Știri
Știri din categoria Externe
Majoritatea de două treimi obținută de Tisza deschide calea pentru schimbări constituționale cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE și a accesului la fonduri europene, după ce partidul condus de Peter Magyar a ajuns la 141 din cele 199 de mandate, potrivit Digi24.
Partidul Tisza (Respect și Libertate) și-a consolidat scorul după numărarea voturilor prin corespondență, a celor din străinătate și a celor transferate, conform autorității electorale, într-o informație transmisă de News.ro, care citează Reuters. Rezultatul pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban.
„O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent şi, în acelaşi timp, o responsabilitate enormă”
În același timp, Fidesz, partidul lui Orban, va avea 52 de parlamentari și 10 mandate în circumscripții uninominale, în scădere puternică față de alegerile din 2022, când câștigase 87 din cele 106 circumscripții uninominale.
În Parlamentul Ungariei, pragul pentru o majoritate de două treimi necesară modificării Constituției și a legilor-cheie este de 133 de mandate. Cu 141 de mandate, Tisza depășește acest prag.
Digi24 amintește că Fidesz a deținut această majoritate o mare parte din perioada de guvernare începută în 2010 și a folosit-o pentru adoptarea unei noi Constituții și pentru modificarea unor legi importante, inclusiv legislația electorală. Peter Magyar a spus că intenționează să modifice Constituția, inclusiv prin introducerea unei limite de două mandate pentru funcția de prim-ministru.
„Vom modifica Constituția și vom include în ea faptul că prim-ministrul poate exercita funcția doar două mandate”
Victoria lui Magyar a fost urmată de o creștere a activelor financiare din Ungaria, pe fondul așteptărilor investitorilor privind o posibilă îmbunătățire a relațiilor cu Uniunea Europeană, tensionate în ultimii ani de disputele cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.
O eventuală normalizare ar putea duce, potrivit articolului, la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană, din cauza reformelor considerate de Bruxelles o amenințare la adresa democrației.
Analistul Liam Peach (Capital Economics) a apreciat că deblocarea fondurilor ar sprijini investițiile și ar reduce primele de risc suveran, însă efectele asupra creșterii economice ar deveni vizibile mai ales pe termen mediu. Pe termen scurt, el a indicat că perspectivele economice rămân influențate de factori externi, inclusiv conflictul cu Iranul, și de politica fiscală internă.
Peter Magyar a promis că după preluarea mandatului, programată pentru 9 sau 10 mai, va lansa o campanie anticorupție, parte a unui plan mai amplu de relansare a economiei ungare, descrisă ca fiind aproape în stagnare în ultimii trei ani. Viktor Orban a respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție, susținând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene.
Recomandate
Atacul asupra UNIFIL în timpul armistițiului ridică riscul de escaladare și pune presiune pe autoritățile libaneze , după ce armata israeliană a confirmat că Hezbollah a deschis focul asupra unor militari ai forței ONU în sudul Libanului, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul s-a produs sâmbătă, iar confirmarea IDF a venit duminică. Conform comunicatului citat, militarii UNIFIL încercau să curețe mai multe muniții neexplodate în zona Al-Ghandouriyah când au fost atacați de o „celulă teroristă” Hezbollah. Un militar a fost ucis, iar alți trei au fost răniți, dintre care doi grav, a transmis IDF. Armata israeliană a susținut că Hezbollah „continuă să exploateze armistițiul”, punând în pericol și provocând prejudicii forțelor internaționale din Liban — o acuzație care, dacă se confirmă în anchete, poate complica menținerea încetării ostilităților și operațiunile de securizare a zonei. Reacția Franței: cerere de arestări și responsabilizare Președintele Franței, Emmanuel Macron , a afirmat într-o postare pe X/Twitter că Franța consideră Hezbollah responsabil pentru atac. „Totul sugerează că responsabilitatea pentru acest atac revine Hezbollah. Franța cere autorităților libaneze să aresteze imediat autorii și să-și asume responsabilitățile alături de UNIFIL.” Franța a identificat militarul ucis ca fiind Sgt. First Class Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Condamnări din Liban și de la ONU, cu accent pe anchetă Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul sâmbătă, tot pe X/Twitter, spunând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului” și anunțând că a cerut o anchetă imediată pentru stabilirea circumstanțelor și tragerea la răspundere a celor implicați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacul, fără a menționa Hezbollah, cerând ca „toți actorii” să respecte încetarea ostilităților și armistițiul. [...]
Refuzul Iranului de a intra în a doua rundă de discuții cu SUA complică perspectiva unei dezescaladări și menține riscul de prelungire a tensiunilor cu efecte economice regionale , potrivit Agerpres , care citează agenția oficială iraniană IRNA . Informația a fost transmisă duminică, însă materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, motivele invocate de Teheran sau formatul exact al negocierilor la care ar fi urmat să participe. Din datele accesibile, Agerpres notează că IRNA a relatat refuzul Iranului, iar Reuters și Xinhua sunt menționate ca agenții care transmit aceeași informație. În lipsa detaliilor din textul integral, nu este clar dacă refuzul este definitiv sau condiționat de anumite cerințe. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal este că un canal de dialog bilateral rămâne blocat, ceea ce prelungește incertitudinea în regiune și poate alimenta volatilitatea în jurul rutelor și fluxurilor energetice, fără ca Agerpres să ofere, în acest articol, estimări sau consecințe cuantificate. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii civile și industriale din regiunea Harkov se intensifică , iar episoadele din 18 aprilie arată presiunea tot mai mare asupra activității economice locale și asupra continuității serviciilor, potrivit Kyiv Post . În dimineața zilei de sâmbătă, 18 aprilie, forțele ruse au lansat lovituri țintite cu drone în regiunea Harkov, vizând o facilitate industrială și o localitate din apropiere. Procuratura Regională Harkov a transmis că o dronă de atac de tip „Molniya” a lovit în jurul orei 11:00 o fabrică de procesare a cărnii din Bohodukhiv. Nu au fost raportate răni fizice, însă trei angajate au suferit reacții acute de stres. La scurt timp, o altă dronă, identificată ca fiind de tip „Italmas”, a lovit satul Zolochiv, în același raion, avariind trei vehicule. În al doilea incident nu au existat victime, conform informațiilor citate. Context: lovituri repetate asupra infrastructurii civile și energetice Atacurile din Harkov se înscriu într-o intensificare a loviturilor aeriene asupra țintelor civile în Ucraina. În aceeași zi, un atac cu dronă asupra unui bărbat aflat pe un moped, în apropiere de Bilozerka (regiunea Herson), l-a lăsat pe acesta, în vârstă de 64 de ani, în stare gravă. Separat, un atac cu rachete peste noapte asupra Kramatorsk a rănit două persoane și a blocat locuitori în locuințe. Publicația notează că, în primele ore ale zilei de 18 aprilie, o dronă rusească a lovit o instalație energetică în raionul Nîjîn (regiunea Cernihiv), provocând o pană masivă de curent pentru 380.000 de locuitori. Tot atunci, infrastructură portuară și industrială din Odesa și zone rezidențiale din Zaporijjea au fost vizate, cu pagube semnificative la depozite și clădiri administrative. Ce urmează: anchete penale și presiune pe sectoarele civile Autoritățile ucrainene de aplicare a legii au inițiat investigații premergătoare procesului penal privind aceste lovituri, încadrate ca posibile crime de război . În paralel, chiar și cu o rată ridicată de interceptare raportată pentru ziua precedentă — Forțele Aeriene ale Ucrainei ar fi doborât 147 din 172 de drone și rachete lansate pe 17 aprilie — atacurile „sistemice” continuă să afecteze infrastructura civilă și sectorul energetic, cu efecte directe asupra populației și funcționării economiei locale. [...]
Administrația Trump mută dosarul Ormuz în registrul negocierilor, trimițând o delegație la Islamabad pentru discuții cu Iranul , pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al acuzațiilor că Teheranul ar fi încălcat armistițiul, potrivit news.ro . Donald Trump a spus că reprezentanți ai Statelor Unite se deplasează la Islamabad, în Pakistan, iar delegația ar urma să ajungă „mâine seară” pentru discuții. Anunțul vine după ce președintele american a acuzat Iranul că a tras focuri de armă în Strâmtoarea Ormuz, susținând că unele focuri ar fi fost îndreptate către „o navă franceză și un cargou din Marea Britanie”. Ormuz, presiune economică și rute alternative Trump a afirmat că acțiunile Iranului în jurul rutei maritime strategice sunt „contraproductive” și că o eventuală închidere a strâmtorii ar lovi în primul rând economia iraniană. În același context, el a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza închiderii, în timp ce „Statele Unite nu pierd nimic”. Președintele american a mai declarat că traficul maritim începe să se reorienteze către porturi americane, indicând Texas, Louisiana și Alaska ca destinații pentru încărcarea de marfă. „Acord corect” și avertisment privind escaladarea Trump a spus că Washingtonul a propus Iranului ceea ce a numit „un acord foarte corect și rezonabil”, însă a avertizat că un eșec al negocierilor ar putea duce la acțiuni militare. În declarațiile sale, el a amenințat că SUA ar putea „distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran” dacă Teheranul nu acceptă acordul și a adăugat că, în acest scenariu, ar fi „onoarea sa” să ia măsuri militare pentru a opri ceea ce a numit „mașina de ucis a Iranului”. Deocamdată, informațiile disponibile se limitează la anunțul lui Trump privind deplasarea delegației și la afirmațiile sale despre incidentul din Strâmtoarea Ormuz și posibilele consecințe ale eșecului negocierilor. [...]
Acuzațiile lui Donald Trump privind „încălcarea totală” a armistițiului cu Iranul readuc în prim-plan riscul de escaladare care menține blocată Strâmtoarea Ormuz , o rută prin care trecea în mod normal circa o cincime din transporturile mondiale de petrol , potrivit news.ro . Președintele SUA a avertizat că Washingtonul ar putea lansa noi atacuri dacă Teheranul nu acceptă un acord, pe fondul unor incidente raportate de nave în apropierea strâmtorii. Trump a susținut că armistițiul a fost încălcat după ce nave aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz ar fi fost vizate de focuri de armă. Cel puțin două nave au raportat sâmbătă astfel de incidente în timp ce se apropiau de strâmtoare, iar datele de monitorizare a traficului maritim indică faptul că navigația prin Ormuz este „practic oprită”. Negocieri reluate la Islamabad, cu amenințări explicite Președintele american a anunțat că emisarii SUA vor ajunge luni seară la Islamabad pentru o nouă rundă de negocieri cu partea iraniană. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a condiționat evitarea unei noi escaladări de acceptarea unui acord de către Teheran. „Oferim un acord foarte corect şi rezonabil şi sper că îl vor accepta, pentru că dacă nu o vor face, Statele Unite vor distruge fiecare centrală electrică şi fiecare pod din Iran. Nu mai există domnul drăguţ.” O rundă anterioară de negocieri, desfășurată la Islamabad cu o săptămână în urmă, s-a încheiat fără un acord, însă autoritățile pakistaneze au început pregătiri de securitate pentru eventuale noi discuții. Ormuz rămâne blocată, iar armistițiul expiră miercuri Iranul a blocat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, cu excepția celor proprii, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Teheranul anunțase vineri că va redeschide pasajul strategic, dar decizia a fost anulată o zi mai târziu, după ce Trump a refuzat să ridice blocada americană asupra transporturilor iraniene. Conflictul, aflat în a opta săptămână, a provocat „cel mai puternic șoc asupra aprovizionării globale cu energie din istorie”, în condițiile în care aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol treceau în mod normal prin această rută. Actualul armistițiu dintre SUA și Iran urmează să expire miercuri. Mizele discuțiilor: nuclearul și controlul strâmtorii Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că discuțiile au înregistrat unele progrese, dar diferențele rămân mari, în special în privința programului nuclear iranian și a controlului asupra Strâmtorii Ormuz. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, SUA au propus suspendarea programului nuclear iranian pentru 20 de ani, în timp ce Teheranul ar fi sugerat o pauză de trei până la cinci ani. În paralel, consecințele regionale continuă: luptele au produs mii de victime în Iran și în Liban, unde o invazie israeliană a dus la strămutarea a peste un milion de persoane. [...]
Ungaria condiționează deblocarea împrumutului UE de 90 mld. euro pentru Ucraina de reluarea tranzitului de petrol prin Druzhba , semnalând că va ridica veto-ul dacă livrările către Budapesta sunt restabilite, potrivit Politico . Premierul ungar în funcție, Viktor Orbán , a transmis duminică faptul că este gata să aprobe împrumutul „atunci când livrările de petrol sunt restaurate”, legând explicit sprijinul financiar pentru Kiev de repararea infrastructurii conductei Druzhba. Orbán a indicat că Ucraina ar fi pregătită să reia livrările „chiar de luni”, prin ceea ce el numește „conducta Prieteniei”. Miza este una economică imediată: aprobarea împrumutului ar oferi „o gură de oxigen” economiei Ucrainei, afectată de război, în timp ce țara încearcă să se apere de invazia Rusiei, notează publicația. De ce contează: finanțarea UE devine instrument de negociere energetică Druzhba, care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia, a devenit un punct central al disputei diplomatice dintre Budapesta și Bruxelles. În februarie, Orbán a blocat împrumutul de 90 de miliarde de euro după ce Ucraina „părea să refuze” repararea infrastructurii avariate în urma loviturilor rusești, conform relatării. Orbán susține că poziția sa a fost constantă și a rezumat condiția în termeni tranșanți: „Poziția Ungariei nu s-a schimbat: fără petrol = fără bani.” Context politic: Orbán pleacă, dar poate lăsa o decizie cu impact Politico descrie mișcarea drept o schimbare surprinzătoare, în condițiile în care Orbán „a folosit ani la rând” retorica anti-Ucraina. Premierul urmează să demisioneze la mijlocul lunii mai, după ce a pierdut alegerile de duminica trecută în fața liderului opoziției, Péter Magyar . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi promis repararea infrastructurii Druzhba până la finalul lunii aprilie, la scurt timp după victoria lui Magyar, iar la Kiev există speranțe că noul lider ungar va îmbunătăți relațiile bilaterale. Ce se știe despre costul pentru Ungaria Orbán a mai afirmat că operațiunea financiară „nu va impune niciun cost” contribuabililor ungari, deoarece Ungaria a fost exceptată de la plata dobânzilor aferente împrumutului. [...]
