Știri
Știri din categoria Externe
Majoritatea de două treimi obținută de Tisza deschide calea pentru schimbări constituționale cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE și a accesului la fonduri europene, după ce partidul condus de Peter Magyar a ajuns la 141 din cele 199 de mandate, potrivit Digi24.
Partidul Tisza (Respect și Libertate) și-a consolidat scorul după numărarea voturilor prin corespondență, a celor din străinătate și a celor transferate, conform autorității electorale, într-o informație transmisă de News.ro, care citează Reuters. Rezultatul pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban.
„O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent şi, în acelaşi timp, o responsabilitate enormă”
În același timp, Fidesz, partidul lui Orban, va avea 52 de parlamentari și 10 mandate în circumscripții uninominale, în scădere puternică față de alegerile din 2022, când câștigase 87 din cele 106 circumscripții uninominale.
În Parlamentul Ungariei, pragul pentru o majoritate de două treimi necesară modificării Constituției și a legilor-cheie este de 133 de mandate. Cu 141 de mandate, Tisza depășește acest prag.
Digi24 amintește că Fidesz a deținut această majoritate o mare parte din perioada de guvernare începută în 2010 și a folosit-o pentru adoptarea unei noi Constituții și pentru modificarea unor legi importante, inclusiv legislația electorală. Peter Magyar a spus că intenționează să modifice Constituția, inclusiv prin introducerea unei limite de două mandate pentru funcția de prim-ministru.
„Vom modifica Constituția și vom include în ea faptul că prim-ministrul poate exercita funcția doar două mandate”
Victoria lui Magyar a fost urmată de o creștere a activelor financiare din Ungaria, pe fondul așteptărilor investitorilor privind o posibilă îmbunătățire a relațiilor cu Uniunea Europeană, tensionate în ultimii ani de disputele cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.
O eventuală normalizare ar putea duce, potrivit articolului, la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană, din cauza reformelor considerate de Bruxelles o amenințare la adresa democrației.
Analistul Liam Peach (Capital Economics) a apreciat că deblocarea fondurilor ar sprijini investițiile și ar reduce primele de risc suveran, însă efectele asupra creșterii economice ar deveni vizibile mai ales pe termen mediu. Pe termen scurt, el a indicat că perspectivele economice rămân influențate de factori externi, inclusiv conflictul cu Iranul, și de politica fiscală internă.
Peter Magyar a promis că după preluarea mandatului, programată pentru 9 sau 10 mai, va lansa o campanie anticorupție, parte a unui plan mai amplu de relansare a economiei ungare, descrisă ca fiind aproape în stagnare în ultimii trei ani. Viktor Orban a respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție, susținând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene.
Recomandate
Tensiunile diplomatice dintre Slovacia și Ungaria au fost reaprinse după o declarație a premierului ungar Peter Magyar care a pus sub semnul întrebării actualele granițe ale Ungariei, potrivit Antena 3 . Reacția Bratislavei vine într-un moment în care stabilitatea relațiilor regionale contează direct pentru cooperarea politică și funcționarea formatelor de coordonare din Europa Centrală. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a criticat afirmația lui Magyar — „Ungaria are granițe cu ea însăși” — calificând-o drept „absurdă” și „o negare a istoriei”, relatează Agerpres, care citează agenția slovacă TASR. Blanar a respins explicit orice punere sub semnul întrebării a granițelor, integrității teritoriale sau suveranității Slovaciei. „Resping o astfel de viziune a «istoriei». Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele voastre, și prin urmare și ale noastre, au fost stabilite în mod clar prin negocierile de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reafirmate după Al Doilea Război Mondial, în care Ungaria, în treacăt fie spus, a fost de partea puterilor învinse.” De ce contează: riscul de blocaj în cooperarea regională Șeful diplomației slovace a avertizat că, pentru ca „relațiile prietenești și constructive” dintre Slovacia și Ungaria să continue, acestea trebuie să fie ferite de „tonuri false de iredentism” și de „distorsionarea istoriei”. În context, „iredentism” se referă la revendicări sau sugestii privind revizuirea frontierelor pe criterii istorice sau etnice. În plan regional, astfel de dispute pot complica dialogul politic și coordonarea în Grupul de la Vișegrad (V4) , format din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, menționat în material ca fiind afectat în ultimii ani de întreruperi ale dialogului chiar între aliați importanți. Ce a spus Peter Magyar și contextul Tratatului de la Trianon Declarația premierului ungar a fost făcută joi, în cadrul unei ceremonii care a marcat semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon. Documentul a stabilit granițele Ungariei (stat succesor al Imperiului Austro-Ungar) cu Austria, Regatul Iugoslaviei, România și Cehoslovacia. Potrivit articolului, delegația ungară a semnat tratatul „sub protest”, iar revizuirea frontierelor a devenit ulterior un obiectiv al politicii externe a Ungariei. La același eveniment, Peter Magyar a mai spus că „relațiile bune cu țările vecine sunt esențiale”, amintind că în ultimii ani dialogul a fost întrerupt inclusiv cu parteneri din V4. [...]
Disputa Bratislava–Budapesta riscă să complice cooperarea regională , după ce Slovacia a respins public orice interpretare care ar pune sub semnul întrebării frontierele stabilite prin Tratatul de la Trianon , pe fondul unor declarații făcute de premierul ungar Péter Magyar, potrivit Mediafax . Controversa a pornit de la discursul lui Péter Magyar rostit joi, în Piața Kossuth din Budapesta, cu ocazia Zilei Unității Naționale, sărbătoare legată de Tratatul de la Trianon (1920). Premierul Ungariei a afirmat că „Ungaria este poate singura țară din lume care se învecinează cu ea însăși”, referindu-se la comunitățile maghiare rămase în afara granițelor actuale după Trianon. În același context, el a spus că Budapesta are nevoie de relații bune cu țările din regiune și că dialogul cu unii aliați s-a deteriorat în ultimii ani. Reacția Slovaciei a venit printr-un mesaj publicat oficial joi de Ministerul slovac al Afacerilor Externe , în care ministrul Juraj Blanár a catalogat declarația drept „absurdă” și „negatoare a istoriei”. „Resping această interpretare a istoriei. Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele dumneavoastră și, implicit, ale noastre au fost stabilite prin tratatele de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reconfirmate după cel de-al Doilea Război Mondial (...)”, a transmis Juraj Blanár. Linia roșie trasată de Bratislava: frontierele și suveranitatea Potrivit ministrului slovac, Bratislava respinge orice punere la îndoială a frontierelor actuale și a suveranității țării, invocând și memoria Insurecției Naționale Slovace și opțiunea acesteia pentru coaliția antifascistă. Blanár a avertizat, totodată, că relațiile dintre cele două state pot rămâne constructive doar dacă sunt evitate „accentele false de iredentism” (adică revendicări sau sugestii privind modificarea granițelor pe criterii istorice sau etnice) și contestarea istoriei. De ce revine tensiunea: Trianon, un subiect recurent în regiune Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a stabilit noile frontiere ale Ungariei după destrămarea Imperiului Austro-Ungar. În urma tratatului, milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei, inclusiv în Slovacia, România și Serbia. Ziua Unității Naționale este marcată anual în Ungaria pe 4 iunie și este dedicată comunităților maghiare din afara granițelor actuale, iar declarațiile legate de Trianon generează periodic tensiuni diplomatice între Budapesta și unele state vecine. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
Folosirea rachetei Oreșnik a fost un test operațional pentru lovituri viitoare , nu o „utilizare în luptă” în sensul clasic, potrivit declarațiilor făcute de Vladimir Putin și relatate de Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru evoluția războiului: indică faptul că Moscova ar folosi atacurile pentru a calibra arme și proceduri, inclusiv pentru ținte din zone populate. Putin a spus că racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Kiev pe 24 mai „pentru a evalua rezultatele în vederea unor lansări viitoare”, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Liderul rus a susținut că a fost ales un loc unde „era mai ușor să observăm rezultatele” și a invocat inclusiv observații făcute cu drone pentru a măsura efectele loviturii. „Voi dezvălui un secret militar de stat de mare importanță. Pur și simplu am lovit acolo unde era mai ușor să observăm rezultatele.” Tot el a afirmat că „nu a avut loc nicio utilizare în luptă a rachetei Oreșnik, în adevăratul sens al cuvântului, pe teritoriul Ucrainei”, deși, în același timp, a legat atacul de o decizie privind „utilizarea viitoare” a rachetei „în format complet” asupra unor ținte desemnate, inclusiv în zone populate. Context: utilizări cunoscute și escaladarea atacurilor aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia ar fi folosit racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în trei ocazii cunoscute: prima dată în noiembrie 2024, asupra orașului Dnipro, apoi la începutul lunii ianuarie, asupra regiunii Liov, iar ulterior asupra regiunii Kiev pe 24 mai. În paralel, Digi24 notează că Rusia lovește regulat infrastructura civilă din orașe ucrainene. În noaptea de 2 iunie, Rusia a lansat „unul dintre cele mai ample atacuri aeriene” de la începutul războiului, cu rachete și drone, asupra mai multor orașe, inclusiv Kiev. Oficialii ucraineni au raportat atunci cel puțin 23 de morți (inclusiv doi copii) și 130 de răniți. De ce contează: semnal despre modul de operare și riscul pentru zonele populate Dincolo de componenta de propagandă, declarațiile lui Putin conturează o logică operațională: loviturile sunt folosite pentru a observa efecte, a „calcula” parametri și a decide utilizări ulterioare ale rachetei. În același material este reamintit că atacarea intenționată a civililor sau a obiectivelor civile constituie crimă de război conform Convențiilor de la Geneva și dreptului internațional umanitar. Ce urmează rămâne incert: sursa nu indică o decizie concretă privind noi lansări, dar afirmațiile despre „utilizarea viitoare” și referirea explicită la ținte din zone populate sugerează că Rusia își păstrează opțiunea de a extinde folosirea acestui tip de armament. [...]
Protestele din Albania pun sub presiune un proiect de 1,4 miliarde euro (aprox. 7 miliarde lei) pe coasta Adriaticii, după ce mii de oameni au ieșit în stradă la Tirana împotriva unui resort de lux planificat lângă zona umedă protejată Vjosa-Narta , potrivit Reuters . Miza imediată este dacă investiția poate avansa fără blocaje politice și juridice, într-un context în care autoritățile promit respectarea legislației de mediu albaneze și a directivelor europene. Proiectul, estimat la 1,4 miliarde euro (1,6 miliarde dolari, aprox. 7,4 miliarde lei), este condus de firma de investiții Affinity Partners a lui Jared Kushner și vizează o insulă din largul Albaniei, precum și un sector de coastă neamenajat în apropierea ariei protejate Vjosa-Narta, habitat pentru flamingo, foci și zone de cuibărit pentru țestoase marine. Ce a declanșat escaladarea și ce cer protestatarii Reuters relatează că lucrările pregătitoare și sosirea utilajelor grele la situl Vjosa-Narta au declanșat proteste locale săptămâna trecută, urmate de demonstrații ample în capitală. Joi seară, protestatarii s-au adunat din nou în fața biroului premierului Edi Rama, cu flamingo gonflabili roz, scandând „revoluție” și „opriți proiectul”, iar pe un afiș se cerea demisia premierului. O participantă la protest, scriitoarea Lindita Komani, a criticat ideea că decizia ar aparține „unor politicieni corupți” și a susținut că patrimoniul natural și cultural trebuie decis de „poporul albanez”. Linia Guvernului: evaluări de impact și compatibilitate cu legislația UE Premierul Edi Rama a apărat proiectul, iar dezvoltatorii au transmis că se vor concentra pe „administrare responsabilă și îmbunătățirea mediului”, potrivit aceleiași surse. Ministrul Economiei și Inovării, Delina Ibrahimaj, a declarat joi că sunt în curs de elaborare evaluări ale impactului asupra mediului pentru investiția propusă și că proiectul ar trebui să respecte pe deplin legislația de mediu și să protejeze habitatul local. Reuters notează că Ibrahimaj a fost citată de agenția de stat ATA, care a invocat și existența unor garanții legale în directivele europene de mediu și în legea albaneză împotriva proiectelor ce ar putea afecta laguna protejată și habitatele din jur. Context: precedentul Serbia și riscul de blocaj Kushner a anunțat planurile pentru resort în 2024, ca parte a unei investiții mai largi care includea și un fost sediu militar în Belgrad. Anul trecut, el a renunțat la proiectul din Serbia după proteste de stradă, menționează Reuters — un precedent care alimentează acum riscul ca opoziția publică să întârzie sau să complice și investiția din Albania, dacă evaluările și avizele de mediu devin punctul central al disputei. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au forțat Rusia să trateze apărarea aeriană ca prioritate operațională internă , după ce lovituri recente au ajuns „adânc” pe teritoriul rus și au afectat inclusiv Sankt Petersburg, chiar înaintea principalului forum economic al țării, potrivit NPR . Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia își va întări apărarea aeriană pentru a contracara atacurile cu drone ale Ucrainei și a recunoscut că unele lovituri reușesc să treacă de sistemele existente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu șefi ai unor agenții internaționale de presă, pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit anual de Kremlin ca vitrină pentru investiții. „Din păcate, unele dintre ele trec. Rusia are un sistem de apărare aeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl întărim și o vom face.” Înainte de deschiderea forumului, un atac cu drone a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit și o bază navală din apropiere, notează materialul. Efectele au fost și logistice: zboruri întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au întrerupt internetul mobil pentru a încerca să prevină atacuri cu drone. Impact operațional: vulnerabilități în orașe și perturbări în transport Episodul din Sankt Petersburg este prezentat ca un „lovitură stânjenitoare” pentru Putin, în contextul în care Kremlinul a încercat să proiecteze războiul ca pe un eveniment îndepărtat, fără impact asupra vieții cotidiene din Rusia. În același timp, atacurile indică o capacitate în creștere a Kievului de a lovi ținte în interiorul Rusiei și expun vulnerabilitatea orașelor, inclusiv prin măsuri de urgență care afectează comunicațiile și mobilitatea. Materialul amintește și alte episoade recente: parada de Ziua Victoriei din 9 mai ar fi fost redusă de teama unor lovituri ucrainene, iar un atac masiv cu drone asupra suburbiilor Moscovei, la câteva zile după, a ucis trei persoane și a evidențiat vulnerabilitatea capitalei. Context: forumul economic, negocieri și mesajul despre economie Pe lângă componenta militară, Putin a folosit apariția publică pentru a vorbi despre disponibilitatea Rusiei de a accepta un „compromis” privind Ucraina, în linie cu înțelegerile la care spune că s-a ajuns la summitul cu președintele SUA, Donald Trump, în Anchorage (Alaska). El a insistat însă că Moscova vrea o soluție „cuprinzătoare”, nu un armistițiu temporar, și a afirmat că „nu este nevoie” de suspendarea ostilităților pentru a începe negocierile. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus negocieri față în față într-o scrisoare publică adresată direct lui Putin. La Washington, Trump a spus că „ar fi grozav” dacă cei doi s-ar întâlni, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Putin nu văzuse încă scrisoarea și a repetat ideea că Zelenski poate veni la Moscova dacă vrea discuții. În plan economic, Putin a descris forumul din Sankt Petersburg drept o platformă de prezentare a economiei ruse și de atragere a investițiilor, în condițiile în care lideri și companii occidentale au evitat evenimentul după invazia din 2022. Totodată, el a recunoscut presiunea inflației și a spus că banca centrală a menținut dobânda-cheie la 14,5%, pe care a numit-o „o decizie dificilă”, justificată prin nevoia de a evita derapaje majore ale prețurilor. [...]
