Știri
Știri din categoria Externe
Reținerea a doi foști miniștri din guvernul Orbán deschide primele anchete anticorupție la vârf în Ungaria, la câteva ore după ce Parlamentul de la Budapesta le-a ridicat imunitatea, potrivit Mediafax.
Procurorii au anunțat că Balázs Hankó, fost ministru al culturii și în prezent deputat în partidul Fidesz, a fost reținut luni seară și este suspectat de deturnare de fonduri. Hankó a negat orice faptă ilegală, potrivit The Guardian, citat de Mediafax.
Separat, Miklós Seszták, deputat din partea KDNP (aliat al Fidesz) și fost ministru pentru dezvoltare națională în perioada 2014–2018, a fost reținut tot luni, într-o anchetă privind presupusa luare de mită. Și el a negat acuzațiile.
Arestările au avut loc la câteva ore după votul din Parlamentul ungar pentru suspendarea imunității lui Hankó și Seszták, dar și a actualului prim-ministru, Péter Magyar, care ceruse ridicarea imunității pentru a se putea apăra de acuzații pe care le-a descris drept „asasinat de caracter”.
Magyar, liderul partidului Tisza, a câștigat alegerile din aprilie cu promisiunea investigării presupuselor fapte de corupție și abuz în funcție din timpul mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán.
În paralel cu anchetele care îi privesc pe foștii miniștri, Péter Magyar este acuzat că, în 2024, ar fi smuls un telefon de la un bărbat care îl filma într-un club de noapte și l-ar fi aruncat în Dunăre. Premierul a negat că ar fi fost vorba despre furt și a spus că își asumă responsabilitatea pentru acțiunile sale, dar contestă existența unei infracțiuni.
Într-o declarație publică, Magyar a criticat procurorii pentru că ar „confunda” cazurile de corupție ale foștilor miniștri cu ceea ce el numește o tentativă de „asasinat politic”.
Mediafax notează că anchetele de corupție privind miniștri din epoca Orbán sunt primele care vizează personalități importante din fostul guvern. În același context, Ungaria a afirmat în repetate rânduri că, în ultimii ani, corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice ar fi costat țara între 8% și 10% din PIB, acuzații respinse de Viktor Orbán, care a negat că ar fi tolerat corupția în perioada în care s-a aflat la putere.
Recomandate
Autoritățile ungare au recuperat numerar de aproape 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei) ascuns în păduri, depozite și seifuri, într-o anchetă de corupție care îl vizează pe Miklós Seszták , fost ministru în guvernul Viktor Orbán, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: recuperarea efectivă a unor sume foarte mari și semnalul că noua putere de la Budapesta încearcă să transforme anchetele anticorupție în recuperare de active. Operațiunea s-a desfășurat în 12 și 13 noiembrie, în Budapesta și în regiunile Pest, Békés și Nógrád. Anchetatorii Oficiului Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor (NVVH) au găsit bani îngropați în zone împădurite, ascunși în clădiri agricole, depozite și locuințe, dar și într-un seif amplasat într-un loc izolat. Potrivit comunicatului oficial citat, au fost recuperate 5,07 miliarde de forinți, 2,66 milioane de euro și 1,26 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 19,5 milioane de dolari. Pentru numărarea bancnotelor au fost folosiți 12 angajați ai Trezoreriei ungare, timp de opt ore, cu cinci mașini de numărat bani. Ce legătură are cazul cu fostul ministru Miklós Seszták Seszták a fost ministru al Dezvoltării Naționale între 2014 și 2018, în perioada guvernării Orbán. El este suspectat că ar fi primit mită și comisioane ilegale de peste 37 de milioane de dolari (aprox. 170 milioane lei), în legătură cu achiziții de autobuze pentru transportul public și proiecte de construcții. Fostul ministru a fost arestat preventiv în septembrie, însă respinge acuzațiile. Avocatul său, Gábor Papp, a declarat că autoritățile nu au stabilit că banii descoperiți îi aparțin clientului său și a invocat faptul că în dosar există mai mulți suspecți, iar simpla descoperire a numerarului nu dovedește proprietatea. Context: campania anticorupție după schimbarea puterii la Budapesta Descoperirea are loc pe fondul campaniei anticorupție lansate de premierul Péter Magyar, după ce Viktor Orbán a pierdut alegerile din aprilie 2026, punând capăt unei guvernări de 16 ani. Noua administrație a declanșat operațiunea „Purgatoriul ”, care vizează investigarea presupuselor fraude și deturnări de fonduri publice din perioada fostei guvernări. În acest context, mai mulți foști oficiali de rang înalt au intrat în atenția anchetatorilor, inclusiv doi foști miniștri și fostul guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, György Matolcsy, care neagă acuzațiile. Péter Magyar a salutat descoperirea banilor, în timp ce Viktor Orbán acuză actuala conducere că folosește investigațiile judiciare pentru răzbunări politice. [...]
Europa a ales o formulă de negociere în echipă, nu un lider unic, pentru a-și proteja interesele de securitate în discuțiile de pace privind Ucraina , pe fondul diferențelor dintre state și al limitărilor instituționale ale UE, potrivit Antena 3 . La reuniunea de vineri de la Dublin, liderii europeni au decis ca Europa să fie reprezentată la negocierile de pace de „ grupul E5 ” — Germania, Franța, Polonia, Italia și Regatul Unit — împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Decizia vine după săptămâni de discuții în care s-a căutat un negociator suficient de influent încât să poată discuta „de la egal la egal” cu Vladimir Putin și Donald Trump, dar concluzia a fost că o astfel de persoană nu poate acoperi singură toate interesele europene. De ce contează: miza nu e doar Ucraina, ci arhitectura de securitate a Europei Dincolo de formula de reprezentare, problema centrală pentru europeni este poziția comună pe care o vor avea în discuțiile cu Moscova. Premierul suedez Ulf Kristersson a rezumat această logică înaintea reuniunii: „Ceea ce spunem efectiv este mai important decât cine se află în sală”. Textul indică faptul că Rusia urmărește nu doar un acord privind Ucraina, ci și schimbarea regulilor de securitate din Europa. Vladimir Medinski, principalul negociator rus, a spus că acest subiect a fost în centrul discuțiilor de la Abu Dhabi, argumentând că sistemul de securitate construit după conferințele de la Ialta și Potsdam „nu mai funcționează corespunzător”. De ce nu există un „supernegociator”: Europa nu poate vorbi cu o singură voce Diplomați și oficiali implicați în discuții au ajuns la concluzia că niciun politician nu poate reprezenta singur toate interesele Europei, inclusiv pentru că deciziile relevante sunt împărțite între state, UE și NATO. Un diplomat european citat de Antena 3 explică explicit limita de fond: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o persoană care să o reprezinte în întregime este că Europa nu este un superstat”. În practică, articolul punctează câteva blocaje: Comisia Europeană nu poate negocia singură viitorul sistemului de securitate al continentului; astfel de decizii țin de state și de membrii NATO. NATO sau guvernele de la Paris și Berlin nu pot decide singure asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei sau asupra aderării Ucrainei la UE, care implică instituțiile și procedurile Uniunii. Este greu de imaginat că Germania, Franța și Regatul Unit (E3) ar accepta ca o singură instituție/organizație să negocieze „toate aceste chestiuni” în numele lor. Diplomatul mai ridică și problema angajamentelor concrete: cine poate promite trupe pe teren sau finanțări de ordinul miliardelor „în numele restului Europei”. În ce stadiu sunt discuțiile: deocamdată, nivel tehnic Un alt argument pentru formula de echipă este că negocierile nu au ajuns încă la nivelul liderilor politici. Discuțiile de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între oficiali de rang înalt, fără participarea lui Putin, Zelenski sau Trump. Rusia a trimis un consilier de la Kremlin, iar Ucraina a fost reprezentată de șeful serviciului de informații. Potrivit articolului, dacă apar progrese, liderii politici ar putea intra ulterior în discuții și ar urma să semneze eventualele acorduri. În acel moment, participarea mai multor președinți sau premieri europeni ar fi posibilă, inclusiv ca semnatari sau garanți. Divergențe în UE: când se discută cererile Rusiei despre securitatea europeană O dispută majoră rămâne ordinea negocierilor: când ar trebui acceptată o discuție despre schimbarea sistemului de securitate european, așa cum cere Moscova. Miza ar putea include, conform textului, subiecte precum poziționarea trupelor NATO, prezența militară aliată în anumite state și mecanismele de dialog Rusia–Occident. În interiorul UE există abordări diferite: Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că viitorul sistemului de securitate al Europei nu trebuie discutat înainte de un acord de pace pentru Ucraina. La Abu Dhabi, oficiali europeni au transmis că ar putea accepta desfășurarea în paralel a celor două procese: negocieri pentru pace și discuții despre securitatea europeană. Ce urmează: participarea Europei rămâne incertă Chiar dacă europenii au stabilit o formulă de reprezentare, rămâne neclar dacă Rusia va accepta participarea lor. Articolul notează că reprezentanții americani au afirmat joi seară că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea europenilor, dar vineri Kremlinul a pus sub semnul întrebării această informație. În acest context, Jared Kushner, unul dintre reprezentanții americani implicați în negocieri, a sintetizat dificultatea de a obține o voce unică europeană: „Dacă Europa ar reuși să identifice o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât să-i convingem pe ruși să accepte participarea europenilor la negocieri”. Decizia de la Dublin mută accentul de la „cine negociază” la „ce mandat comun are Europa”, însă articolul subliniază că tocmai această poziție comună — mai ales pe cererile Rusiei privind securitatea europeană — rămâne punctul vulnerabil. [...]
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Respingearea de către UE a unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene menține predictibilitatea cadrului NATO , dar prelungește tensiunile politice care pot alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Antena 3 . Reacția Moscovei a venit după un summit la Dublin, unde liderii europeni au respins propunerea Rusiei de a negocia „arhitectura de securitate”, iar purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova , a susținut că Europa ar fi „mai sigură” fără NATO. Zaharova a afirmat că, în absența Alianței, „securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă” și a comparat NATO cu o „măsea stricată”, acuzând organizația că ar fi slăbit „sistemul imunitar” al Europei și al lumii și că ar solicita „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. De ce contează refuzul UE: linie roșie în negocierile de securitate Poziția liderilor europeni, exprimată la summitul de la Dublin, indică faptul că UE nu acceptă includerea unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene ca temă de negociere cu Rusia în acest moment. Din perspectiva stabilității instituționale, mesajul reduce riscul unor concesii rapide care ar putea schimba regulile de funcționare ale securității colective în Europa. În același timp, reacția dură a Moscovei arată că subiectul rămâne un punct de fricțiune major, cu potențial de a menține un climat de tensiune în proximitatea UE. Ce a spus Germania și cum a fost folosit mesajul de Moscova Zaharova a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, consemnată de agenția rusă de presă TASS, potrivit căreia nu este necesar să se discute cu Rusia despre o arhitectură de securitate europeană. „Nu trebuie să discutăm despre asta. Ea există deja”, a spus Merz. Context: propunerea Rusiei și legătura cu negocierile despre Ucraina și Republica Moldova Potrivit sursei, președintele rus Vladimir Putin le-a transmis americanilor că propunerea Rusiei din 2021 privind retragerea NATO reflectă în continuare „viziunea” Moscovei despre „pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile”, declarație atribuită lui Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus, după negocieri din această săptămână cu emisarii președintelui Donald Trump. În același timp, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar fi propus și federalizarea Republicii Moldova și organizarea unor referendumuri privind independența regiunilor Transnistria și Găgăuzia. Guvernul de la Chișinău a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Dumitru Ciorici, care a spus că, pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE, apar „mai multe sperietori și provocări de la Moscova” menite să o împiedice. [...]
Benjamin Netanyahu încearcă să schimbe ecuația formării guvernului în Israel , cerând o coaliție de „uniune națională” pe fondul amenințării nucleare iraniene, într-un moment în care rivalul său, Gadi Eisenkot, are mandatul de a construi o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: dacă apelul prinde, negocierile pentru viitorul executiv se pot reconfigura, iar opțiunea unui guvern fără Netanyahu ar putea fi pusă sub presiune. Netanyahu, premier interimar, susține că este nevoie de o coaliție largă care să poată răspunde „provocărilor de securitate”, invocând relansarea programului nuclear iranian și riscul ca Teheranul să folosească arme nucleare împotriva Israelului dacă le-ar dezvolta. El afirmă că Israelul trebuie să împiedice reluarea îmbogățirii uraniului și accelerarea programului de înarmare nucleară al Iranului, făcând trimitere la operațiuni militare anterioare împotriva Iranului. „Trebuie să eliminăm această amenințare existențială care planează asupra noastră, odată pentru totdeauna.” Negocierile pentru guvern: apel „fără condiții” și o replică tăioasă Adresându-se direct lui Eisenkot, Netanyahu i-a cerut să renunțe la formarea unui guvern pe care l-a numit „fragil și periculos” și să accepte negocieri „fără condiții prealabile”, pentru a ajunge la acorduri privind „securitatea și viitorul Israelului”. În logica sa, o majoritate fragilă nu ar putea susține un obiectiv de asemenea amploare, în timp ce o coaliție de uniune națională ar putea garanta securitatea pe termen lung și ar ajuta la reconcilierea unei societăți „profund divizate”. Reacția lui Gadi Eisenkot a venit rapid. Potrivit Digi24, acesta a denunțat ceea ce a numit „trucurile” politice ale lui Netanyahu și a subliniat că discuțiile dintre reprezentanții celor două partide erau deja programate pentru duminică. Eisenkot a susținut că Netanyahu „pretinde că își dorește unitate”, dar „divide și stârnește tensiuni”. „Încercare frumoasă, dar aceste trucuri nu funcționează cu mine.” Contextul care contează: mandatul lui Eisenkot și scenariul „fără Netanyahu” Apelul lui Netanyahu vine după ce președintele Isaac Herzog i-a încredințat lui Gadi Eisenkot mandatul de a forma un nou guvern , în urma alegerilor parlamentare din octombrie, în care blocul lui Netanyahu a pierdut majoritatea. Eisenkot este susținut de 67 de parlamentari și are la dispoziție 28 de zile pentru a negocia o coaliție, cu posibilitatea prelungirii termenului. Potrivit presei israeliene citate de Digi24, Eisenkot urmărește în continuare formarea unui executiv fără Netanyahu , în pofida apelului la „uniune națională”. În perioada imediat următoare, indicatorul-cheie va fi dacă negocierile programate între partide se traduc într-o apropiere reală sau dacă apelul lui Netanyahu rămâne o încercare de repoziționare politică în fața unui proces de formare a guvernului care, deocamdată, îl poate exclude. [...]
