Știri
Știri din categoria Externe
Rezultatul foarte slab al Uniunii Românilor din Ungaria ridică întrebări despre reprezentarea politică a minorităților în sistemul electoral ungar, după ce formațiunea a obținut doar 495 de voturi la alegerile parlamentare de duminică, potrivit G4Media. În același timp, niciun partid al minorităților naționale nu a intrat în Parlament.
Uniunea Românilor din Ungaria a strâns 495 de voturi, în condițiile în care, conform recensământului citat de publicație, minoritatea românească ar număra aproape 45.000 de persoane.
În alegerile de duminică, niciun partid al minorităților naționale nu a reușit să acceadă în Parlament. Cele mai multe voturi dintre aceste formațiuni au fost obținute de:
Un element relevant pentru miza de reprezentare este cadrul legal: spre deosebire de România, legea electorală din Ungaria nu prevede o procedură specială care să asigure cel puțin un loc în Parlament pentru fiecare minoritate națională recunoscută oficial, mai notează publicația.
Recomandate
Victoria Tisza deschide o tranziție politică ce poate debloca fonduri UE înghețate , după ce liderul partidului, Péter Magyar , i-a cerut președintelui Ungariei să demisioneze imediat după numirea noului guvern și i-a transmis lui Viktor Orbán să se limiteze la un rol de „interimar”, potrivit Stirile Pro TV . Magyar, care conduce partidul Tisza, a făcut apelul după alegerile parlamentare de duminică, în care formațiunea sa a obținut o majoritate calificată. Într-un discurs citat de Euronews, el a cerut ca șeful statului să solicite „imediat” partidului câștigător să formeze guvernul, apoi să părăsească funcția. „Îi cer președintelui republicii să ceară imediat partidului câștigător (Tisza, n.r.) să formeze un guvern și apoi să părăsească funcția. Fac apel la toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru.” Miza: accesul la bani europeni și schimbarea arhitecturii anticorupție În același mesaj, liderul Tisza a indicat ca prioritate externă relansarea relației cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-o vizită la Bruxelles pentru a încerca deblocarea „miliardelor de euro” din fonduri înghețate. Totodată, Magyar a promis că Ungaria se va alătura Parchetului European , instituția care investighează infracțiuni financiare ce implică fonduri UE. „Vom restabili sistemul de control și echilibru al puterilor. Vom adera la Parchetul European. Vom garanta funcționarea democratică a țării noastre.” Magyar a mai cerut demisiile șefilor organelor judiciare și ale procurorului-șef, avertizând că, în lipsa acestora, viitorul guvern îi va demite. Ce arată rezultatele și ce urmează Cu aproape 99% din voturi numărate, Tisza este „pe cale” să obțină o majoritate de două treimi, cu 138 de locuri în parlamentul Ungariei (199 de membri), potrivit datelor citate de la Comitetul Electoral Național. Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, ar urma să rămână cu 55 de mandate, iar Mișcarea Patria Noastră ar intra în parlament cu șase locuri. În perioada de tranziție, Magyar i-a cerut lui Orbán să evite decizii care ar putea limita puterile viitorului executiv și a sugerat un canal direct de comunicare pentru „decizii sau întrebări serioase” până la instalarea noului guvern. [...]
Victoria opoziției Tisza deschide o schimbare de direcție pro-UE în Ungaria , după ce alegerile de duminică au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban , potrivit news.ro . În Budapesta, susținătorii opoziției au sărbătorit până luni dimineață, cu oameni dansând în fața barurilor și trafic perturbat pe unele bulevarde, pe fondul mulțimilor ieșite în stradă. Alegerile au avut o prezență record de 80%, conform datelor preliminare, iar pentru cei care au ieșit să celebreze în capitală rezultatul a însemnat „votul pentru orientarea europeană a țării” și „restabilirea democrației”, despre care materialul notează că a fost erodată de Orban și guvernul său începând din 2010. În centrul orașului, Podul cu Lanțuri a fost iluminat în culorile naționale, iar de-a lungul Dunării zeci de mii de oameni au fluturat steagul Ungariei și steaguri ale Uniunii Europene; unii au ciocnit pahare cu șampanie în pahare de hârtie. În metrou au fost scandări și cântece, inclusiv „s-a terminat”, iar în fața clădirii parlamentului unii susținători au participat la o petrecere de tip rave. Ce semnal politic transmit rezultatele În relatarea citată de news.ro, o susținătoare a partidului Tisza, Szilvia, a descris victoria ca pe un moment așteptat de mult timp, în timp ce oamenii urmăreau discursul de victorie al liderului opoziției, Peter Magyar . Un alt susținător, Sandor Zoletnik, și-a exprimat speranța ca noul prim-ministru să fie „un prim-ministru al tuturor maghiarilor”. Context: schimbarea de generație și prăbușirea sprijinului la tineri Materialul notează că partidul Fidesz a avut cel mai scăzut nivel de susținere în rândul tinerei generații. Sunt citate două măsurători: Fidesz este susținut de 8% dintre alegătorii cu vârste între 18 și 29 de ani , potrivit unui sondaj realizat de institutul Median ; Fidesz are 22% susținere în grupa 18–39 de ani , conform Zavecz Research . În noaptea de după alegeri, mulțimile au blocat pe alocuri traficul, iar sute de oameni au rămas pe podurile peste Dunăre mult după miezul nopții, pe fondul celebrării victoriei opoziției. [...]
Popularitatea foarte scăzută a cancelarului Friedrich Merz riscă să slăbească autoritatea politică a Berlinului într-un moment în care economia Germaniei rămâne pe un trend negativ , potrivit datelor citate de Antena 3 . La trei luni după ce a câștigat alegerile din februarie și a devenit cancelar, Merz ajunge, într-un sondaj internațional, cel mai nepopular lider dintre cei analizați. Institutul american Morning Consult, care monitorizează popularitatea liderilor din principalele democrații, indică pentru Merz un scor de aprobare de 19% în Germania, cel mai mic dintre 24 de lideri aleși democratic incluși în comparație. Nivelul de dezaprobare este de 76%, cel mai ridicat din eșantion. Ce spun sondajele și cum se compară Merz cu alți lideri În același clasament, președintele Franței, Emmanuel Macron, este al doilea de la coadă, cu 18% aprobare și 75% dezaprobare. Antena 3 notează și o confirmare dintr-un sondaj separat: o cercetare Forsa pentru RTL ar fi arătat rezultate similare pentru Merz, cu 78% respondenți nemulțumiți și 20% mulțumiți. În zona de mijloc a clasamentului apar, între alții: Recep Tayyip Erdoğan: 36% aprobare, 50% dezaprobare (publicația precizează că nu este clar cum a fost realizat sondajul în Turcia, iar unii experți nu mai consideră țara o democrație, ci o „autocrație electorală”); Donald Trump: 38% aprobare, 57% dezaprobare (menționat în contextul operațiunilor militare lansate împotriva Iranului); Pedro Sánchez: 38% aprobare, 57% dezaprobare; Giorgia Meloni: 39% aprobare, 55% dezaprobare; Javier Milei: 48% aprobare, 49% dezaprobare. La polul opus, cel mai ridicat nivel de aprobare din sondaj îi revine premierului indian Narendra Modi (70%), urmat de președintele sud-coreean Lee Jae-myung (63%) și de premierul ceh Andrej Babiš (55%). De ce contează: legătura cu economia și cu stabilitatea coaliției Potrivit declarațiilor citate de Antena 3 din Euronews, explicațiile invocate de șefii unor institute de sondare țin atât de profilul politic al lui Merz, cât și de percepția asupra guvernării și a economiei. Manfred Güllner, directorul Forsa, spune că Merz era „deja unul dintre cei mai nepopulari actori politici” încă din prima sa perioadă de activitate, la începutul anilor 2000, iar după revenirea în politică popularitatea nu a crescut. El indică „rezerve masive” mai ales în rândul femeilor, al tinerilor alegători și al germanilor din Est și susține că, după alegerea ca al zecelea cancelar al Republicii Federale, aceste rezerve „au crescut pe parcursul mandatului”. Hermann Binkert, directorul institutului Insa, afirmă că Merz „a încălcat promisiunile electorale”, că „evoluția economică a Germaniei continuă să fie negativă” și că mulți văd țara „într-o spirală descendentă”. În plus, el susține că nici electoratul „burghez-conservator”, nici cel „progresist de stânga-liberal” nu este mulțumit de ce pune în aplicare coaliția de guvernare. Context: sub nivelul lui Olaf Scholz În material se arată că Merz a coborât sub fostul cancelar Olaf Scholz: la jumătatea lunii iunie 2024, Scholz avea 28% aprobare și 67% evaluări negative, iar chiar și la cel mai jos punct al său ar fi fost „semnificativ mai popular” decât Merz, potrivit sondajelor citate. Sondajul Morning Consult intervievează adulți din fiecare țară și reflectă o medie mobilă simplă pe șapte zile, mai notează Antena 3. [...]
Planul SUA de a bloca porturile iraniene și Strâmtoarea Hormuz riscă să tensioneze din nou piața energiei , după ce armata Iranului a avertizat că o astfel de măsură „ar echivala cu piraterie” și a sugerat că ar putea extinde riscurile de securitate asupra întregii zone a Golfului, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană susține că restricțiile americane privind „navigația maritimă și tranzitul în apele internaționale” ar fi ilegale. Într-un comunicat citit la televiziunea de stat, comandamentul central Khatam al-Anbiya a transmis că, dacă securitatea „porturilor Iranului din apele Golfului Persic și ale Mării Arabiei” este amenințată, „niciun port” din aceste zone nu ar mai fi în siguranță. Măsura anunțată de Washington ar urma să înceapă luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce discuțiile dintre părțile aflate în război, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că blocada ar fi aplicată „imparțial” navelor „tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În același timp, armata americană a spus că nu va împiedica navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru petrol și gaze Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze – a fost „puternic restricționat” de la începutul războiului, Iranul permițând, potrivit articolului, doar câteva nave care deservesc țări „prietene”, precum China. În acest context, orice escaladare operațională în zonă are potențialul de a afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor la energie. Al Jazeera notează că prețurile petrolului, care scăzuseră odată cu armistițiul, au urcat luni cu aproape 8%, iar cotațiile de referință WTI și Brent au depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Reacții internaționale: China critică, aliați NATO se delimitează China – importator important de petrol iranian – a criticat planul SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a spus că Strâmtoarea Hormuz este o rută internațională importantă pentru bunuri și energie și că menținerea securității și a fluxului neîntrerupt este în interesul comunității internaționale, cerând Iranului și SUA să nu reaprindă războiul. În rândul aliaților NATO ai Washingtonului, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că blocada „nu are sens”. Premierul britanic Keir Starmer a spus, într-un interviu radio pentru BBC, că Marea Britanie nu se va alătura blocadei. Context: armistițiul ține, dar riscul de reluare a tensiunilor rămâne Deși negocierile din weekend au eșuat, armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, intrat în vigoare săptămâna trecută, „se menține”, fără indicii privind o reluare imediată a războiului, potrivit articolului. Totuși, anunțul privind blocada și reacția Teheranului reintroduc un risc major pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune, într-un moment în care economia globală a fost deja afectată de conflictul început la finalul lunii februarie. [...]
Kremlinul mizează pe continuitate în relația cu Budapesta, semnalând că vrea să păstreze „legături pragmatice” cu noua conducere politică a Ungariei după înfrângerea lui Viktor Orban, potrivit Mediafax . Mesajul indică o încercare a Moscovei de a limita riscurile de izolare suplimentară în UE, într-un moment în care Budapesta a fost percepută drept unul dintre interlocutorii mai deschiși ai Rusiei în interiorul blocului comunitar. Reacția vine după alegerile de duminică din Ungaria, câștigate de liderul Tisza, Peter Magyar , în fața lui Viktor Orban, liderul Fidesz, descris în material drept un „partener rus apropiat”. Kremlinul a transmis că acceptă rezultatul scrutinului și că dorește să mențină relații stabile cu noua conducere de la Budapesta. Ce a spus Kremlinul și de ce contează pentru relația Rusia–UE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că Moscova respectă alegerea electoratului maghiar și că își dorește relații bune nu doar cu Ungaria, ci și cu restul Uniunii Europene. În contextul în care poziția UE este caracterizată în material ca fiind „anti-Moscova”, mesajul sugerează că Rusia încearcă să evite o deteriorare accelerată a canalelor de dialog, inclusiv prin menținerea unei relații funcționale cu Budapesta, indiferent de schimbarea politică. Avertismentul rusesc privind tensiuni economice în interiorul UE Separat, un oficial rus de rang înalt a susținut, potrivit TASS, că evoluțiile politice din Ungaria și orientarea UE față de Moscova ar putea alimenta tensiuni economice în interiorul Uniunii. Vicepreședintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Konstantin Kossaciov, a afirmat că rezultatul alegerilor din Ungaria ar împinge UE într-o perioadă de presiuni financiare și a invocat nevoia de a găsi 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre mecanismul concret prin care schimbarea de la Budapesta ar produce aceste efecte economice, dincolo de evaluarea politică formulată de oficialii ruși. [...]
Franța și Regatul Unit pregătesc o misiune multinațională „strict defensivă” pentru a repune pe agenda internațională libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care SUA au anunțat o „blocadă” navală în zonă, potrivit Agerpres . Parisul și Londra vor organiza „în zilele următoare” o conferință cu statele dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică” menită să „reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron , citat de AFP. Macron a precizat că misiunea ar urma să fie „strict defensivă” și „distinctă de părțile beligerante” și că va fi desfășurată „de îndată ce situația o va permite”. În același timp, el a indicat că inițiativa nu este gândită să fie integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP. Diferențiere față de abordarea SUA și poziția Londrei Președintele francez nu a comentat decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în Strâmtoarea Ormuz, anunțată de Donald Trump după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran și care urma să intre în vigoare luni, conform informațiilor transmise de AFP. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu susține această blocadă. Macron și Starmer au avut duminică o discuție, potrivit aceleiași surse. Mesajul politic: soluție diplomatică și „cadru robust” în regiune Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Macron a cerut să nu fie precupețit „niciun efort” pentru a se ajunge rapid, pe cale diplomatică, la o „reglementare solidă și durabilă” a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ofere regiunii un „cadru robust” pentru pace și securitate. În același mesaj, liderul francez a legat obiectivul de navigația în Ormuz de teme mai largi, inclusiv activitățile nucleare și balistice ale Iranului, acțiunile sale „destabilizatoare” în regiune și necesitatea ca Libanul să revină „pe calea păcii”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale. [...]
