Știri
Știri din categoria Externe
Prezența la vot în Ungaria a depășit recordul din 2002 încă de la ora 17:00, arată datele oficiale publicate de Biroul Electoral Național din Ungaria, în contextul alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026. Participarea a ajuns la 74,23% cu două ore înainte de închiderea urnelor, depășind precedentul maxim de 73,51% consemnat în 2002, ceea ce indică o mobilizare electorală excepțională.
Datele oficiale arată o creștere constantă pe parcursul zilei: de la 3,46% la ora 07:00, la 37,98% la 11:00 și 66,01% la 15:00, până la nivelul record din după-amiază. În total, peste 7,5 milioane de alegători sunt înscriși pe listele electorale. Comparativ cu alegerile anterioare, ritmul de participare din 2026 este vizibil mai ridicat la toate intervalele orare, confirmând interesul crescut pentru acest scrutin.
Distribuția regională arată diferențe moderate, dar participare ridicată în majoritatea zonelor. Cele mai mari procente se înregistrează în vestul și centrul țării, precum Győr-Moson-Sopron (78,19%), Vas (77,66%) și Pest (77,58%), dar și în capitala Budapesta (77,18%). La polul opus, județe precum Borsod-Abaúj-Zemplén (68,13%) sau Szabolcs-Szatmár-Bereg (68,91%) rămân sub media națională, însă tot la niveluri ridicate.
Evoluția prezenței la vot (ora României):
Comparativ cu ciclurile electorale anterioare (2002–2022), datele arată că scrutinul din 2026 a depășit constant nivelurile istorice pe parcursul zilei, sugerând o participare finală potențial record. Mobilizarea ridicată vine într-un context politic tensionat, în care rezultatul votului este considerat decisiv pentru direcția viitoare a Ungariei.
Recomandate
O campanie de dezinformare despre un „complot ucrainean” este folosită în Ungaria în preajma alegerilor , pe fondul acuzațiilor propagate de presa proguvernamentală și de mesaje preluate în comunicarea oficială, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de stabilitate internă și de control al narațiunii publice într-un moment politic tensionat, în care sunt vehiculate scenarii de violențe post-electorale. În presa apropiată partidului de guvernământ Fidesz circulă afirmații potrivit cărora Ucraina ar mobiliza lunetiști și operatori de drone pentru a provoca revolte sângeroase și haos după alegerile parlamentare, relatare atribuită de Antena 3 publicației 444.hu. Un mesaj similar ar fi fost difuzat și de M1 News cu circa o lună în urmă, pe baza unui videoclip neverificat al unui blogger ucrainean, iar narațiunea a fost amplificată rapid de canale proguvernamentale. În ziua alegerilor, guvernul condus de Viktor Orban a acuzat deschis partidul Tisza că „vrea să declanșeze un război civil în Ungaria în această seară sau mâine”, conform articolului. Videoclip „regizat” și reacția Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării Jurnalistul de investigații Panyi Szabolcs a scris că, pe 10 aprilie, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării (CCD) a semnalat un videoclip care circulă pe rețelele sociale și care ar fi „regizat”, prezentat ca o înregistrare „scursă” din telefonul unui militar ucrainean. Potrivit CCD, materialul este fals și pune în scenă o situație fabricată: persoane cu fețele acoperite, în uniforme fără însemne de identificare, discută în fața unei hărți pe care apare numele Budapestei. Panyi Szabolcs a argumentat că dialogul și scena sunt „forțate și artificiale” și că este neverosimil ca un complot secret să fie filmat și făcut public chiar de participanți. Tot CCD a susținut că Rusia produce astfel de videoclipuri pentru a discredita armata ucraineană și că materialul ar fi fost distribuit inițial de conturi care propagă sistematic narațiuni anti-ucrainene, în acord cu propaganda rusă. Efect politic intern: țintirea opoziției și implicarea comunicării guvernamentale În paralel, comunicarea guvernamentală din Ungaria ar fi „pregătit terenul” în ultimele zile pentru o narațiune care leagă partidul Tisza de presupusele planuri, potrivit textului. Antena 3 notează că această linie a fost împărtășită de Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil pentru comunicare internațională. Liderul Tisza, Péter Magyar, a respins acuzațiile și a pus narațiunea pe seama Fidesz și a „consilierilor ruși”: „Este o farsă și o minciună obișnuită a Fidesz că cineva s-ar pregăti pentru proteste violente sau ar pune la cale ocupări după vot. Această narațiune provine, cu siguranță, din mintea consilierilor ruși.” În lipsa unor verificări independente prezentate în material pentru acuzațiile inițiale despre „lunetiști” și „operatori de drone”, articolul indică mai ales rolul acestor mesaje ca instrument de influențare a percepției publice într-un context electoral și de polarizare politică. [...]
Alegerile din Ungaria pot debloca fonduri UE înghețate dacă Péter Magyar, liderul partidului Tisza , confirmă în urne avansul din sondaje și reușește să pună capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, potrivit news.ro . Miza economică imediată, dincolo de schimbarea politică, este promisiunea lui Magyar de a „debloca miliarde de euro” din fondurile europene blocate în mare parte pe fondul îngrijorărilor privind statul de drept. Magyar, conservator în vârstă de 45 de ani și fost colaborator al lui Orbán, a avut o ascensiune rapidă: în doar doi ani a devenit un adversar credibil pentru premierul care candidează pentru un al cincilea mandat. El își construiește mesajul pe combaterea corupției și pe refacerea serviciilor publice, în special sănătatea și educația, descrise ca fiind într-o stare „deplorabilă”. De ce contează pentru economie și relația cu UE În campanie, Magyar a legat direct schimbarea de la Budapesta de relația cu Bruxelles-ul, susținând că poate reface credibilitatea Ungariei în UE și NATO și, implicit, poate readuce în țară bani europeni înghețați. Orbán, la rândul său, l-a atacat, descriindu-l drept o „marionetă” a UE și a Ucrainei, în timp ce Magyar a evitat să pară prea apropiat de Bruxelles și a insistat pe mesajul „partidului păcii”. În plan extern, el se poziționează pro-occidental, dar păstrează și puncte comune cu Orbán: refuză trimiterea de arme în Ucraina și se opune unei integrări rapide a Ucrainei în UE, deși fără retorica ostilă față de Kiev atribuită premierului. Profilul candidatului și sursele ascensiunii Un element central al credibilității sale este statutul de „fost inițiat” în sistemul Fidesz. Analistul Andrzej Sadecki, de la Centrul de Studii Estice (OSW) din Varșovia, spune că acest lucru îl face mai convingător pentru foști alegători ai partidului de guvernământ atunci când afirmă că „sistemul este putred din interior” și îl descrie drept „Orbán de acum 20 de ani”, dar „fără tot bagajul, corupția și greșelile comise la putere”. Magyar a fost mult timp conectat la establishment: a lucrat ca avocat, a fost diplomat responsabil cu afacerile europene după revenirea lui Orbán la putere în 2010 și a condus Diakhitel Kozpont (organismul de împrumuturi pentru studenți), fiind și în consiliile de administrație ale mai multor întreprinderi publice. Controverse și mesaj electoral Pe fondul creșterii în popularitate, el s-a confruntat cu acuzații, inclusiv de violență domestică din partea fostei soții, Judit Varga (divorț în 2023), acuzații pe care le-a încadrat drept un „tsunami de ură și minciuni”. Veronika Kovesdi, specialistă în mass-media la Universitatea ELTE din Budapesta, apreciază că profilul său public a fost alimentat de o comunicare cu impact „emoțional” pe rețelele sociale, care a coagulat o comunitate de susținători. În plan politic, Magyar a preluat conducerea partidului Tisza, descris ca inactiv anterior, care a ajuns pe locul al doilea la alegerile europene din 2024, după coaliția de la putere. În campania pentru alegerile din 12 aprilie, el a mers extensiv în țară, inclusiv în localități mici dominate tradițional de Fidesz, și a folosit sloganul „Acum”, derivat dintr-un îndemn revoluționar din secolul al XIX-lea, pentru a accentua urgența schimbării. Pentru mediul de afaceri și pentru investitori, semnalul relevant rămâne același: dacă noua conducere ar reuși să reducă tensiunile cu UE pe tema statului de drept, Ungaria ar putea reintra pe o traiectorie de finanțare europeană mai previzibilă, însă direcția exactă depinde de rezultatul alegerilor și de capacitatea lui Magyar de a produce o „ruptură reală” față de sistemul Orbán, asupra căreia există încă îndoieli, potrivit sursei. [...]
Fonduri UE de circa 18 miliarde de euro sunt blocate pentru Ungaria din 2022 , pe fondul îngrijorărilor privind statul de drept, iar în paralel rămân în urmă proiecte finanțate european care fie nu sunt funcționale, fie nu sunt finalizate, potrivit Libertatea . Cazurile prezentate – de la un sens giratoriu construit „în câmp” la un turn de observare sub un metru – alimentează discuția despre eficiența cheltuirii banilor europeni și despre costurile economice ale tensiunilor dintre Budapesta și Bruxelles. Proiecte scumpe, utilitate întârziată sau absentă Un sens giratoriu de 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei) stă nefolosit lângă Zalaegerszeg , în vestul Ungariei. Proiectul ar fi trebuit să deservească un terminal de containere conectat la o linie ferată nouă, care ar fi facilitat accesul regiunii la Marea Adriatică, însă, deși giratoriul este gata din 2023, linia ferată „lipsește cu desăvârșire”, conform materialului citat. Primarul din Zalaegerszeg, Zoltan Balaicz, a declarat pentru CNN că proiectul căii ferate este încă în faza de achiziții publice. Tot el a spus că, după construirea liniei, municipalitatea ar putea dezvolta un al doilea sens giratoriu pentru a sprijini logistic terminalul de containere, cu un cost estimat la aproximativ 2,5 milioane de euro (aprox. 12,5 milioane lei), finanțat tot din fonduri europene. În același registru, sunt menționate și alte exemple de investiții cu rezultate discutabile: o pasarelă pietonală construită în 2024 la Hatvan, gândită ca „promenadă prin coronamentul pădurii”, dar fără pădure în jur, și un turn de observare pentru turism cu o înălțime de sub un metru, despre care a relatat presa maghiară. Dimensiunea finanțărilor și întrebarea de fond: ce randament au avut banii Tibor Navracsis, ministrul Dezvoltării Regionale din Ungaria, a declarat că UE a finanțat 52.000 de proiecte în Ungaria în perioada bugetară 2014–2020. În același timp, materialul notează că multe proiecte au rămas neterminate sau nefuncționale, alimentând criticile privind risipa și suspiciunile de corupție. Istvan Janos Toth, directorul Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta, a descris sensul giratoriu drept un „elefant alb” – adică un proiect costisitor cu beneficii reale limitate. Miza economică: bani suspendați, presiune pe modelul de creștere Din 2022, Comisia Europeană a suspendat fonduri de aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 90 miliarde lei) pentru Ungaria, sumă echivalentă cu 10% din PIB-ul țării, invocând îngrijorări legate de regresul democratic și lipsa independenței sistemului judiciar. În decembrie 2025, Parlamentul European a reiterat aceste preocupări, condamnând încălcările statului de drept și utilizarea incorectă a fondurilor UE. Economistul Krisztian Orban, fondatorul firmei de investiții Oriens, a explicat pentru CNN că, în primul deceniu de guvernare, Viktor Orban a folosit fluxul constant al fondurilor europene pentru a susține creșterea nivelului de trai și, implicit, sprijinul electoral. „Acum, când aceste fonduri sunt blocate, acest echilibru s-a rupt”, a spus el. Context politic imediat Materialul plasează aceste teme în apropierea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate duminică, 12 aprilie. Un sondaj realizat de Institutul Publicus între 7 și 9 aprilie și citat de Népszava indică faptul că partidul Tisza , condus de Peter Magyar, ar fi în fața Fidesz (Viktor Orban) în rândul alegătorilor deciși, cu 52% față de 39%. [...]
Blocajele la rafinărie și depozite au dus la penurie de combustibil în Irlanda , după șase zile de proteste care au perturbat aprovizionarea și au forțat intervenția poliției, potrivit Știrile Pro TV . În Dublin, poliția irlandeză a îndepărtat duminică un blocaj din centrul orașului, în timp ce guvernul se pregătea să aprobe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, cu speranța de a opri criza. Protestele au paralizat o parte importantă a țării în ultima săptămână, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la pompă. În capitală, tractoare și camioane au blocat strada O’Connell, iar după intervenția forțelor de ordine vehiculele au început să părăsească zona. Efect economic imediat: alimentarea stațiilor, afectată Potrivit Associated Press, blocajele de la singura rafinărie de petrol din Irlanda și de la mai multe depozite considerate vitale au împiedicat livrările către benzinării. Consecința directă a fost o penurie vizibilă: peste o treime dintre pompe au rămas fără combustibil. În paralel, convoaiele de vehicule care s-au deplasat lent au generat ambuteiaje pe principalele autostrăzi, amplificând perturbarea activității economice și a transportului. Intervenția autorităților și riscul pentru infrastructura critică Poliția a început să intervină mai dur încă de sâmbătă, inclusiv cu spray cu piper, pentru a dispersa protestatarii de la rafinăria Whitegate (județul Cork). Autoritățile au invocat riscuri pentru infrastructura critică și pentru siguranța publică, în contextul în care penuria ar putea afecta capacitatea de intervenție a serviciilor de urgență. Comisarul poliției irlandeze, Justin Kelly, a contestat legitimitatea blocajelor: „Acestea nu sunt o formă legitimă de protest. I-am avertizat în mod corespunzător pe protestatari că vom trece la măsuri de forță, iar ei au ales să ignore acest lucru și să continue să țină țara în șantaj.” În vestul țării, la portul Galway, poliția a intrat în conflict cu demonstranții, iar un vehicul militar a fost folosit pentru a dărâma o barieră improvizată. Ce cer protestatarii și ce urmează Mișcarea a început marți și s-a extins rapid, pe rețelele de socializare, cu participarea camionagiilor, fermierilor și operatorilor de taxiuri și autobuze. Ei cer sprijin pentru reducerea costurilor, inclusiv plafonarea prețurilor sau reduceri de impozite, susținând că scumpirile îi pot împinge spre faliment. Guvernul introdusese deja, cu două săptămâni înainte, măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, însă oficialii s-au declarat nedumeriți de proteste, pe fondul explicației invocate pentru scumpiri: creșterea globală a prețurilor, legată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a limitat exporturile de petrol. Prim-ministrul Micheál Martin a numit mișcarea „ilogică” și a avertizat că Irlanda riscă să ajungă să respingă petrolierele din porturi și să își piardă aprovizionarea cu petrol. Se aștepta ca guvernul să aprobe o măsură pentru reducerea costului benzinei și motorinei, însă în material se precizează că nu era clar dacă aceasta va fi suficientă pentru a opri protestele. [...]
Amenințările lui Donald Trump privind lovirea infrastructurii civile din Iran ar putea intra în zona crimelor de război , potrivit avertismentelor invocate în relatarea news.ro , după o intervenție a fostului președinte american la Fox News , în care a susținut că Teheranul „se va întoarce la masa negocierilor” și a reluat scenarii de atac asupra unor obiective esențiale pentru populație. Trump a declarat, în emisiunea „Sunday Morning Futures with Maria Bartiromo”, că anticipează revenirea Iranului la negocieri și că SUA ar obține „tot ce vrem”, argumentând că Teheranul „nu are niciun atu”. El a susținut totodată că o amenințare formulată anterior, potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri”, ar fi fost factorul care a determinat Iranul să accepte discuțiile. Declarațiile vin după ce discuțiile dintre SUA și Iran s-au încheiat în Pakistan fără un acord, context în care Trump a reluat amenințările privind țintirea infrastructurii energetice a Iranului. El a afirmat că ar putea „distruge Iranul într-o singură zi” și că, „într-o oră”, ar putea distruge infrastructura energetică, inclusiv centralele electrice, adăugând că reconstrucția ar dura „10 ani”. A menționat și podurile ca potențiale ținte. Ținte invocate și riscuri de încălcare a dreptului internațional În aceeași intervenție, Trump a spus că infrastructura militară a Iranului ar fi fost practic „distrusă” după „peste 40 de zile de război cu Statele Unite”, dar că ar mai exista ținte pentru o acțiune militară americană, între care: stații de desalinizare a apei; rețeaua electrică; poduri; „câteva fabrici de rachete”. El a afirmat, de asemenea, că „singurul lucru care a mai rămas este apa lor”, iar lovirea acesteia „ar avea efecte devastatoare”. Pe acest fundal, în material este citată Agnès Callamard, secretar general al Amnesty International , care a avertizat săptămâna trecută că atacarea intenționată a infrastructurii civile constituie crime de război în dreptul internațional. Callamard a mai spus că, și atunci când infrastructura civilă ar putea fi considerată țintă militară, atacul este interzis dacă poate produce daune disproporționate civililor, menționând explicit energia, apa și infrastructura indispensabilă vieții civile (inclusiv funcționarea spitalelor și lanțurile de aprovizionare cu alimente). De ce contează Dincolo de retorica politică, lista de obiective invocată de Trump mută discuția în zona conformității cu dreptul internațional umanitar: infrastructura energetică, alimentarea cu apă și rețeaua electrică sunt sisteme critice pentru populație, iar amenințarea cu lovirea lor ridică un risc major de escaladare și de consecințe juridice și diplomatice, dacă ar fi pusă în aplicare. [...]
Donald Trump ridică miza unui posibil război comercial cu China prin amenințarea cu taxe vamale de 50% la importurile din China dacă Beijingul ar oferi sprijin militar Iranului, potrivit HotNews . Mesajul leagă direct politica tarifară de evoluțiile din Orientul Mijlociu și introduce un risc suplimentar pentru relația economică SUA–China. Trump a declarat la Fox News că, „dacă sunt prinși făcând asta, vor fi supuși unor taxe vamale de 50%”. Președintele american urmează să se deplaseze la Beijing în perioada 14–15 mai, unde este programată o întâlnire cu Xi Jinping , după ce un summit anterior a fost amânat din cauza războiului din Orientul Mijlociu. De unde vine tensiunea: posibile livrări de armament către Iran Reacția lui Trump apare pe fondul unor relatări de presă potrivit cărora agențiile de informații americane ar crede că China se pregătește să livreze Iranului, în următoarele săptămâni, noi sisteme de apărare aeriană. Potrivit CNN , trei persoane familiarizate cu evaluările recente ale serviciilor secrete au spus că există indicii că Beijingul ar încerca să direcționeze transporturile prin țări terțe pentru a ascunde originea. CNN mai scrie că ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene lansate de la umăr, cunoscute ca MANPAD (rachete portabile antiaeriene). Poziția Chinei: „Informațiile sunt neadevărate” Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a respins acuzațiile și a spus că China „nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict”, calificând informațiile drept „neadevărate”. „Îndemnăm partea americană să se abțină de la acuzații nefondate, de la stabilirea unor legături în mod răuvoitor și de la practicarea senzaționalismului; sperăm că părțile implicate vor depune mai multe eforturi pentru a contribui la reducerea tensiunilor”, a adăugat acesta. De ce contează pentru economie Amenințarea cu tarife de 50% introduce un potențial șoc pentru fluxurile comerciale dintre SUA și China, în condițiile în care măsura este condiționată de un element geopolitic (sprijin militar pentru Iran), nu de o dispută comercială clasică. În același timp, calendarul vizitei lui Trump la Beijing (14–15 mai) sugerează că subiectul ar putea deveni un punct major de negociere în relația bilaterală, dacă informațiile privind posibile livrări de armament se confirmă sau rămân în prim-planul agendei publice. [...]
