Știri
Știri din categoria Externe
Schimbarea majorității în Congres pune sub semnul întrebării finanțarea a două programe de apărare promovate de Donald Trump – cuirasatele din clasa „Trump” și scutul antirachetă „Golden Dome” („Cupola de Aur”), care riscă să fie eliminate sau să rămână fără bani odată cu preluarea comisiilor-cheie de către democrați, potrivit Digi24.
Democrații, care urmează să preia controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, descriu proiectele drept inițiative „de vanitate”, prea extravagante și prea costisitoare, notează The Times, citat de publicația românească. În acest context, miza imediată devine bugetul: fără sprijin politic, programele pot fi fie oprite, fie „înfometate” prin tăieri care să le facă imposibil de dus mai departe.
Programul prevede 15 nave de război cu propulsie nucleară, cu un cost estimat la aproximativ 275 de miliarde de dolari (aprox. 1.265 miliarde lei) pe 26 de ani, potrivit estimărilor Biroului Bugetar al Congresului (CBO). Dincolo de preț, și rațiunea strategică este pusă sub semnul întrebării, în condițiile în care navele ar avea o deplasare de 35.000 de tone și ar costa, fiecare, mai mult decât un portavion, echivalentul a zece distrugătoare cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke.
Adam Smith, congresman democrat care aspiră să conducă din ianuarie Comisia pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, a argumentat într-o scrisoare ajunsă în presă că SUA ar avea nevoie de un mix de capabilități, inclusiv platforme mai ieftine, fără echipaj, nu de o flotă de cuirasate nucleare.
Decizia de a dota navele cu propulsie nucleară – care a împins costurile în sus – a fost confirmată de Marina SUA în luna mai. În forma descrisă în articol, proiectul include armament nuclear și convențional, arme hipersonice și un tun electromagnetic capabil să lanseze un proiectil cu o viteză de șapte ori mai mare decât cea a sunetului.
Pentru „Golden Dome”, diferențele de evaluare sunt și mai mari. Pentagonul indică un cost de aproximativ 185 de miliarde de dolari (aprox. 851 miliarde lei) până în 2035 și cere 17,5 miliarde de dolari (aprox. 80,5 miliarde lei) pentru anul viitor.
CBO, în schimb, estimează 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5.520 miliarde lei) pentru dezvoltarea, desfășurarea și operarea sistemului pe 20 de ani, cifră contestată de Pentagon. Un element central al notei de plată ar fi interceptorii spațiali – rachete menite să lovească rachetele inamice în faza de propulsie – pe care CBO îi evaluează la 740 de miliarde de dolari (aprox. 3.404 miliarde lei).
Potrivit materialului, o dificultate pentru Congres este lipsa de detalii: Pentagonul ar fi fost reticent în a oferi informații complete despre costuri, ceea ce complică verificarea și controlul bugetar.
Dezbaterea care începe în ianuarie, într-un Congres controlat de democrați, nu vizează doar eficiența militară, ci și sustenabilitatea financiară. Articolul amintește că programele cu ambiții similare au eșuat în trecut, inclusiv inițiativa „Războiul Stelelor” din anii ’80, în parte din cauza costurilor.
În acest moment, însă, semnalul principal este politic și bugetar: odată cu schimbarea controlului asupra comisiilor și asupra bugetului, cele două proiecte intră într-o zonă de risc ridicat, în care finanțarea poate deveni instrumentul decisiv pentru continuarea sau oprirea lor.
Recomandate
Donald Trump spune că FBI investighează un posibil caz de spionaj care îl vizează indirect pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang , după ce președintele SUA afirmă că a discutat personal cu acesta despre suspiciunile legate de o relație extraconjugală și posibile conexiuni cu serviciile secrete chineze, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de scandal personal: Nvidia este un actor-cheie în lanțul global al cipurilor avansate, iar orice suspiciune de scurgere de informații către China poate amplifica presiunea politică și de reglementare asupra exporturilor de tehnologie sensibilă. Trump a spus că l-a întrebat pe Jensen Huang dacă știa că Alice Huang ar fi avut legături cu serviciile secrete chineze, iar CEO-ul i-ar fi răspuns că „habar nu avea”. Ce a spus Trump despre discuția cu Jensen Huang și ancheta FBI Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a declarat că îl crede pe Jensen Huang și a insistat că acesta „suferă mult”, mai ales din cauza familiei. Președintele SUA a mai afirmat că FBI „se ocupă” de caz și că „va ieși bine pentru el”, fără să precizeze dacă șeful Nvidia este anchetat direct, mențiune atribuită în material agenției dpa. Trump a mai spus că vrea să verifice „cu oamenii de la serviciile de informații” și că subiectul nu a avut „mult impact” asupra lui. Totodată, a refuzat să detalieze când a aflat despre dosar. Contextul acuzațiilor: memoriu citat de New York Times Potrivit New York Times, citat de Antena 3, un memoriu distribuit în primăvară în rândul înalților oficiali americani ar fi prezentat-o pe Alice Huang drept agentă a Ministerului Securității de Stat din China, recrutată pentru a strânge informații despre Jensen Huang și, posibil, pentru a influența compania să vândă în China cele mai performante cipuri. China ar fi dezmințit acuzația, conform relatării AFP preluate în material. Ce urmează: dimensiunea diplomatică rămâne în plan secund Întrebat dacă va discuta subiectul cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a răspuns: „Nu, nu cred.” Antena 3 notează că cei doi lideri „s-ar putea” întâlni din nou în perioada următoare, în marja summitului APEC din orașul chinezesc Shenzen. În acest moment, informațiile publice din material indică o anchetă în derulare a FBI, dar nu clarifică statutul exact al lui Jensen Huang în investigație. [...]
Europa este împinsă să-și facă propriul plan de securitate pe fondul riscului ca sprijinul SUA să devină mai imprevizibil, iar Rusia să încerce „testarea” solidarității NATO, inclusiv prin atacuri cu drone, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Miza pentru statele europene este una de reglementare și politică de securitate: cât de credibil rămâne Articolul 5 (apărarea colectivă) dacă Washingtonul își reduce implicarea. Analiza o citează pe Liana Fix, expertă în politică externă și de securitate afiliată Council on Foreign Relations (Washington), care pleacă de la un scenariu în care înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA ar putea avea efecte asupra politicii externe a președintelui Donald Trump. În logica descrisă, președinții care pierd sprijinul Congresului tind să se concentreze mai mult pe politica externă, unde au marjă mai mare de acțiune. Cum ar putea arăta „testarea” Articolului 5 În scenariul considerat cel mai grav de expertă, Moscova ar putea recurge la atacuri cu drone pentru a pune la încercare aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO. Ipoteza de lucru este că Kremlinul ar miza pe faptul că SUA nu ar interveni în sprijinul aliaților europeni, pe fondul unei posibile schimbări de atitudine a lui Trump față de Europa și Ucraina. În același cadru de risc, sunt menționate și alte evoluții posibile: o înțelegere Trump–Putin care ar duce la întreruperea sprijinului logistic și informativ pentru Ucraina sau reducerea prezenței militare americane în Europa, în condițiile în care Rusia cere de mult timp retragerea trupelor SUA din Polonia și statele baltice și restrângerea infrastructurii NATO în regiune. Materialul precizează că acestea sunt scenarii, nu decizii deja luate de Washington sau planuri confirmate ale Moscovei. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Recomandarea centrală este ca statele europene să-și consolideze capacitatea de acțiune independentă de SUA și să treacă de la reacții punctuale la un plan alternativ de securitate. În acest context, analiza notează că Franța și Germania sunt în mare parte absorbite de probleme interne, în timp ce Norvegia și Finlanda sunt descrise ca fiind deosebit de active în menținerea contactelor diplomatice cu Washingtonul și Moscova. Printre măsurile concrete enumerate: formularea unei poziții europene comune împotriva reluării comerțului cu gaze naturale din Rusia și împotriva relaxării premature a sancțiunilor, chiar și în cazul unor presiuni venite dinspre Washington; accelerarea demersurilor pentru utilizarea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Concluzia analizei, așa cum este redată, este că Europa ar trebui să-și definească obiective strategice proprii și să-și asume un rol mai mare în deciziile de securitate ale continentului, în loc să depindă de direcția politicii externe americane. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza unei numiri-cheie la Casa Albă , susținând că propunerea ca Dana White, șeful UFC, să devină secretar de presă a fost „o glumă”, potrivit Digi24 . Episodul contează în plan operațional: funcția este vacantă, iar comunicarea oficială a administrației rămâne fără un titular stabil după o demitere rapidă în octombrie. Trump le-a spus duminică reporterilor, pe pista aeroportului din Florida care îi poartă numele, că a glumit, dar a adăugat că lui Dana White „îi place ideea”. Propunerea fusese făcută publică sâmbătă, pe rețeaua Truth Social , unde Trump a scris că White nu a acceptat încă oferta și l-a îndemnat să preia postul și să se înconjoare de adjuncți din lumea MMA, „chiar dacă unii nu sunt din țara noastră”. În aceeași postare, Trump l-a descris pe White drept un „luptător și războinic violent”. Dana White, în vârstă de 57 de ani, a declarat după un eveniment la Londra că va merge la Washington „imediat” pentru a se întâlni cu președintele SUA luni și că va avea „mai multe de spus” după întâlnire. De ce contează: postul de secretar de presă este vacant după o demitere rapidă Poziția de secretar de presă al Casei Albe este descrisă ca fiind strategică și este neocupată de la demiterea lui Katie Zacharia , pe 16 octombrie, după doar cinci zile. Digi24 notează că aceasta a avut o prestație slabă la singurul briefing de presă pe care l-a condus și a fost acuzată că a mințit în legătură cu calificările sale de juristă. Context: relația Trump–White și apropierea de UFC Trump și-a sărbătorit a 80-a aniversare în iunie găzduind un turneu de MMA la Casa Albă, organizat de UFC. De asemenea, Dana White a urcat pe scenă alături de Trump în timpul discursului de victorie pentru realegerea sa în 2024. [...]
Amenințările reciproce dintre Washington și Teheran cresc riscul de șocuri pe piața energiei , în condițiile în care discuțiile despre programul nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz sunt legate direct de perspectiva unor noi lovituri militare, potrivit Al Jazeera . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a avertizat că Teheranul va „ploua cu iad” dacă Statele Unite reiau atacurile, prezentând ceea ce el numește o „propunere pe 2 zile” care ar include, între altele, „încheierea războiului pe toate fronturile”. Într-o postare pe X, Araghchi a transmis că, dacă cerințele sunt îndeplinite, „veți vedea rezultate”, iar alternativa ar fi continuarea războiului. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump, a spus că noi lovituri asupra Iranului sunt „foarte puțin probabile” dacă negocierile avansează pe tema programului nuclear și a redeschiderii Strâmtorii Hormuz. Totuși, el a condiționat această abordare de semnarea unui „acord foarte puternic” și a avertizat că forțele americane sunt „locked and loaded” (pregătite de acțiune). Semnal de risc pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz Tensiunile au fost amplificate de relatări ale presei de stat iraniene despre un petrolier care ar fi luat foc după ce a lovit o mină navală la est de Strâmtoarea Hormuz, citând marina Iranului. Potrivit aceleiași versiuni, nava ar fi avut sistemele de identificare oprite și ar fi navigat într-o zonă interzisă a strâmtorii. În paralel, Ministerul de Externe al Iranului a transmis, citându-l pe Araghchi, că Iranul „nu va fi blând cu țintele americane” din regiune, ceea ce menține presiunea asupra rutelor maritime și asupra percepției de risc în jurul tranzitului energetic. Mesaje militare: ultimatum iranian și avertismente americane Un consilier al comandantului Forței Aerospațiale din cadrul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul de brigadă Ali Belali, a declarat pe Telegram că forțele armate sunt „pregătite”, iar un eventual „pas greșit” al adversarului ar primi un răspuns „devastator și sever”. Acesta a mai spus că armele au fost „asigurate pentru anii următori” și că Iranul și-a „îmbunătățit capabilitățile” după perioada la care se referă drept „post-Ramadan War”. Trump a afirmat că SUA au trei portavioane în regiune, „complet” pregătite, și a susținut că există „38 de poduri” în Iran aflate în vizorul SUA, care ar putea fi distruse „literalmente într-o oră”. Context politic și ce urmează Schimbul de declarații vine după alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului în SUA, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, înfrângând Partidul Republican al lui Trump. Araghchi a susținut, potrivit presei de stat iraniene, că negocierile au fost întârziate de alegeri și a indicat că reluarea demersurilor de mediere ar putea necesita timp: „Va dura ceva timp ca lucrurile să se așeze și ca atmosfera să devină propice pentru ca mediatorii să își reia vizitele. Trebuie să așteptăm.” În absența unor pași concreți anunțați privind negocierile și având în vedere referințele explicite la Strâmtoarea Hormuz, riscul imediat rămâne legat de o escaladare care ar putea afecta securitatea transportului maritim și, implicit, fluxurile energetice din regiune. [...]
Donald Trump condiționează evitarea unui nou război cu Iranul de semnarea unui „acord foarte puternic” , afirmând că o revenire la conflict este „foarte puțin probabilă” dacă negocierile indirecte în curs înregistrează progrese, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute într- un interviu pentru CNN , în care Trump a legat explicit perspectiva unei escaladări militare de rezultatul discuțiilor. El a spus că SUA ar lovi din nou „dacă este necesar”, dar a insistat că un astfel de scenariu este improbabil în cazul unui acord. „Depinde dacă semnează sau nu un acord foarte puternic. Răspunsul este că este foarte puțin probabil să fie necesar… Aș face-o dacă ar fi necesar, dar i-am lovit foarte puternic.” Mesaj operațional: forțe pregătite și ținte deja identificate Dincolo de condiționarea politică, Trump a susținut că armata americană este pregătită să acționeze rapid dacă ar decide reluarea loviturilor. În acest context, el a afirmat că un al treilea grup de lovire al unui portavion american, descris drept „complet pregătit de luptă”, a ajuns recent în regiune. Trump a mai spus că Washingtonul a identificat ținte în interiorul Iranului, inclusiv infrastructură critică, precum centrale electrice și poduri. „Avem 38 de poduri în vizor pe care le putem doborî literalmente într-o oră. Toate vor fi la pământ.” Infrastructura, pârghie de presiune în negocieri Trump a indicat totuși că ar prefera să evite lovirea infrastructurii, argumentând că reconstrucția podurilor ar putea dura până la 10 ani. În aceeași logică, el a prezentat amenințarea cu atacuri asupra infrastructurii ca pe o opțiune de ultim resort, menită să întărească poziția SUA în negocieri. În paralel, Trump a susținut că un eventual atac american ar fi „de neoprit”, pe motiv că apărarea antiaeriană iraniană ar fi fost distrusă în lovituri americane anterioare. El a adăugat că Iranul ar mai avea capacități limitate de a produce rachete și drone, invocând distrugerea unei părți din fabrici. Ce urmează Mesajul central rămâne că riscul unei escaladări este prezent, dar este prezentat ca dependent de progresul negocierilor și de acceptarea de către Teheran a unui „acord foarte puternic”. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul acestui acord sau despre stadiul exact al discuțiilor, rămâne neclar ce condiții concrete ar considera Washingtonul suficiente pentru a exclude reluarea loviturilor. [...]
Ucraina condiționează un „salt” diplomatic de o întâlnire Zelenski–Putin, sugerând că negocierile trilaterale din Abu Dhabi ar putea rămâne limitate fără un contact direct la vârf , potrivit Kyiv Post , care îl citează pe ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk . Melnyk a declarat luni, 9 noiembrie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, că președintele Volodîmîr Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde în lume, cu excepția Moscovei – inclusiv în Florida, în marja summitului G20 din decembrie, „sau chiar în Antarctica”. Declarațiile au fost relatate de Interfax-Ukraine. Miza: negocierile din Abu Dhabi și limita lor fără o întâlnire directă Diplomatul ucrainean a spus că negocierile trilaterale Ucraina–SUA–Rusia programate la Abu Dhabi, marți și miercuri, „ar putea produce rezultate”, însă a avertizat că un progres politic major ar fi dificil fără o întâlnire directă între cei doi președinți. În același timp, Melnyk a acuzat Rusia că încearcă să submineze eforturile diplomatice, în timp ce Ucraina „rămâne angajată” în căutarea păcii. Argumentul Kievului: Rusia „avansează”, dar ar pierde teren net Melnyk a susținut că Putin urmărește în continuare să „frângă voința” Ucrainei și să forțeze capitularea, dar a afirmat că forțele ruse pierd teritoriu pentru a doua lună consecutiv. El a invocat cifre atribuite Institute for the Study of War (ISW) , potrivit cărora trupele ruse au capturat 139 km² de teritoriu ucrainean în octombrie, dar au pierdut controlul asupra a 167 km², ceea ce ar însemna o pierdere netă de 28 km². Presiunea pe aliați: cerere de sisteme de apărare antiaeriană și rachete Patriot În intervenția sa, Melnyk a cerut aliaților europeni și tuturor statelor membre ONU să transfere „imediat” către Ucraina sistemele de apărare antiaeriană disponibile, cu accent pe rachetele interceptoare Patriot. El a descris atacurile rusești drept o „ploaie apocaliptică de rachete” și a criticat păstrarea acestor sisteme „în depozit” în timp ce civilii sunt uciși zilnic. Context: Zelenski a indicat anterior Turcia ca posibil loc de întâlnire Anterior, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu Putin în Turcia și și-a exprimat speranța că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar putea ajuta la organizarea discuțiilor, într-o declarație pentru CNN Türk, menționată de aceeași sursă. Zelenski a mai spus că o întâlnire față în față ar trebui să vizeze un armistițiu pe linia frontului, mecanisme de monitorizare, garanții de securitate și reconstrucția postbelică, dar a exclus acceptarea cererilor Rusiei privind Donbasul sau recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, invocând Constituția Ucrainei. [...]
