratică ar fi încercat fără succes să adopte măsuri care să limiteze prerogativele de război ale președintelui. Context: miza simbolică a Premiului Nobel Articolul mai arată că Trump și-a exprimat public dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace și a criticat Comitetul Nobel norvegian după ce nu a primit distincția în 2025, deși susține că a pus capăt mai multor conflicte internaționale. [...]

Maria Corina Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel pentru Pace în timpul unei întâlniri la Casa Albă, însă premiul rămâne, formal, al liderului opoziției venezuelene, potrivit Reuters . Machado a descris întâlnirea drept „excelentă”, fără să ofere detalii suplimentare, și a spus că gestul este o recunoaștere a ceea ce ea a numit angajamentul lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Un oficial al Casei Albe a confirmat că Trump intenționează să păstreze medalia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că Machado i-a prezentat „Premiul Nobel pentru Pace” pentru munca depusă, numind gestul „minunat”. Întrebat cu o zi înainte dacă își dorește ca Machado să îi dea premiul, Trump a declarat pentru Reuters că nu a spus asta și că „ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”. Deși Machado i-a oferit medalia de aur pe care o primesc laureații, distincția nu se transferă. Institutul Nobel Norvegian a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere oficial, rămâne al lui Machado. Întâlnirea, care ar fi durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere față în față dintre cei doi. Ulterior, Machado s-a întâlnit cu peste o duzină de senatori, republicani și democrați, pe Capitol Hill, unde a găsit în general sprijin mai entuziast. Contextul vizitei este unul tensionat: Trump a respins ideea instalării lui Machado ca lider al Venezuelei, după capturarea lui Nicolas Maduro într-o operațiune americană în această lună, notează Reuters. În același timp, Trump a lăudat-o în repetate rânduri pe președinta interimară Delcy Rodriguez, fosta „mână dreaptă” a lui Maduro, și a spus că este „foarte bună la negocieri”. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-a spus senatorilor că represiunea din Venezuela nu este diferită față de perioada Maduro și a avertizat că Rodriguez devine tot mai consolidată, pe fondul sprijinului lui Trump. Potrivit Reuters, Trump a indicat că prioritatea sa este asigurarea accesului SUA la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, în timp ce grupuri externe contestă amploarea eliberărilor de deținuți politici anunțate de autoritățile de la Caracas. [...]