Știri
Știri din categoria Externe
Partidul Tisza începe să contureze arhitectura economică a viitorului executiv, după ce Péter Magyar a anunțat primele nominalizări pentru portofolii-cheie, inclusiv Finanțe și un minister comun Economie–Energie, potrivit Digi24. Mișcarea vine în contextul în care formațiunea, câștigătoare a alegerilor, se pregătește să preia guvernarea după 16 ani de putere ai partidului condus de Viktor Orbán.
În viitorul guvern Tisza, care „se preconizează” că va avea 16 ministere, Péter Magyar a indicat că ministrul de Externe va fi Anita Orbán, ministrul Finanțelor va fi András Kármán, iar ministrul Economiei și Energiei va fi István Kapitány.
Alte patru nume anunțate pentru portofolii cu impact direct asupra cheltuielilor publice și politicilor sectoriale sunt:
Magyar a spus că persoanele propuse au acceptat nominalizarea. Informațiile despre anunț au fost relatate de hirado.hu, în urma unei conferințe de presă organizate la Budapesta, după prima ședință a grupului parlamentar al partidului.
Pe lângă ministerele pentru care au fost anunțate nume, liderul Tisza a enumerat și alte nouă ministere care ar urma să existe în viitorul executiv:
Denumirile exacte ale ministerelor vor fi făcute publice la prezentarea candidaților, iar Péter Magyar a adăugat că se așteaptă ca noi nume de miniștri să fie anunțate „încă din această săptămână”.
Partidul Tisza a câștigat alegerile și, după numărarea voturilor prin corespondență, a celor din străinătate și a voturilor transferate, și-a crescut „super-majoritatea” la 141 de locuri din 199, potrivit anunțului biroului electoral citat în material. O estimare preliminară indica 138 de mandate, deja peste pragul de două treimi, iar numărătoarea finală a urcat totalul la 141.
Pentru mediul economic, combinația dintre o majoritate de două treimi și nominalizările timpurii la Finanțe și la portofoliul comun Economie–Energie sugerează că noua putere politică își pregătește rapid pârghiile pentru a-și implementa agenda, inclusiv prin posibile revizuiri ale cadrului constituțional și instituțional menționate ca obiective (revizuirea reformei constituționale a lui Orbán și combaterea corupției).
Recomandate
Ungaria își schimbă regulile de guvernare printr-o limită de mandat care blochează revenirea lui Viktor Orbán după ce președintele Tamás Sulyok a promulgat un amendament constituțional ce plafonează mandatul de prim-ministru la maximum opt ani, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost inițiat de partidul Tisza, aflat la putere, și a fost adoptat la începutul săptămânii în Parlamentul Ungariei cu 135 de voturi pentru, 50 împotrivă și 6 abțineri. Măsura a fost prezentată ca o promisiune electorală și, potrivit POLITICO, s-ar aplica și actualului premier, Péter Magyar. Ce înseamnă schimbarea: o limită constituțională pentru funcția de premier Prin plafonarea la opt ani a duratei mandatelor de prim-ministru, modificarea „schimbă condițiile de alegere a prim-ministrului pentru viitor”, conform comunicatului oficial citat în articol. În acest context, Viktor Orbán „nu mai poate reveni la putere”, după ce a avut în total cinci mandate, însumând 20 de ani (1998–2002, 2010–2026), și a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. De ce a promulgat președintele fără trimitere la Curtea Constituțională Tamás Sulyok a semnat amendamentul în loc să îl trimită Curții Constituționale pentru examinare, argumentând că o astfel de trimitere ar „limita” voința poporului. În comunicatul Palatului Sandor, președintele susține că dreptul de a ocupa o funcție publică „nu este nelimitat din punct de vedere constituțional” și că durata mandatelor de premier de după schimbarea regimului este relevantă pentru aplicarea restricției. Amendamentul urmează să fie promulgat în Monitorul Oficial al Ungariei, conform deciziei anunțate. [...]
Teheran condiționează diplomația cu SUA de respectarea armistițiului din Liban , într-un moment în care loviturile israeliene raportate după intrarea în vigoare a încetării focului pun sub presiune atât înțelegerea Israel–Hezbollah, cât și eforturile mai largi de detensionare regională, potrivit Al Jazeera . Iranul spune că este pregătit să avanseze pe calea diplomației cu Statele Unite, dar insistă că Washingtonul „are angajamentul și responsabilitatea” de a se asigura că Israel respectă acordul de încheiere a războiului. Teheranul a repetat că înțelegerea ar presupune oprirea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv în Liban. În paralel, un oficial american a declarat pentru Reuters că Israel și Hezbollah au convenit asupra unei încetări a focului în Liban, însă există relatări despre continuarea atacurilor israeliene. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a legat explicit credibilitatea SUA ca garant de evoluțiile din Liban. Libanul, „testul” influenței SUA asupra Israelului Un analist citat de publicație, Muhanad Seloom (Doha Institute for Graduate Studies), spune că Teheranul vede Libanul drept un „test” al capacității SUA de a „controla sau tempera” partea israeliană. Argumentul iranian, în această logică, este că dacă Washingtonul nu poate opri atacurile asupra Libanului, nu ar exista garanții că Israel nu ar putea ataca Iranul în viitor. Pe de altă parte, fostul oficial american Mark Kimmitt avertizează că este „foarte, foarte neînțelept” ca Iranul să condiționeze acordul de oprirea războiului Israelului în Liban, susținând că nici Teheranul nu controlează acțiunile Hezbollah, nici SUA nu controlează deciziile Israelului, chiar dacă există interese „suprapuse”, nu „identice”. Miza pentru negocierile SUA–Iran și calendarul de 60 de zile Ali Vaez, directorul proiectului Iran la International Crisis Group, apreciază că memorandumul de înțelegere (MoU) ar putea rezista, dar transformarea lui într-un acord mai amplu ar fi „foarte dificilă” și „foarte ambițioasă” în intervalul de 60 de zile menționat, din cauza complexității tehnice și a neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran. În evaluarea sa, ambele părți ar putea rămâne o perioadă în „zona MoU”, pentru că „nu există o alternativă mai bună”. Discuții Israel–Liban la Washington, pe fondul fragilității armistițiului Administrația Trump a anunțat o nouă rundă de discuții între oficiali israelieni și libanezi la Washington, programată pentru 23 și 25 iunie, cu obiectivul unei „păci durabile”. SUA descriu negocierile directe drept singura cale viabilă pentru reconstrucția Libanului și redresarea economică, însă procesul este complicat de respingerea discuțiilor de către Hezbollah și de divergențele privind dezarmarea grupării. Între timp, atacurile israeliene raportate în sudul Libanului după intrarea în vigoare a încetării focului ridică semne de întrebare asupra viabilității armistițiului. Acordul, mediat de Qatar, SUA și Iran, a fost gândit tocmai pentru a împiedica frontul libanez să submineze eforturile mai largi de pace SUA–Iran, însă loviturile ar fi continuat aproape imediat după termenul-limită, în pofida semnalelor de susținere din partea ambelor tabere. [...]
Atacurile israeliene din sudul Libanului pun sub semnul întrebării aplicarea armistițiului , după ce cel puțin cinci persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone, la doar câteva ore de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Reuters . Agenția de stat libaneză NNA a relatat că avioane de război și drone israeliene au desfășurat o serie de atacuri în zona Nabatieh , peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe. Înainte de zorii zilei, artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile. Încetarea focului dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a fost convenită vineri, după o escaladare a ostilităților în Liban, potrivit unui oficial american citat de Reuters . Acordul a fost confirmat pentru Reuters de un oficial israelian de rang înalt și de două surse din Hezbollah. Oficialul american a precizat că armistițiul urma să înceapă vineri, la ora 16:00 (ora locală; 16:00 în România). Reuters notează că atacurile raportate de presa de stat libaneză au avut loc la câteva ore după acest moment, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea și mecanismele de implementare ale înțelegerii. [...]
La doar câteva zile după critici publice la adresa Israelului, Donald Trump a schimbat registrul și l-a lăudat pe Benjamin Netanyahu , pe fondul tensiunilor legate de luptele din Liban și al riscului ca acestea să afecteze negocierile SUA–Iran, potrivit Stirile Pro TV . Trump a făcut declarațiile la Baza Comună Andrews, în timpul unui discurs în care a prezentat un nou avion prezidențial oferit cadou de Qatar. În intervenția sa, președintele american l-a descris pe premierul israelian drept „un prim-ministru războinic” și a spus că ar trebui „să-i acorde credit”. Contextul: Libanul și negocierile SUA–Iran Potrivit materialului, laudele vin după o perioadă în care Trump și administrația sa au criticat „aspru și în mod repetat” oficiali israelieni, din cauza temerilor că operațiunile militare din Liban ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran. Cu o zi înainte, vicepreședintele JD Vance a stârnit reacții în Israel după ce a afirmat că Trump ar fi „singurul șef de stat din întreaga lume care simpatizează cu națiunea Israel” și a sugerat că, în locul guvernului israelian, nu ar „ataca singurul aliat puternic” rămas. Armistițiul Israel–Hezbollah și efectul imediat Israelul și Hezbollah au convenit ulterior să reînnoiască armistițiul, după o serie de atacuri mortale. În același context, Vance și-a anulat o călătorie planificată pentru semnarea oficială a acordului SUA–Iran. Materialul nu oferă detalii despre termenii armistițiului reînnoit sau despre calendarul următorilor pași în negocierile SUA–Iran. [...]
Germania riscă să nu-și poată acoperi cu voluntari brigada planificată în Lituania, iar Berlinul ia în calcul completarea recrutării cu „măsuri obligatorii”, inclusiv serviciu militar obligatoriu , pe fondul unui deficit de personal calificat, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: forțele terestre germane vor să atingă „anul viitor” capacitatea completă de intervenție a brigăzii din Lituania, a spus inspectorul general al forțelor terestre, general-locotenent Christian Freuding , citat de Welt. El a indicat că principiul voluntariatului ar urma să fie păstrat, dar „acolo unde este necesar” completat cu serviciu obligatoriu, într-un proces care ar urma să se facă „în dialog” cu cei vizați. De ce se schimbă abordarea: deficit de personal și specializări greu de acoperit Germania are dificultăți în a recruta suficienți militari pentru brigada planificată în Lituania, iar publicația Der Spiegel (citată de Antena 3) notează că lipsurile persistă mai ales în rândul soldaților bine pregătiți. Sunt menționate, în special, zone precum: IT; apărare chimică, biologică sau radiologică; recunoaștere; unități de sprijin. Cifrele exacte privind voluntarii pentru Lituania sunt secrete, însă, potrivit aceleiași surse, dacă deficitul nu este acoperit până în toamnă, armata germană intenționează să renunțe la principiul voluntariatului. Context: promisiunea din 2023 și presiunea de a livra pe flancul estic Pentru ministrul apărării Boris Pistorius și inspectorul general Carsten Breuer, o astfel de schimbare ar însemna o recul politic, după ce în 2023 au anunțat dislocarea permanentă în Lituania a aproximativ 5.000 de soldați și au susținut că vor găsi suficienți voluntari pentru misiune. În paralel, forțele terestre au lansat una dintre cele mai mari campanii de recrutare de până acum, inclusiv prin trimiterea unor militari cu experiență în Lituania într-un „turneu” prin cazărmi, pentru a prezenta misiunea într-o lumină favorabilă. Antena 3 mai relatează că armata germană a transportat cu avioane militare sute de soldați și familiile acestora în țările baltice, pentru a vedea noile facilități, inclusiv cazărmi și o școală construită special. În esență, discuția despre obligativitate indică faptul că, în lipsa unei baze suficiente de voluntari, Germania ar putea fi nevoită să schimbe regulile de personal pentru a-și respecta calendarul de operaționalizare a brigăzii din Lituania. [...]
Volodimir Zelenski a dat Belarusului un ultimatum de o săptămână pentru a îndepărta sau dezactiva echipamente militare de pe teritoriul său pe care Rusia le-ar folosi în atacurile asupra Ucrainei, avertizând că, în caz contrar, Kievul ar putea interveni direct, potrivit Mediafax . Miza este o posibilă extindere a riscului militar la granița de nord a Ucrainei, cu implicații directe asupra securității regionale. Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă la Kiev, pe fondul tensiunilor care continuă să crească în războiul declanșat de Rusia în februarie 2022. Ce cere Kievul și ce invocă Zelenski Zelenski susține că în două regiuni din Belarus, la granița cu Ucraina, ar fi amplasate stații de retransmisie a semnalelor folosite de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii civile ucrainene. În acest context, liderul ucrainean a cerut ca aceste echipamente să fie scoase din funcțiune. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească. Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru.” Zelenski a adăugat că, dacă acest lucru nu se întâmplă, Ucraina ar putea acționa în locul Belarusului, fără să ofere detalii suplimentare. Agenția Reuters, citată de Mediafax, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Poziția Minskului și contextul recent În ultimele luni, Zelenski a avertizat în repetate rânduri că Rusia încearcă să implice Belarusul mai profund în război, iar teritoriul belarus a fost folosit de forțele ruse încă din primele zile ale invaziei pentru lansarea atacurilor asupra Ucrainei. De cealaltă parte, Alexander Lukașenko a negat recent că Minsk ar intenționa să se implice direct în conflict, afirmând totodată că Belarusul, alături de Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, el a spus că Ucraina „nu are nimic de temut” din partea Belarusului și a cerut compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile au fost amplificate și de un incident recent: Rusia a acuzat Ucraina de un atac cu dronă asupra unui autobuz care transporta copii belaruși pe teritoriul rus, acuzație pe care Kievul a negat-o. Potrivit informațiilor din articol, o femeie a murit, iar opt persoane au fost rănite, dintre care șase copii; Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. De ce contează Mesajul lui Zelenski ridică presiunea asupra Minskului într-un moment în care Belarus rămâne cel mai apropiat aliat al Moscovei în conflict. În același timp, o eventuală „intervenție directă” invocată de Kiev ar putea deschide un nou front de escaladare la granița ucraineano-belarusă, într-un război care deja produce efecte de securitate în regiune. [...]
