Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a discutat din nou la telefon cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână, și a cerut reducerea rapidă a tensiunilor și o soluție diplomatică pentru conflictul care afectează Iranul, potrivit Kremlinului. Apelul are loc în contextul escaladării confruntărilor militare dintre Iran și Statele Unite, aflate deja în a 11-a zi de conflict.
În comunicatul oficial al Kremlinului se arată că liderul rus a reafirmat „poziția de principiu a Rusiei în favoarea dezescaladării conflictului cât mai curând posibil și a rezolvării acestuia prin mijloace politice și diplomatice”.
La rândul său, președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a mulțumit lui Putin pentru sprijinul oferit de Moscova, inclusiv pentru ajutorul umanitar acordat Iranului în contextul războiului.
Aceasta este a doua convorbire telefonică dintre cei doi lideri într-o săptămână, după discuția din 6 martie, când Putin a transmis condoleanțe pentru moartea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, ucis într-un atac în primele zile ale conflictului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că propunerile Rusiei privind medierea conflictului „rămân pe masă”. Totuși, oficialul rus a subliniat că Moscova nu poate fi considerată în mod oficial mediator în acest moment, deoarece o eventuală negociere ar necesita acorduri și înțelegeri între mai multe părți implicate.
Rusia afirmă că a oferit încă înainte de escaladarea militară diverse opțiuni de mediere și bune oficii diplomatice.
Contactele diplomatice vin într-un moment în care Moscova încearcă să consolideze relația cu noua conducere de la Teheran. La începutul săptămânii, Putin l-a felicitat pe Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, pentru numirea sa în această funcție de către Adunarea Experților din Iran.
În mesajul transmis, liderul rus și-a exprimat încrederea că noul lider va continua politica tatălui său și a reafirmat sprijinul constant al Rusiei pentru Iran.
În ciuda retoricii de sprijin, implicarea Rusiei în conflict rămâne limitată. Potrivit relatărilor din presa internațională, Moscova ar fi furnizat Iranului informații de intelligence despre pozițiile militare americane, însă Kremlinul afirmă că Teheranul nu a solicitat livrări de armament rusesc.
Analiștii subliniază că tratatul de parteneriat strategic semnat între Rusia și Iran în 2025 a consolidat cooperarea militară, dar nu include o clauză de apărare mutuală. Astfel, Moscova încearcă să mențină echilibrul între sprijinul acordat aliatului iranian și evitarea unei confruntări directe cu Statele Unite.
Recomandate
Presa internațională susține că liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , ar fi fost transportat în secret la Moscova pentru o intervenție chirurgicală , după ce ar fi fost rănit grav în timpul atacurilor aeriene din conflictul cu Statele Unite și Israel. Informația provine dintr-un articol publicat de tabloidul britanic The Sun , care citează surse neconfirmate din presa arabă. Potrivit publicației kuweitiene Al-Jarida, citată de articol, liderul iranian ar fi fost scos din țară în secret și transportat la Moscova cu un avion militar rusesc , după ce președintele rus Vladimir Putin ar fi oferit personal ajutor medical. Intervenția chirurgicală ar fi avut loc într-o locație de maximă securitate din Rusia, descrisă drept unul dintre palatele prezidențiale. Răni grave și speculații privind starea de sănătate Sursele citate susțin că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit în timpul primelor bombardamente din conflictul declanșat la finalul lunii februarie. Presa menționează că liderul iranian ar fi suferit leziuni severe la picioare și organe interne , iar unele informații indică faptul că ar fi fost internat anterior în stare critică într-un spital universitar din Teheran. În același timp, în spațiul public circulă numeroase zvonuri privind starea sa reală , inclusiv speculații că ar fi în comă sau chiar că ar fi murit. Aceste afirmații nu au fost confirmate oficial. Reacțiile oficiale și incertitudinea informațiilor Autoritățile iraniene resping aceste speculații și susțin că liderul suprem se află în viață și controlează situația din țară. Ministrul iranian de externe a declarat că Mojtaba Khamenei este „în stare bună de sănătate” și continuă să conducă statul. În același timp, oficiali occidentali și lideri politici au alimentat incertitudinea. Președintele american Donald Trump a declarat că nu există dovezi clare privind situația liderului iranian, afirmând: „Nu știu dacă este chiar în viață”. În lipsa unor imagini recente sau apariții publice ale lui Mojtaba Khamenei, zvonurile privind starea sa de sănătate continuă să circule, iar situația rămâne neclară. Contextul conflictului regional Speculațiile privind starea liderului iranian apar în contextul unui conflict militar intens în Orientul Mijlociu, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Bombardamentele au provocat distrugeri în Teheran și în alte zone ale țării, iar tensiunile au dus la atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și asupra unor state din Golful Persic. Criza a generat îngrijorări la nivel internațional și a influențat inclusiv piețele energetice. [...]
Iranul recunoaște cooperarea militară cu Rusia și China , într-un context de tensiuni tot mai mari în Orientul Mijlociu. Potrivit Daily Mail , ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a confirmat că Teheranul menține cooperare militară și de informații cu Moscova și Beijingul, pe care le-a descris drept „parteneri strategici”. Declarația vine după ce oficiali americani au susținut anterior că Rusia ar fi furnizat Iranului informații sensibile despre pozițiile forțelor americane din regiune, inclusiv locațiile exacte ale unor nave de război. Președintele rus Vladimir Putin ar fi negat aceste acuzații într-o convorbire cu președintele american Donald Trump, însă oficialul iranian a admis că relațiile militare dintre cele trei state continuă. Abbas Araghchi a precizat că Iranul și Rusia, dar și China, au avut „cooperare strânsă” în trecut și că aceasta este în continuare activă, inclusiv în domeniul militar, fără a oferi însă detalii concrete despre natura sprijinului. Potrivit unor surse citate în presă, o parte din informațiile împărtășite ar proveni din imaginile sateliților militari ai Rusiei. În ultimele zile, mai multe atacuri cu drone au vizat trupe americane din regiune, iar unele rapoarte sugerează că aceste operațiuni ar fi putut beneficia de informații de țintire furnizate de Moscova. Totuși, nu există confirmări oficiale că vreun atac ar fi fost direct coordonat pe baza unor date rusești. În paralel, serviciile de informații americane analizează indicii potrivit cărora China ar putea oferi Iranului sprijin suplimentar. Printre elementele discutate se numără asistență financiară, piese de schimb pentru vehicule militare și componente pentru rachete . Prezența unei nave chineze de spionaj, Liaowang-1 , în strâmtoarea Hormuz a alimentat speculațiile privind implicarea Beijingului în monitorizarea situației militare din regiune. Nava este descrisă de specialiști drept o platformă avansată de colectare a datelor electronice, capabilă să analizeze câmpul de luptă modern. China are însă și un interes economic major în stabilitatea zonei, deoarece depinde în mare măsură de importurile de petrol iranian. Potrivit unor surse citate în presă, Beijingul ar face presiuni pentru menținerea deschisă a rutei maritime prin strâmtoarea Hormuz, vitală pentru transportul energiei. Recunoașterea cooperării militare dintre Iran, Rusia și China ar putea amplifica tensiunile geopolitice, mai ales în contextul conflictelor active din Orientul Mijlociu și al rivalităților tot mai pronunțate dintre marile puteri. [...]
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
Israelul anunță uciderea șefului securității Iranului într-un atac aerian și susține că a eliminat simultan și conducerea miliției Basij, într-o nouă escaladare majoră a conflictului regional, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută pe 17 martie 2026 de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, care afirmă că Ali Larijani , considerat șef al securității iraniene, și Gholamreza Soleimani, liderul forțelor paramilitare Basij, au fost uciși în lovituri aeriene desfășurate peste noapte. Iranul nu a confirmat oficial aceste informații, iar presa de stat de la Teheran nu a comentat direct afirmațiile israeliene. Dacă se confirmă, ar fi una dintre cele mai importante eliminări din conducerea iraniană de la începutul războiului, după uciderea liderului suprem Ali Khamenei în primele zile ale atacurilor americano-israeliene de la finalul lunii februarie. În paralel, conflictul continuă să se extindă în regiune. Iranul a lansat noi atacuri cu rachete asupra Israelului și a vizat infrastructură energetică și de transport din statele din Golf, dar și active americane, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la amplificarea tensiunilor internaționale. Situația militară actuală evidențiază: atacuri aeriene israeliene asupra unor ținte din Teheran și Beirut lovituri iraniene asupra Israelului și infrastructurii din Golf menținerea capacității Iranului de a efectua atacuri la distanță planuri israeliene pentru continuarea războiului încă cel puțin trei săptămâni Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte blocată, afectând aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, în timp ce aliații SUA au refuzat, pentru moment, să se implice în redeschiderea rutei maritime strategice. Conflictul, ajuns în a treia săptămână, a provocat deja peste 2.000 de victime și nu dă semne de detensionare, în condițiile în care ambele părți continuă atacurile, iar extinderea regională devine tot mai probabilă. [...]
Germania respinge implicarea militară în securizarea Strâmtorii Hormuz , într-un moment în care administrația americană încearcă să convingă aliații să contribuie la redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Potrivit Biziday , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins categoric solicitarea lansată de președintele SUA, Donald Trump, afirmând că Berlinul nu va trimite fregate în zonă și că „acesta nu este războiul nostru”. Oficialul german a criticat direct ideea ca statele europene să intervină militar într-o criză declanșată de alți actori. „Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Să facă ceea ce puternica marină a SUA nu poate face?”, a declarat Pistorius la Berlin. Guvernul german a subliniat, prin purtătorul său de cuvânt, că nici Statele Unite și nici Israelul nu au consultat Europa înainte de declanșarea conflictului, iar Washingtonul a spus inițial că sprijinul european nu este necesar. Reacții prudente în Europa Mai multe state europene au reacționat cu reținere sau au respins direct ideea implicării militare: Italia – ministrul de Externe Antonio Tajani consideră improbabilă extinderea misiunilor navale ale UE până în Strâmtoarea Hormuz, deoarece acestea sunt concepute în principal pentru operațiuni defensive și antipiraterie. Grecia – a semnalat că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă. Franța – a respins solicitarea americană, menținând o poziție defensivă, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Marea Britanie – premierul Keir Starmer a exclus implicarea într-un conflict mai larg, dar analizează măsuri defensive, precum trimiterea de drone sau avioane pentru detectarea minelor maritime. În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a insistat asupra unei soluții diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii și a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unui mecanism internațional similar acordului care a permis exportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră în 2022. Rezerve și în rândul aliaților din Asia-Pacific Reticența față de solicitarea Washingtonului nu se limitează la Europa. Japonia a transmis că nu are în plan trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu. Coreea de Sud analizează situația și se consultă cu aliații. Australia a respins explicit ideea participării navale în Strâmtoarea Hormuz. Miza globală a crizei Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada impusă de Iran a împins deja prețul petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu aproape 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Donald Trump a avertizat că lipsa sprijinului pentru redeschiderea rutei maritime ar putea afecta relațiile din cadrul NATO și a sugerat că statele care depind de petrolul din Golf ar trebui să contribuie militar la securizarea transporturilor. În ciuda presiunilor americane, reacțiile aliaților indică deocamdată o preferință clară pentru măsuri defensive și soluții diplomatice , nu pentru o implicare directă într-o operațiune militară în Golful Persic. [...]
