Știri
Știri din categoria Externe
Peter Magyar își leagă resetarea relației cu Polonia de o schimbare de linie în justiție: promite extrădarea a doi politicieni polonezi căutați de Varșovia, potrivit HotNews. Mesajul vine imediat după victoria sa electorală și vizează direct unul dintre dosarele care au tensionat relația Budapesta–Varșovia în ultimii ani.
Magyar, liderul Tisza și noul premier ungar, a spus că fostul ministru al Justiției din Polonia Zbigniew Ziobro și adjunctul său Marcin Romanowski „nu vor mai fi adăpostiți” în Ungaria. Declarația, citată de Reuters în articol, include și un avertisment formulat în registru dur, potrivit căruia cei doi „să nu se deranjeze să meargă la Ikea să cumpere mobilă”, pentru că nu ar mai urma să rămână mult timp în țară.
Magyar a susținut că le-a transmis celor doi să se predea singuri autorităților judiciare din Polonia și a adăugat că guvernul său va căuta o cale de extrădare, cu precizarea că este posibil ca aceștia „nici măcar să nu mai fie în Budapesta”.
Extrădarea este prezentată ca parte a unui plan mai larg de „reclădire” a relației cu Polonia, Magyar afirmând că prima sa vizită externă va fi la Varșovia, pentru a reface „prietenia de o mie de ani polono-ungară”, potrivit postului public de radio din Polonia.
În fundal, HotNews notează că relația bilaterală s-a deteriorat în perioada lui Viktor Orban, atât pe fondul percepției de apropiere de Rusia a guvernării Fidesz, cât și din cauza găzduirii în Ungaria a unor politicieni polonezi urmăriți penal.
Un punct de inflexiune a fost acordarea de „azil politic” lui Marcin Romanowski, urmărit pentru deturnare de fonduri, decizie care a provocat furie la Varșovia. În decembrie 2024, șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a susținut că guvernul polonez își persecută adversarii politici, într-un context descris anterior de HotNews într-un material separat despre disputa diplomatică (link în articolul-sursă).
Replica Poloniei a fost una diplomatică dură: a calificat acordarea azilului drept „act ostil” și și-a retras ambasadorul de la Budapesta.
Ulterior, tensiunile au fost amplificate de cazul lui Zbigniew Ziobro, despre care HotNews scrie că se confruntă cu 26 de acuzații, inclusiv conducerea unui grup infracțional organizat, și care ar fi cerut la rândul său azil în Ungaria. Orban s-a întâlnit cu Ziobro la Budapesta în octombrie 2025 și a acuzat Varșovia de „vânătoare de vrăjitoare politică”, potrivit articolului.
HotNews plasează episodul într-un tipar mai vechi, amintind cazul fostului premier al Macedoniei de Nord Nikola Gruevski, condamnat pentru corupție în 2018 și refugiat în Ungaria, fără a fi extrădat până în prezent. Publicația menționează că Macedonia de Nord a remis o notă de protest, iar Parlamentul European a cerut oficial extrădarea, fără rezultat.
Este menționat și cazul fostului deputat UDMR Marko Attila, care s-a refugiat în Ungaria după punerea sub acuzare în România și s-a întors în aprilie 2023, după o achitare definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Din informațiile disponibile în articol, pasul imediat anunțat de Magyar este vizita la Varșovia, iar testul practic va fi dacă autoritățile ungare vor iniția efectiv proceduri care să ducă la extrădarea celor doi politicieni polonezi — mai ales în condițiile în care noul premier admite că aceștia ar putea să nu mai fie în Budapesta.
Recomandate
Donald Trump a promis că va elimina taxele vamale pentru whiskeyul irlandez , o mișcare care, dacă se concretizează, ar reduce costurile de acces pe piața americană pentru un produs european aflat sub un plafon tarifar stabilit prin acordul SUA–UE, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut duminică, la finalul unui turneu de golf organizat la Doonbeg, în vestul Irlandei, pe una dintre proprietățile lui Trump. Președintele american a spus că a discutat subiectul cu Taoiseach-ul (prim-ministrul) irlandez Micheal Martin și că ideea a fost menționată și de jucătorul Shane Lowry, câștigătorul Openului Irlandei. „Ați putea elimina taxele vamale pentru whiskeyul irlandez? Iar eu am spus, în numele Statelor Unite ale Americii, le voi elimina”, a declarat Donald Trump. Context: acordul comercial SUA–UE și plafonul de 15% Statele Unite și Uniunea Europeană, din care face parte Irlanda, au încheiat în vara anului 2025 un acord comercial care stabilea un plafon de 15% pentru produsele europene care intră pe piața americană, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres . În acest cadru, o scutire specifică pentru whiskeyul irlandez ar însemna o abatere punctuală de la regimul general, cu potențial impact asupra exportatorilor irlandezi și asupra concurenței pe segmentul băuturilor spirtoase pe piața din SUA. Ce rămâne neclar: calendarul și mecanismul de aplicare Agerpres notează că nu a fost clar imediat când ar urma să intre în vigoare scutirea de taxe vamale anunțată de Donald Trump și nici nu au fost oferite detalii despre modul în care ar fi implementată. În lipsa acestor elemente, efectul economic rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică, nu de măsură aplicabilă. [...]
Alegerile din Suedia pot schimba direcția politicilor publice, printr-o posibilă intrare a extremei drepte la guvernare , într-un scrutin „strâns” în care se confruntă scenariul unei premiere pentru partidul Sweden Democrats și varianta revenirii la putere a liderului de centru-stânga Magdalena Andersson , potrivit Al Jazeera . Votul este în desfășurare, iar miza principală este dacă Sweden Democrats, partid catalogat de sursă drept „de extremă dreaptă”, va intra pentru prima dată în guvernul Suediei. Alternativa este ca Magdalena Andersson, descrisă ca lider de centru-stânga, să revină la putere, într-un context electoral pe care publicația îl caracterizează drept „strâns”. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre programe economice, coaliții posibile, procente sau calendarul anunțării rezultatelor, astfel că impactul concret asupra politicilor guvernamentale rămâne deocamdată dependent de rezultatul final al scrutinului. [...]
Un atac rusesc asupra unui autoturism civil în centrul Kramatorsk ului a ucis doi oameni și a rănit alți patru , într-un episod care accentuează presiunea operațională asupra populației din nordul regiunii Donețk și reia apelurile autorităților pentru evacuare, potrivit Kyiv Post . Lovitura a avut loc duminică dimineață, 13 septembrie, iar bilanțul a fost comunicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale Donețk, Vadîm Filașkin. Acesta a susținut că forțele ruse au vizat intenționat mașina civilă în timp ce se deplasa prin zona centrală a orașului. Echipele de intervenție și serviciile municipale au fost trimise la fața locului pentru stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor și evaluarea pagubelor materiale și structurale, în condițiile în care autoritățile încercau să stabilească amploarea completă a distrugerilor. Apel reînnoit la evacuare din Donețk Filașkin a condamnat atacul și a reluat apelul către civili să părăsească regiunea, în special familiile cu copii, invocând deteriorarea situației de securitate în apropierea liniei frontului. „Două persoane au fost ucise și patru au fost rănite ca urmare a loviturii de dimineață asupra Kramatorskului. Inamicul a atacat în mod deliberat o mașină civilă care se deplasa în centrul orașului”, a declarat Filașkin, citat de agenția de stat Ukrinform. Context: intensificarea bombardamentelor la nivel național Kramatorsk, descris ca un centru administrativ și logistic important în nordul regiunii Donețk, rămâne o țintă frecventă pentru atacuri cu artilerie, rachete, bombe ghidate și drone, pe fondul concentrării ofensivei ruse pe axa estică. Atacul din Kramatorsk a coincis cu o intensificare a bombardamentelor aeriene în mai multe regiuni ale Ucrainei în weekend. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că, în săptămâna precedentă, Rusia a lansat aproximativ 2.100 de drone de atac, 78 de rachete și aproape 1.700 de bombe aeriene ghidate asupra orașelor și rețelelor de utilități. În Odesa, atacuri combinate cu rachete și drone au avariat clădiri rezidențiale, depozite și o grădină botanică, rănind cinci civili. Separat, lovituri din timpul nopții și de duminică dimineață au afectat infrastructură de transport și industrială în Ternopil, au provocat incendii la locuințe în Konotop (regiunea Sumî) și au lovit în apropierea frontierei ucraineano-poloneze, în Volîn, unde muniții au avariat o stație comercială de alimentare și locomotiva unui tren de pasageri pe ruta Kiev–Varșovia. [...]
Premierul canadian Mark Carney explorează varianta unui „statut de membru asociat” al Uniunii Europene , într-o mișcare care ar putea deschide discuții despre un cadru nou de cooperare politică și, potențial, de reglementare între Canada și UE, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , iar Agerpres notează că Reuters a preluat subiectul. Concret, Carney ar urmări „legături mai strânse” cu UE și ar „explora posibilitatea” ca Canada să devină „membru asociat” al blocului comunitar. Din datele disponibile în materialul Agerpres nu reies detalii despre ce ar însemna practic acest statut, ce domenii ar acoperi sau dacă există un calendar de discuții. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că informațiile publice rămân limitate la această formulare de principiu. [...]
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Kremlinul transmite că participarea lui Putin la G20 Miami nu e decisă, iar ideea unei întâlniri cu Zelenski „nici măcar nu a fost discutată” , ceea ce menține incertitudinea în jurul unui posibil moment diplomatic la summitul din decembrie, potrivit HotNews . Moscova nu a stabilit încă dacă președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20 de la Miami (14–15 decembrie), a relatat Interfax, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a spus că „nu știm încă dacă va merge la Miami”, conform Reuters. În aceeași linie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că posibilitatea participării lui Putin la summit „nici măcar nu a fost discutată” la Moscova. Întâlnirea Zelenski–Putin: Moscova insistă pe varianta „veniți la Moscova” Reacția Kremlinului vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se deplaseze la Miami dacă Putin participă și să se întâlnească cu el în marja G20. Peskov a reiterat însă poziția de lungă durată a Moscovei: dacă liderul ucrainean vrea o întâlnire, ar trebui să vină la Moscova. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul german Deutsche Welle , publicat sâmbătă. Întrebat dacă îl va întâlni pe Putin la reuniunea din decembrie, el a răspuns afirmativ. „Trebuie să venim. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii.” În același interviu, Zelenski a insistat că miza este rezultatul, nu schimbul de replici. „Nu cuvintele contează. (…) Contează doar rezultatul.” Context: relansarea contactelor diplomatice și tensiunile din G20 În paralel, Washingtonul a încercat să relanseze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, prin vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, weekendul trecut. Zelenski a numit vizita un „semnal pozitiv” și un „semn de respect” pentru ucraineni. Totodată, Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre război săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică descrisă de Kremlin drept „extrem de sinceră”. Statele Unite dețin în acest an președinția G20. La începutul lunii septembrie, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a participat la o reuniune G20 în Carolina de Nord, ceea ce a provocat „disconfort” în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Diplomația rusă a mai anunțat că Moscova va trimite oficiali la o reuniune G20 dedicată energiei, la Houston, săptămâna viitoare. Ce urmează Zelenski a spus că se așteaptă ca în această lună să aibă loc discuții între Ucraina, Rusia și Statele Unite și că următoarea întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe teren, conflictul rămâne într-un impas, iar în ultimele săptămâni cele două părți au intensificat atacurile asupra țintelor logistice și economice; în plus, Rusia a lansat în ultimele două săptămâni atacuri aproape constante cu drone mai rapide, care au afectat Kievul, fiind întrerupte doar pe durata vizitei emisarilor americani și reluate ulterior. [...]
