Știri
Știri din categoria Externe
Sprijinul public al lui Trump pentru șeful Pentagonului ridică miza unui vot rapid în Congres: Donald Trump a spus că îl va susține pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, dacă va fi supus procedurii de destituire, după ce deputatul republican Thomas Massie a depus actele de punere sub acuzare, potrivit Digi24.
Trump a făcut declarațiile într-o discuție cu jurnalista Kaitlan Collins de la CNN, citată de News.ro, și l-a atacat pe Massie, pe care l-a numit „un ratat fără scrupule”. Președintele american a mai spus că Massie „are multă ură în suflet” și a sugerat că nu își va „pierde timpul” cu el, amintind că un candidat susținut de Trump l-a învins pe congresmanul din Kentucky în alegerile primare de la începutul anului.
Un element cu efect imediat este calendarul: depunerea articolelor de destituire înseamnă că va trebui să aibă loc un vot până miercuri, conform informațiilor din articol.
Hegseth a respins demersul de punere sub acuzare și a afirmat că este de acord cu Trump că ar „face-o din nou” în privința declanșării războiului cu Iranul. Trump, la rândul lui, a spus că secretarul Apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a reluat comparații cu fosta administrație, făcând aluzie la spitalizarea discretă a fostului secretar al Apărării, Lloyd Austin, la finalul lui 2023 și începutul lui 2024.
Massie a declarat că vede „o probabilitate ridicată” ca Hegseth să nu rămână în funcție până la 31 decembrie și a susținut, într-o intervenție la CNN, că destituirea acum ar fi o măsură „politicoasă” comparativ cu ce ar urma dacă democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților în ianuarie.
„Nu propun ca el să ajungă la închisoare. Nu propun ca el să fie supus răspunderii civile. Spunem doar că trebuie să-și piardă funcția chiar acum.”
În același context, Massie a afirmat că, odată cu schimbarea majorității, ar putea urma audieri și convocarea unor persoane care au lucrat sub conducerea lui Hegseth, inclusiv pe teme care „nici măcar nu au fost făcute publice încă”, potrivit declarațiilor sale citate în articol.
Recomandate
Kremlinul ridică miza negocierilor de pace, sugerând că frontierele Ucrainei sunt deja schimbate , pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o „formă puțin diferită” a țării la finalul războiului, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că „realitatea de pe teren” ar face ca Ucraina să fie „deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022. Declarația vine ca răspuns la comentariile lui Trump, care a spus că, odată încheiat războiul, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă” decât la începutul invaziei ruse. „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta.” Context: negocieri Rusia–Ucraina, mediate de SUA, la Abu Dhabi Declarațiile lui Trump au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. În interviul acordat emisiunii „60 minutes” de la CBS News, Trump a spus că se așteaptă la un acord de pace și a respins ideea că Vladimir Putin ar prelungi deliberat negocierile. Trump a evitat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că are relații bune cu ambii. Totodată, a susținut că războiul se va termina „datorită” lui. „Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie.” Miza teritorială: poziții incompatibile Potrivit informațiilor citate de HotNews din agențiile EFE și Agerpres , Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a cinci teritorii anexate: Crimeea (anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014); Donețk; Luhansk; Herson; Zaporojie. Moscova consideră cele patru regiuni din est și sud drept parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991 și spune că această recunoaștere este inclusă în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. De cealaltă parte, Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, în condițiile în care, „în principiu”, Kievul nu este dispus să cedeze teritorii. Europa, pe margine: Rusia exclude UE, Franța spune că va fi reprezentată Kremlinul a exclus „vehement” participarea Uniunii Europene la negocierile de pace. În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile de la Abu Dhabi. În acest context, mesajul Moscovei despre „realitatea de pe teren” indică faptul că tema teritoriilor rămâne punctul central și cel mai dificil al negocierilor, în timp ce părțile rămân „profund divizate” atât asupra concesiilor teritoriale, cât și asupra garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. [...]
Schimbarea majorității în Congres pune sub semnul întrebării finanțarea a două programe de apărare promovate de Donald Trump – cuirasatele din clasa „Trump” și scutul antirachetă „Golden Dome” („Cupola de Aur”), care riscă să fie eliminate sau să rămână fără bani odată cu preluarea comisiilor-cheie de către democrați, potrivit Digi24 . Democrații, care urmează să preia controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, descriu proiectele drept inițiative „de vanitate”, prea extravagante și prea costisitoare, notează The Times, citat de publicația românească. În acest context, miza imediată devine bugetul: fără sprijin politic, programele pot fi fie oprite, fie „înfometate” prin tăieri care să le facă imposibil de dus mai departe. Cuirasatele „clasa Trump”: costuri mari, utilitate contestată Programul prevede 15 nave de război cu propulsie nucleară, cu un cost estimat la aproximativ 275 de miliarde de dolari (aprox. 1.265 miliarde lei) pe 26 de ani, potrivit estimărilor Biroului Bugetar al Congresului (CBO). Dincolo de preț, și rațiunea strategică este pusă sub semnul întrebării, în condițiile în care navele ar avea o deplasare de 35.000 de tone și ar costa, fiecare, mai mult decât un portavion, echivalentul a zece distrugătoare cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Adam Smith, congresman democrat care aspiră să conducă din ianuarie Comisia pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, a argumentat într-o scrisoare ajunsă în presă că SUA ar avea nevoie de un mix de capabilități, inclusiv platforme mai ieftine, fără echipaj, nu de o flotă de cuirasate nucleare. Decizia de a dota navele cu propulsie nucleară – care a împins costurile în sus – a fost confirmată de Marina SUA în luna mai. În forma descrisă în articol, proiectul include armament nuclear și convențional, arme hipersonice și un tun electromagnetic capabil să lanseze un proiectil cu o viteză de șapte ori mai mare decât cea a sunetului. „Golden Dome”: diferențe uriașe între estimările de cost Pentru „Golden Dome”, diferențele de evaluare sunt și mai mari. Pentagonul indică un cost de aproximativ 185 de miliarde de dolari (aprox. 851 miliarde lei) până în 2035 și cere 17,5 miliarde de dolari (aprox. 80,5 miliarde lei) pentru anul viitor. CBO, în schimb, estimează 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5.520 miliarde lei) pentru dezvoltarea, desfășurarea și operarea sistemului pe 20 de ani, cifră contestată de Pentagon. Un element central al notei de plată ar fi interceptorii spațiali – rachete menite să lovească rachetele inamice în faza de propulsie – pe care CBO îi evaluează la 740 de miliarde de dolari (aprox. 3.404 miliarde lei). Potrivit materialului, o dificultate pentru Congres este lipsa de detalii: Pentagonul ar fi fost reticent în a oferi informații complete despre costuri, ceea ce complică verificarea și controlul bugetar. De ce contează: banii, nu doar strategia Dezbaterea care începe în ianuarie, într-un Congres controlat de democrați, nu vizează doar eficiența militară, ci și sustenabilitatea financiară. Articolul amintește că programele cu ambiții similare au eșuat în trecut, inclusiv inițiativa „Războiul Stelelor” din anii ’80 , în parte din cauza costurilor. În acest moment, însă, semnalul principal este politic și bugetar: odată cu schimbarea controlului asupra comisiilor și asupra bugetului, cele două proiecte intră într-o zonă de risc ridicat, în care finanțarea poate deveni instrumentul decisiv pentru continuarea sau oprirea lor. [...]
Donald Trump spune că FBI investighează un posibil caz de spionaj care îl vizează indirect pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang , după ce președintele SUA afirmă că a discutat personal cu acesta despre suspiciunile legate de o relație extraconjugală și posibile conexiuni cu serviciile secrete chineze, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de scandal personal: Nvidia este un actor-cheie în lanțul global al cipurilor avansate, iar orice suspiciune de scurgere de informații către China poate amplifica presiunea politică și de reglementare asupra exporturilor de tehnologie sensibilă. Trump a spus că l-a întrebat pe Jensen Huang dacă știa că Alice Huang ar fi avut legături cu serviciile secrete chineze, iar CEO-ul i-ar fi răspuns că „habar nu avea”. Ce a spus Trump despre discuția cu Jensen Huang și ancheta FBI Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a declarat că îl crede pe Jensen Huang și a insistat că acesta „suferă mult”, mai ales din cauza familiei. Președintele SUA a mai afirmat că FBI „se ocupă” de caz și că „va ieși bine pentru el”, fără să precizeze dacă șeful Nvidia este anchetat direct, mențiune atribuită în material agenției dpa. Trump a mai spus că vrea să verifice „cu oamenii de la serviciile de informații” și că subiectul nu a avut „mult impact” asupra lui. Totodată, a refuzat să detalieze când a aflat despre dosar. Contextul acuzațiilor: memoriu citat de New York Times Potrivit New York Times, citat de Antena 3, un memoriu distribuit în primăvară în rândul înalților oficiali americani ar fi prezentat-o pe Alice Huang drept agentă a Ministerului Securității de Stat din China, recrutată pentru a strânge informații despre Jensen Huang și, posibil, pentru a influența compania să vândă în China cele mai performante cipuri. China ar fi dezmințit acuzația, conform relatării AFP preluate în material. Ce urmează: dimensiunea diplomatică rămâne în plan secund Întrebat dacă va discuta subiectul cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a răspuns: „Nu, nu cred.” Antena 3 notează că cei doi lideri „s-ar putea” întâlni din nou în perioada următoare, în marja summitului APEC din orașul chinezesc Shenzen. În acest moment, informațiile publice din material indică o anchetă în derulare a FBI, dar nu clarifică statutul exact al lui Jensen Huang în investigație. [...]
Europa este împinsă să-și facă propriul plan de securitate pe fondul riscului ca sprijinul SUA să devină mai imprevizibil, iar Rusia să încerce „testarea” solidarității NATO, inclusiv prin atacuri cu drone, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Miza pentru statele europene este una de reglementare și politică de securitate: cât de credibil rămâne Articolul 5 (apărarea colectivă) dacă Washingtonul își reduce implicarea. Analiza o citează pe Liana Fix, expertă în politică externă și de securitate afiliată Council on Foreign Relations (Washington), care pleacă de la un scenariu în care înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA ar putea avea efecte asupra politicii externe a președintelui Donald Trump. În logica descrisă, președinții care pierd sprijinul Congresului tind să se concentreze mai mult pe politica externă, unde au marjă mai mare de acțiune. Cum ar putea arăta „testarea” Articolului 5 În scenariul considerat cel mai grav de expertă, Moscova ar putea recurge la atacuri cu drone pentru a pune la încercare aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO. Ipoteza de lucru este că Kremlinul ar miza pe faptul că SUA nu ar interveni în sprijinul aliaților europeni, pe fondul unei posibile schimbări de atitudine a lui Trump față de Europa și Ucraina. În același cadru de risc, sunt menționate și alte evoluții posibile: o înțelegere Trump–Putin care ar duce la întreruperea sprijinului logistic și informativ pentru Ucraina sau reducerea prezenței militare americane în Europa, în condițiile în care Rusia cere de mult timp retragerea trupelor SUA din Polonia și statele baltice și restrângerea infrastructurii NATO în regiune. Materialul precizează că acestea sunt scenarii, nu decizii deja luate de Washington sau planuri confirmate ale Moscovei. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Recomandarea centrală este ca statele europene să-și consolideze capacitatea de acțiune independentă de SUA și să treacă de la reacții punctuale la un plan alternativ de securitate. În acest context, analiza notează că Franța și Germania sunt în mare parte absorbite de probleme interne, în timp ce Norvegia și Finlanda sunt descrise ca fiind deosebit de active în menținerea contactelor diplomatice cu Washingtonul și Moscova. Printre măsurile concrete enumerate: formularea unei poziții europene comune împotriva reluării comerțului cu gaze naturale din Rusia și împotriva relaxării premature a sancțiunilor, chiar și în cazul unor presiuni venite dinspre Washington; accelerarea demersurilor pentru utilizarea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Concluzia analizei, așa cum este redată, este că Europa ar trebui să-și definească obiective strategice proprii și să-și asume un rol mai mare în deciziile de securitate ale continentului, în loc să depindă de direcția politicii externe americane. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza unei numiri-cheie la Casa Albă , susținând că propunerea ca Dana White, șeful UFC, să devină secretar de presă a fost „o glumă”, potrivit Digi24 . Episodul contează în plan operațional: funcția este vacantă, iar comunicarea oficială a administrației rămâne fără un titular stabil după o demitere rapidă în octombrie. Trump le-a spus duminică reporterilor, pe pista aeroportului din Florida care îi poartă numele, că a glumit, dar a adăugat că lui Dana White „îi place ideea”. Propunerea fusese făcută publică sâmbătă, pe rețeaua Truth Social , unde Trump a scris că White nu a acceptat încă oferta și l-a îndemnat să preia postul și să se înconjoare de adjuncți din lumea MMA, „chiar dacă unii nu sunt din țara noastră”. În aceeași postare, Trump l-a descris pe White drept un „luptător și războinic violent”. Dana White, în vârstă de 57 de ani, a declarat după un eveniment la Londra că va merge la Washington „imediat” pentru a se întâlni cu președintele SUA luni și că va avea „mai multe de spus” după întâlnire. De ce contează: postul de secretar de presă este vacant după o demitere rapidă Poziția de secretar de presă al Casei Albe este descrisă ca fiind strategică și este neocupată de la demiterea lui Katie Zacharia , pe 16 octombrie, după doar cinci zile. Digi24 notează că aceasta a avut o prestație slabă la singurul briefing de presă pe care l-a condus și a fost acuzată că a mințit în legătură cu calificările sale de juristă. Context: relația Trump–White și apropierea de UFC Trump și-a sărbătorit a 80-a aniversare în iunie găzduind un turneu de MMA la Casa Albă, organizat de UFC. De asemenea, Dana White a urcat pe scenă alături de Trump în timpul discursului de victorie pentru realegerea sa în 2024. [...]
Amenințările reciproce dintre Washington și Teheran cresc riscul de șocuri pe piața energiei , în condițiile în care discuțiile despre programul nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz sunt legate direct de perspectiva unor noi lovituri militare, potrivit Al Jazeera . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a avertizat că Teheranul va „ploua cu iad” dacă Statele Unite reiau atacurile, prezentând ceea ce el numește o „propunere pe 2 zile” care ar include, între altele, „încheierea războiului pe toate fronturile”. Într-o postare pe X, Araghchi a transmis că, dacă cerințele sunt îndeplinite, „veți vedea rezultate”, iar alternativa ar fi continuarea războiului. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump, a spus că noi lovituri asupra Iranului sunt „foarte puțin probabile” dacă negocierile avansează pe tema programului nuclear și a redeschiderii Strâmtorii Hormuz. Totuși, el a condiționat această abordare de semnarea unui „acord foarte puternic” și a avertizat că forțele americane sunt „locked and loaded” (pregătite de acțiune). Semnal de risc pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz Tensiunile au fost amplificate de relatări ale presei de stat iraniene despre un petrolier care ar fi luat foc după ce a lovit o mină navală la est de Strâmtoarea Hormuz, citând marina Iranului. Potrivit aceleiași versiuni, nava ar fi avut sistemele de identificare oprite și ar fi navigat într-o zonă interzisă a strâmtorii. În paralel, Ministerul de Externe al Iranului a transmis, citându-l pe Araghchi, că Iranul „nu va fi blând cu țintele americane” din regiune, ceea ce menține presiunea asupra rutelor maritime și asupra percepției de risc în jurul tranzitului energetic. Mesaje militare: ultimatum iranian și avertismente americane Un consilier al comandantului Forței Aerospațiale din cadrul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul de brigadă Ali Belali, a declarat pe Telegram că forțele armate sunt „pregătite”, iar un eventual „pas greșit” al adversarului ar primi un răspuns „devastator și sever”. Acesta a mai spus că armele au fost „asigurate pentru anii următori” și că Iranul și-a „îmbunătățit capabilitățile” după perioada la care se referă drept „post-Ramadan War”. Trump a afirmat că SUA au trei portavioane în regiune, „complet” pregătite, și a susținut că există „38 de poduri” în Iran aflate în vizorul SUA, care ar putea fi distruse „literalmente într-o oră”. Context politic și ce urmează Schimbul de declarații vine după alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului în SUA, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, înfrângând Partidul Republican al lui Trump. Araghchi a susținut, potrivit presei de stat iraniene, că negocierile au fost întârziate de alegeri și a indicat că reluarea demersurilor de mediere ar putea necesita timp: „Va dura ceva timp ca lucrurile să se așeze și ca atmosfera să devină propice pentru ca mediatorii să își reia vizitele. Trebuie să așteptăm.” În absența unor pași concreți anunțați privind negocierile și având în vedere referințele explicite la Strâmtoarea Hormuz, riscul imediat rămâne legat de o escaladare care ar putea afecta securitatea transportului maritim și, implicit, fluxurile energetice din regiune. [...]
