Știri
Știri din categoria Externe

Viitorul premier al Ungariei, Péter Magyar, își semnalează o repoziționare diplomatică față de Rusia, spunând că nu l-ar contacta el pe Vladimir Putin, dar ar răspunde dacă liderul de la Kremlin l-ar suna și i-ar cere să încheie războiul din Ucraina, potrivit Stirile Pro TV. Mesajul contează pentru mediul de afaceri prin potențialul de a reduce incertitudinea geopolitică asociată Ungariei în UE și NATO, după schimbarea de putere de la Budapesta.
Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de trei ore, organizată duminică, după succesul electoral al partidului său, Tisza. Magyar a spus că nu crede că Putin îl va suna, dar că, în ipoteza unui apel, ar folosi discuția pentru a cere oprirea „uciderilor” și încheierea războiului.
„Dacă Vladimir Putin sună, voi răspunde la telefon.” „Nu cred că se va întâmpla, dar dacă am vorbi, i-aș spune să pună capăt, vă rog, după patru ani, uciderilor și să încheie acest război.”
Magyar a câștigat alegerile parlamentare și a pus capăt celor 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui Viktor Orbán. În acest context, poziționarea față de Rusia devine un indicator timpuriu al direcției de politică externă, mai ales că Putin a fost descris în material ca „partener apropiat” al lui Orbán.
Moscova a transmis că „respectă” victoria lui Magyar și că se așteaptă la relații „pragmatice” cu Budapesta, potrivit articolului.
Magyar a afirmat că nici pe Donald Trump nu l-ar suna, însă ar răspunde dacă ar fi contactat. Într-un astfel de scenariu, ar invoca statutul de „aliați puternici în NATO” și l-ar invita pe Trump la aniversarea a 70 de ani de la revolta maghiară împotriva ocupației sovietice, în octombrie anul viitor.
În material se mai arată că Orbán a fost un aliat important al lui Trump, care l-a susținut înaintea alegerilor, iar vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de campanie de două zile săptămâna trecută.
Potrivit rezultatelor oficiale parțiale citate, după numărarea a aproape 99% din voturi, Tisza ar fi obținut 138 din cele 199 de locuri din Parlament, iar Fidesz 55. Prezența la vot ar fi fost de 79,50%. Cu o majoritate de două treimi, Tisza ar urma să aibă capacitatea de a anula reformele adoptate de Orbán în ultimii ani.
Materialul notează și că Péter Magyar nu a fost un „outsider” clasic: până în februarie 2024 a făcut parte din cercul de putere al Fidesz, a lucrat în diplomație (inclusiv la reprezentanța Ungariei pe lângă UE) și a ocupat funcții în companii de stat; informațiile sunt atribuite BBC în articolul citat.
Recomandate

Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta , după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar , pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters . Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar. „Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.” „În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.” De ce contează: energie și proiecte strategice, dincolo de schimbarea politică Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare. În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Ce a spus Peter Magyar despre relația cu Rusia Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor. [...]

Schimbul de acuzații dintre noul lider de la Budapesta și Belgrad riscă să tensioneze cooperarea regională pe energie , după ce președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, l-a atacat public pe Péter Magyar, pe fondul declarațiilor acestuia despre influența lui Vladimir Putin și al unui incident de securitate lângă conducta de gaz TurkStream , potrivit Digi24 . Vučić a devenit primul lider străin care îl critică pe Magyar după alegerile din Ungaria, calificând drept „prostii” și „stupide” comentariile acestuia despre rolul lui Putin ca „naș” al unor lideri autoritari din regiune. Informațiile sunt relatate de Euronews, citat de Digi24. Contextul politic este unul sensibil: partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o „victorie zdrobitoare” la urne, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, iar Orbán și Vučić au avut relații politice strânse în această perioadă. Miza: energie și securitate, pe fondul TurkStream Într-o conferință de presă, Magyar a legat tema influenței politice din regiune de un incident de securitate din Serbia: descoperirea unor explozibili în apropierea conductei TurkStream, lângă granița cu Ungaria. El a descris episodul ca o posibilă operațiune sub „steag fals” (adică o acțiune care ar putea fi prezentată public ca fiind comisă de altcineva decât autorul real) și a spus că viitorul său guvern va investiga ce s-a întâmplat, fără să excludă că amenințarea ar fi putut fi autentică. Autoritățile sârbe au anunțat pe 5 aprilie că au fost găsite două pungi cu explozibili în apropierea conductei, care transportă gaz natural rusesc către Ungaria. Replica lui Vučić și ce urmează Vučić a respins acuzațiile și a cerut explicit ca Magyar să spună „cine este” în spatele relațiilor politice dintre Orbán, premierul slovac Robert Fico și liderul de la Belgrad, sugerând că acesta ar insinua implicarea lui Putin. Președintele sârb a afirmat că ancheta privind explozibilii va fi finalizată și că rezultatele îi vor fi comunicate lui Magyar, susținând că acestea vor arăta că liderul ungar „a greșit când a crezut zvonurile presei tabloide”. În pofida schimbului dur de replici, ambii lideri au transmis că vor să mențină relații bilaterale bune, iar Vučić i-a trimis lui Magyar și un mesaj de felicitare după alegerile de duminică. [...]

SUA transmit că vor menține relația bilaterală cu Ungaria după schimbarea de guvern , în pofida faptului că vicepreședintele JD Vance spune că este „întristat” de înfrângerea electorală a premierului Viktor Orban , potrivit Agerpres . Mesajul lui Vance indică o linie de continuitate în relația Washington– Budapesta : Statele Unite se declară pregătite să „colaboreze” cu succesorul lui Orban, conservatorul Peter Magyar, după alegerile din Ungaria. Ce a spus JD Vance Într-o intervenție la Fox News, vicepreședintele american a afirmat: „Mă întristează că a pierdut (...) dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu următorul prim-ministru ungar.” Vance a mai spus că se aștepta la acest rezultat, menționând că „știa foarte bine” că existau șanse mari ca Orban să piardă alegerile. Contextul politic: sprijin înainte de vot, deschidere după rezultat Declarațiile vin la câteva zile după ce Vance a călătorit personal la Budapesta pentru a-i oferi sprijin lui Viktor Orban în campania electorală, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. Din perspectiva semnalelor politice, combinația dintre regretul exprimat față de rezultat și disponibilitatea de a lucra cu noul premier sugerează o repoziționare rapidă către cooperare instituțională cu viitorul guvern de la Budapesta. [...]

Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán îi reduce Rusiei spațiul de manevră în relația cu UE , iar Moscova încearcă să limiteze impactul politic al pierderii celui mai util aliat european, potrivit Le Figaro . Reacția oficială a Kremlinului a fost una reținută. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că „ungurii au făcut alegerea”, că Rusia „respectă această alegere” și că speră să continue „contacte pragmatice” cu noii lideri de la Budapesta. Dincolo de mesajul public, articolul notează că Orbán nu era un interlocutor marginal pentru Putin. Cei doi s-au întâlnit de cel puțin 16 ori în timpul mandatelor premierului ungar, iar Orbán a fost la Moscova și la începutul lunii precedente. Întâlnirile au fost prezentate ca fiind calde, iar liderul ungar – singur pe această linie în UE, alături de omologul său slovac – a susținut în mod repetat poziții favorabile Rusiei. De ce contează: un canal politic spre UE se îngustează Pentru Rusia, pierderea unui aliat european cu influență în interiorul Uniunii Europene înseamnă o marjă mai mică de negociere și de blocaj în raport cu Bruxelles-ul, în condițiile în care Budapesta a fost, în ultimii ani, una dintre vocile care au ieșit din consensul european pe dosarele legate de Moscova. Le Figaro precizează că analiza completă este limitată de faptul că articolul este disponibil doar parțial (conținut rezervat abonaților), astfel că nu sunt vizibile toate argumentele și detaliile din materialul integral. [...]

Rusia și China își coordonează pozițiile pe dosare regionale, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu , în contextul în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a început marți o vizită de două zile la Beijing, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe a publicat fotografii cu Lavrov la sosirea în China, fără a oferi detalii suplimentare despre agenda întâlnirilor. Miza: aliniere diplomatică într-un moment de tensiune regională Vizita are loc pe fondul unei „intense activități diplomatice”, amplificată de criza din Orientul Mijlociu. În acest context, China și Rusia sunt prezentate drept parteneri ai Iranului și rivali ai Statelor Unite. Agerpres notează că Lavrov a discutat luni, la telefon, cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, potrivit biroului ministrului rus. Tot marți, Beijingul găzduiește mai mulți lideri străini preocupați de consecințele evoluțiilor din Orientul Mijlociu: prințul moștenitor al Abu Dhabi, Khaled bin Mohammed bin Zayed Al Nahyan, premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele vietnamez To Lam. Ce spune Beijingul despre discuțiile cu Lavrov Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat că ministrul chinez de externe Wang Yi și Serghei Lavrov își vor coordona pozițiile pe: dezvoltarea relațiilor bilaterale; cooperarea în diverse domenii; probleme internaționale și regionale de interes comun. În același timp, premierul chinez Li Qiang i-a transmis luni prințului moștenitor al Abu Dhabi că Beijingul este pregătit „să continue să joace un rol constructiv” pentru „restabilirea păcii și liniștii” în regiunea Golfului, potrivit agenției de știri Xinhua, citată de Agerpres. Agerpres mai menționează că, deși diplomația chineză păstrează un nivel ridicat de discreție privind detaliile acțiunilor sale, i-a fost atribuit un rol important în actualul armistițiu și în organizarea negocierilor eșuate dintre Iran și Statele Unite. [...]

Reluarea atacurilor cu rachete și drone după armistițiul de Paște crește presiunea operațională pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și menține riscul de incidente la granița României , după ce Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți patru rachete și peste 100 de drone către mai multe regiuni ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează un comunicat al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Conform datelor preliminare comunicate luni dimineață, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât sau neutralizat o rachetă din cele patru și 114 drone inamice în nordul, sudul și estul țării. În total, atacul ar fi inclus 129 de drone de tip Shahed, Gerbera, Itamas și alte tipuri de UAV (vehicule aeriene fără pilot), lansate din mai multe direcții, inclusiv din Federația Rusă, din Donețk ocupat și din Crimeea ocupată. Ținte civile și infrastructură energetică, potrivit relatărilor citate Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, aflat la aproximativ 30 km de granița cu Rusia, a fost vizat de bombardamente, iar o dronă a lovit un bloc de locuințe. Ukrainska Pravda a informat că o femeie de 44 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale. Separat, publicația The Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au ripostat, iar dronele ar fi lovit ținte din regiunea Zaporojie ocupată și din Crimeea. Potrivit aceleiași surse, o substație electrică din Melitopol ar fi fost lovită, izbucnind un incendiu care a lăsat părți ale orașului fără curent electric. În Crimeea, ar fi fost auzite explozii în Simferopol, Feodosia și Kerci, într-un atac care ar fi durat mai multe ore. Efecte în România: RO-Alert la Tulcea și monitorizare cu F-16 În contextul bombardamentelor dintre Rusia și Ucraina, locuitorii din Tulcea au primit un nou mesaj RO-Alert, iar două aeronave F-16 Fighting Falcon au monitorizat dronele din apropierea spațiului aerian românesc, mai notează Antena 3. [...]