Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul serviciilor taiwaneze indică un risc de „troc” economic în care poziția SUA față de Taiwan ar putea deveni monedă de schimb la viitorul summit Trump–Xi, potrivit Mediafax, care citează declarații ale șefului Biroului Național de Securitate din Taiwan, Tsai Ming Yen.
Tsai Ming Yen a spus că Beijingul ar putea încerca „manevre” în timpul discuțiilor dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, pentru a obține concesii pe tema Taiwanului. În același timp, el a susținut că SUA au reafirmat „în mod constant”, public și pe canale private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat.
Autoritățile de la Taipei spun că vor urmări cu atenție întâlnirea de săptămâna viitoare, pe fondul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice oferite de China.
În evaluarea serviciilor taiwaneze, summitul ar urma să fie orientat mai degrabă spre gestionarea divergențelor dintre Washington și Beijing, nu spre rezolvarea problemelor de fond.
Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat la summit, însă atât SUA, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu își dorește un „eveniment destabilizator”.
Tsai Ming Yen a descris relația SUA–China drept una de „stabilitate fragilă”, sugerând că miza întâlnirii va fi limitarea riscurilor de escaladare, nu un acord major.
Recomandate
Declarația lui Marco Rubio că la Anchorage „nu a existat niciun acord” ridică semne de întrebare asupra oricărei piste de negociere SUA–Rusia și menține incertitudinea geopolitică ce apasă pe piețe , potrivit Antena 3 . Șeful diplomației americane a respins ideea că Donald Trump ar fi încheiat o înțelegere cu Vladimir Putin în Alaska pentru o pace în Ucraina, după ce oficiali ruși au susținut în repetate rânduri contrariul. Rubio a spus că, la întâlnirea din august anul trecut, s-au făcut doar „propuneri”, fără să se ajungă la un acord. Declarația vine în contextul în care discuțiile despre un posibil aranjament au fost alimentate de mesaje publice din partea Moscovei. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat doar o propunere, dar nu s-a ajuns la niciun acord.” Ce ar fi urmărit Moscova, potrivit relatărilor citate Materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin ar fi presupus că Trump va accepta „predarea completă” de către Ucraina a Donbasului, inclusiv a regiunii Donețk, din care armata rusă ar controla „încă doar 80%”. Separat, Antena 3 menționează că The Washington Post a relatat, pe baza unor surse, că la Anchorage Putin ar fi cerut transferul sub control rusesc al tuturor celor patru regiuni ucrainene anexate de Kremlin în 2022, după care și-ar fi „atenuat” cererile, exprimându-și, „se pare”, disponibilitatea de a renunța la părți din Zaporijia și Herson. De ce contează: incertitudinea rămâne, iar presiunea sancțiunilor crește Rubio a mai afirmat că administrația americană este pregătită să joace un rol „constructiv” în rezolvarea conflictului, „dacă va fi nevoie”, susținând că aceasta ar fi fost abordarea lui Trump în „ultimul an și jumătate”. În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat, pe 23 iunie, că întâlnirea de la Anchorage ar fi putut fi o mișcare tactică pentru a câștiga timp în vederea creșterii livrărilor de arme către Kiev, potrivit articolului. Lavrov a mai spus că Moscova nu mai consideră SUA un „mediator obiectiv” și vede o presiune tot mai mare a sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „mai mult foraj” în Marea Nordului readuc în prim-plan presiunea politică pe agenda energetică a Marii Britanii , în contextul tranziției de leadership de la Londra, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a făcut primul său comentariu despre „probabilul următor lider” al Marii Britanii, descriindu-l pe Andy Burnham drept „extrem de liberal”. În același set de declarații, Trump a spus că Marea Britanie „moare” și a cerut intensificarea forajelor de petrol în Marea Nordului. Contextul politic menționat de sursă este că premierul Keir Starmer a anunțat planuri de a se retrage, iar Andy Burnham este prezentat ca singurul candidat care să-i succeadă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul retragerii sau despre programul politic al lui Burnham. [...]
Statele UE au dat undă verde acordului comercial cu SUA , ceea ce deschide calea pentru aplicarea noilor tarife înainte de termenul-limită de 4 iulie stabilit de Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza imediată este evitarea unei escaladări tarifare și stabilirea unui cadru mai previzibil pentru companiile care exportă peste Atlantic. Aprobarea formală a statelor membre este prezentată drept ultimul pas legislativ din partea Uniunii Europene, după ce Parlamentul European își exprimase deja acordul la începutul lunii. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la o zi după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ce se schimbă la tarife și acces pe piețe În baza acordului, „majoritatea exporturilor” Uniunii Europene către Statele Unite vor fi taxate cu un tarif de 15%. În oglindă, produsele industriale americane vor intra pe piața UE fără taxe vamale. Acordul mai prevede acces preferențial pe piața europeană pentru anumite produse agricole și produse pescărești din Statele Unite, conform informațiilor citate de Mediafax din Le Monde. Clauze de protecție pentru UE și termen de expirare Textul include garanții introduse de eurodeputați, care permit Comisiei Europene să suspende aplicarea înțelegerii dacă SUA nu își respectă obligațiile asumate. Aceeași opțiune ar exista și dacă Washingtonul adoptă decizii care afectează comerțul sau investițiile. Acordul este limitat în timp: va expira la sfârșitul anului 2029, dacă nu este reînnoit de cele două părți. Context: de ce a întârziat și ce urmează Aplicarea acordului a fost amânată „timp de mai multe luni”, pe fondul unor declarații ale lui Donald Trump privind Groenlanda și al unei decizii a Curții Supreme a SUA ; în plus, o instanță americană a anulat o parte dintre tarifele comerciale impuse de administrația Trump, mai notează materialul. Comisia Europeană susține că decizia confirmă angajamentul UE pentru o relație comercială „stabilă și predictibilă” cu Statele Unite, iar președinția Consiliului UE (deținută în prezent de Cipru) indică faptul că măsurile sunt gândite astfel încât UE să poată reacționa rapid dacă acordul nu este respectat. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, motivată explicit de relația personală cu Recep Tayyip Erdogan, riscă să accentueze tensiunile interne din Alianță și să complice coordonarea politică între membri, potrivit Economica . Președintele american a spus, într-o apariție publică la Washington alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că nu ar fi mers la summit „pentru majoritatea oamenilor”, dar a acceptat după un apel al liderului turc. Trump a prezentat decizia ca un gest „din respect pentru președintele Erdogan”, relatează Agerpres . În aceeași intervenție, Trump l-a elogiat pe Erdogan, pe care l-a numit „un mare lider” și „o persoană foarte puternică”, și a susținut că, în timpul recentei escaladări cu Iran, a respectat cererea acestuia de a sta deoparte de conflict. Totodată, Trump a afirmat: „Erdogan a făcut tot ce i-am cerut”. Context: mesajele către aliați, între laude și reproșuri Declarațiile favorabile la adresa Turciei au venit pe fondul criticilor lui Trump la adresa unor membri NATO – Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit – pe care i-a acuzat că au criticat Statele Unite și că ar fi refuzat să ofere sprijin logistic în timpul războiului cu Iran, potrivit aceleiași relatări. În acest cadru, participarea la summit, justificată printr-o relație bilaterală, capătă o încărcătură politică suplimentară: semnalul transmis către ceilalți aliați este că accesul și influența pot depinde de raporturi personale, nu doar de poziții comune în interiorul NATO. [...]
Atacurile Ucrainei asupra Crimeei au avariat infrastructura energetică și au forțat autoritățile instalate de Rusia să introducă întreruperi de curent pe peninsulă , potrivit Al Jazeera . În același context, oficiali ruși spun că cel puțin cinci persoane au murit în urma unor lovituri ucrainene în Crimeea și pe teritoriul Rusiei. Guvernatorul numit de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov , a declarat că două persoane, inclusiv un copil, au fost ucise și alte două au fost rănite în urma „atacurilor inamice” din timpul nopții spre joi. Alte decese au fost raportate în regiunile rusești de la graniță: două persoane în Briansk și una în Belgorod, potrivit autorităților locale. Ministerul rus al Apărării a transmis că a doborât 269 de drone ucrainene deasupra Rusiei și Crimeei peste noapte. În regiunea Krasnodar, șeful districtului Krasnoarmeisk din Krasnodar Krai a spus că resturi de dronă au declanșat un incendiu la un depozit de petrol (Poltavskaia). Impact operațional: întreruperi de curent în Crimeea Aksionov a anunțat că vor fi impuse întreruperi temporare de electricitate pe întreaga peninsulă, după ce „infrastructura energetică a fost avariată” în urma atacurilor. Materialul nu oferă o estimare privind durata sau amploarea exactă a avariilor. Lovituri și asupra transportului: locomotive atacate în Ucraina În paralel, oficiali ucraineni au raportat atacuri rusești asupra infrastructurii de transport și a alimentării cu combustibil. Trei locomotive au fost lovite, iar un mecanic a murit, potrivit lui Oleksandr Pertsovskyi, directorul general al companiei feroviare de stat Ukrzaliznytsia , care a scris pe Facebook că incidentele au avut loc în regiunea Sumî (nord-est) și în regiunea Zaporijjea (sud). Tot joi, două benzinării au fost lovite în Ucraina, conform aceleiași surse. Tensiuni regionale: Rusia expulzează consulul general al României la Sankt Petersburg Pe fondul atacurilor, Rusia a expulzat consulul general al României la Sankt Petersburg, o decizie pe care Ministerul român de Externe a numit-o „previzibilă”. Ministerul rus de Externe a precizat că diplomatului român Cristian Istrate i-a fost înmânată o notă prin care este declarat „persona non grata” și care anunță și „închiderea viitoare” a oficiului consular. Măsura vine după ce România a închis luna trecută misiunea Rusiei din Constanța. Relațiile bilaterale s-au deteriorat după ce o dronă rusească a lovit luna trecută un apartament din Galați, rănind două persoane, incident care a provocat reacții dure din partea României și a aliaților săi din NATO și UE, potrivit materialului. Separat, în aceeași zi, marina franceză a anunțat că a confiscat un alt petrolier despre care spune că este legat de așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, în cadrul eforturilor europene de aplicare a sancțiunilor și de limitare a veniturilor Moscovei. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a anunțat discuții directe fără precedent între CENTCOM și IRGC , menite să reducă tensiunile militare, potrivit The Jerusalem Post . Întâlnirea ar urma să aibă loc la Doha, în Qatar, iar Vance a spus că cele două părți au convenit să creeze „un canal” pe partea iraniană pentru diminuarea riscului de conflict. Vance a declarat pentru publicația Unherd că oficiali ai Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) se vor întâlni cu reprezentanți ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , descriind aranjamentul ca pe o modalitate de a „rezolva multe dintre aceste dispute” printr-un contact direct, în Doha. De ce contează: zonă gri legală și un format neobișnuit de negociere Miza imediată este una de reglementare și procedură: în SUA, IRGC este definit prin lege drept organizație teroristă, ceea ce plasează legalitatea unor astfel de întâlniri într-o „zonă gri”, notează publicația. În plus, IRGC este prezentat ca fiind cea mai mare agenție de informații din Iran, mai mare decât Ministerul iranian al Informațiilor, ceea ce ridică întrebări despre potrivirea interlocutorilor, având în vedere că CENTCOM este o structură militară. În mod obișnuit, când SUA poartă discuții cu adversari conectați la zona de informații, rolul principal revine CIA, tocmai pentru că poate opera discret și este mai puțin constrânsă de reguli de transparență decât armata. Articolul precizează că nu este clar de ce Vance nu a menționat CIA, sugerând însă că natura publică a discuțiilor ar putea explica alegerea. Context: după o perioadă de confruntare militară Anunțul vine pe fondul unei schimbări bruște de registru, în condițiile în care, potrivit articolului, CENTCOM a fost „doar cu puțin timp în urmă” parte a unei campanii de bombardamente alături de Israel, în care ar fi fost uciși numeroși oficiali IRGC în Iran. Publicația afirmă că Israelul ar fi avut rolul principal în asasinatele unor lideri IRGC, dar că este probabil ca și CENTCOM să fi avut o contribuție semnificativă. Ce urmează: reacții oficiale încă așteptate CENTCOM a direcționat solicitările de comentarii către Biroul Vicepreședintelui, potrivit articolului. The Jerusalem Post scrie că încearcă să obțină un punct de vedere de la Biroul lui Vance și de la CIA, menționând că agenția oferă rareori comentarii publice pe subiecte sensibile. Publicația mai notează că șeful CENTCOM, generalul Brad Cooper, a fost implicat în trecut în unele runde de negocieri cu Iranul, însă, cel puțin public, partea iraniană era reprezentată atunci de diplomați civili. În acest caz, elementul distinctiv ar fi introducerea directă a CENTCOM într-un canal de discuții cu IRGC, cu potențialul — dacă demersul reușește — de a construi încredere între structuri militare pentru evitarea unor escaladări viitoare. [...]
