Știri
Știri din categoria Externe
Reținerea a doi foști miniștri din guvernul Orbán deschide primele anchete anticorupție la vârf în Ungaria, la câteva ore după ce Parlamentul de la Budapesta le-a ridicat imunitatea, potrivit Mediafax.
Procurorii au anunțat că Balázs Hankó, fost ministru al culturii și în prezent deputat în partidul Fidesz, a fost reținut luni seară și este suspectat de deturnare de fonduri. Hankó a negat orice faptă ilegală, potrivit The Guardian, citat de Mediafax.
Separat, Miklós Seszták, deputat din partea KDNP (aliat al Fidesz) și fost ministru pentru dezvoltare națională în perioada 2014–2018, a fost reținut tot luni, într-o anchetă privind presupusa luare de mită. Și el a negat acuzațiile.
Arestările au avut loc la câteva ore după votul din Parlamentul ungar pentru suspendarea imunității lui Hankó și Seszták, dar și a actualului prim-ministru, Péter Magyar, care ceruse ridicarea imunității pentru a se putea apăra de acuzații pe care le-a descris drept „asasinat de caracter”.
Magyar, liderul partidului Tisza, a câștigat alegerile din aprilie cu promisiunea investigării presupuselor fapte de corupție și abuz în funcție din timpul mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán.
În paralel cu anchetele care îi privesc pe foștii miniștri, Péter Magyar este acuzat că, în 2024, ar fi smuls un telefon de la un bărbat care îl filma într-un club de noapte și l-ar fi aruncat în Dunăre. Premierul a negat că ar fi fost vorba despre furt și a spus că își asumă responsabilitatea pentru acțiunile sale, dar contestă existența unei infracțiuni.
Într-o declarație publică, Magyar a criticat procurorii pentru că ar „confunda” cazurile de corupție ale foștilor miniștri cu ceea ce el numește o tentativă de „asasinat politic”.
Mediafax notează că anchetele de corupție privind miniștri din epoca Orbán sunt primele care vizează personalități importante din fostul guvern. În același context, Ungaria a afirmat în repetate rânduri că, în ultimii ani, corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice ar fi costat țara între 8% și 10% din PIB, acuzații respinse de Viktor Orbán, care a negat că ar fi tolerat corupția în perioada în care s-a aflat la putere.
Recomandate
Opoziția parlamentară din Republica Moldova a declanșat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu , un demers care poate deschide o nouă etapă de instabilitate politică la Chișinău, în condițiile în care proiectul urmează să fie programat la dezbatere în plen. Informațiile apar în Mediafax . Inițiativa a fost anunțată marți de deputatul Ion Chicu . Documentul de inițiere a procedurii a fost semnat de 46 de deputați și înregistrat la Secretariatul Parlamentului. Opoziția o acuză pe Maia Sandu de încălcarea Constituției și a legilor, invocând, între altele, subminarea separației puterilor în stat, încălcarea obligației de imparțialitate politică și afectarea unor drepturi și libertăți. „Constatăm degradarea semnificativă a situației generale din țară pe plan social, economic și politic (...) Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președinte a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu într-o conferință de presă, citat de tv8.md. Ce urmează procedural Proiectul care o vizează pe Maia Sandu urmează să fie examinat de Parlament, iar Biroul permanent va stabili data dezbaterii în plen, potrivit informațiilor publicate. Context: presiune politică internă, în paralel cu agenda de aderare În același context, articolul notează că, pe 10 septembrie, Euronews a relatat că Comisia Europeană a început să redirecționeze resurse interne către procesul de aderare al Republicii Moldova, pe fondul unui ritm al reformelor de la Chișinău care ar fi depășit capacitatea departamentului de a ține pasul. Separat, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a transmis pe X că a discutat telefonic cu noul prim-ministru Vasile Tofan despre „următorii pași” pe calea aderării la UE. [...]
Incidentul de pe USS Dwight D. Eisenhower ridică semne de întrebare privind siguranța operațiunilor de aterizare pe portavioane , după ce doi aviatori s-au catapultat în timpul unei tentative de aterizare, iar patru marinari au fost răniți, potrivit Mediafax . Evenimentul s-a produs luni seară, în timpul operațiunilor de recuperare a aeronavelor la bordul portavionului USS Dwight D. Eisenhower, aflat în largul coastelor statului Virginia. Informațiile provin dintr-un comunicat al Marinei SUA, citat de CNN. Ce se știe despre incident și starea echipajelor Incidentul a avut loc în jurul orei locale 18:18, pe 28 septembrie. Marina americană nu a precizat ce s-a întâmplat cu aeronava în momentul tentativei de aterizare și nici circumstanțele care i-au determinat pe cei doi membri ai echipajului să se catapulteze. După incident a fost declanșată o operațiune de căutare și salvare, iar cei doi aviatori au fost „recuperați rapid” și transportați în siguranță înapoi la bord, unde au fost supuși unor evaluări medicale. Patru marinari răniți, unul transportat la spital În total, patru marinari aflați la bord au fost răniți. Unul dintre ei a fost evacuat și transportat la un spital din zona Norfolk, iar autoritățile militare americane au precizat că rănile nu îi pun viața în pericol. Ceilalți trei au primit îngrijiri medicale la bordul navei. Ce lipsește din datele oficiale și ce urmează Marina SUA nu a comunicat tipul aeronavei implicate și a transmis că va furniza informații suplimentare pe măsură ce acestea vor deveni disponibile. În mod obișnuit, portavionul operează mai multe tipuri de aeronave, inclusiv F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, care pot avea configurații cu doi membri ai echipajului, însă datele publice deocamdată nu permit identificarea modelului implicat. Portavionul a încheiat în aprilie o perioadă planificată de aproximativ 15 luni de mentenanță și reparații, iar, potrivit informațiilor Departamentului american al Apărării citate de CNN, desfășura inclusiv la finalul lunii august operațiuni de calificare a piloților în largul coastelor statului Virginia. Cauza incidentului nu a fost stabilită în informațiile făcute publice până acum. [...]
NATO le cere statelor membre să nu escaladeze reacțiile la sabotajele atribuite Rusiei și să mențină sprijinul pentru Ucraina , pe fondul unei serii de incidente despre care guverne europene spun că vizează țări care ajută Kievul, potrivit Mediafax . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a îndemnat la „calm” în legătură cu ceea ce a numit o campanie de sabotaj a Rusiei în Europa și a susținut că aceste acțiuni nu reușesc să slăbească unitatea alianței și sprijinul pentru Ucraina. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației Kyiv Post. Incidentul invocat: acuzații oficiale din Estonia În aceeași zi, Estonia a devenit „ultima țară” care a acuzat oficial Rusia de un astfel de incident. Autoritățile estoniene au declarat că „serviciile speciale” ale Moscovei ar fi ordonat un atac prin incendiere asupra unei companii din domeniul apărării, în luna august. Rutte a spus că Rusia „își continuă campania nesăbuită de acțiuni ostile” împotriva aliaților NATO și că încearcă să le slăbească hotărârea și să oprească sprijinul pentru Ucraina, însă „eșuează” atât pe frontul din Ucraina, cât și în tentativa de a submina unitatea aliaților. Mesajul către aliați: vigilență, dar fără alarmism Șeful NATO a admis că activitățile Rusiei „pot avea un impact” și că „uneori au un impact”, dar a insistat ca statele membre să rămână „calme”, să-și continue activitatea și să sprijine Ucraina. „Nu trebuie să fim naivi… în privința Rusiei, dar ei știu că noi suntem mai puternici.” Alături de Rutte, premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, a declarat că serviciile de informații nu au dovezi că Moscova ar pregăti „sigur” o acțiune de amploare mai mare și a avertizat împotriva exagerărilor privind un pericol iminent. „Este obligatoriu să semnalăm dacă există o amenințare pentru societate, dar nu putem exagera susținând că urmează să se întâmple ceva în lunile sau săptămânile următoare.” Potrivit acestuia, „riscul persistă”, dar „nu fluctuează”, în sensul că nu ar fi nici în creștere, nici în scădere. [...]
Rusia a transmis NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningradul , potrivit HotNews , care relatează pe baza unui document obținut de Reuters . Mesajul ridică miza de securitate în zona Mării Baltice și amplifică riscul de calcul greșit într-un context de tensiuni crescute între Rusia și statele europene. Documentul, clasificat drept „ non-paper ” (un document informal folosit în diplomație), acuză NATO de o „conduită periculoasă și imprudentă” și susține că aceasta ar implica „riscuri ridicate” de izbucnire a unui conflict armat direct. În scenariul unei escaladări, Moscova afirmă că își rezervă posibilitatea unor lovituri „împotriva centrelor de luare a deciziilor” din statele membre NATO „chiar de la începutul conflictului”. Punctul central al avertismentului este Kaliningradul, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. În text se arată că Rusia ar fi pregătită să folosească „întregul arsenal” aflat la dispoziția sa, „inclusiv arme nucleare”, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO ar întreprinde „orice tentativă” de izolare a regiunii de restul Rusiei. Tensiuni în creștere în jurul Kaliningradului Pe lângă mesajul transmis în privat, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO că amplifică tensiunile prin exerciții militare și planificarea unor scenarii care implică Kaliningradul. În același timp, Rusia respinge acuzațiile occidentale că ar reprezenta o amenințare pentru Europa și susține că nu intenționează să atace țări NATO. Reuters mai notează că avertismentele vin pe fondul acuzațiilor europene privind intensificarea unui „război hibrid” al Rusiei pe continent, prin acțiuni precum sabotajul și incendierile. Moscova neagă aceste acuzații și respinge afirmațiile politicienilor occidentali potrivit cărora s-ar pregăti pentru un posibil atac militar asupra unei țări NATO. Reacția NATO: „retorică nucleară iresponsabilă” NATO a confirmat, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că Rusia a transmis alianței un document informal, fără a-i face public conținutul. Hart a spus că NATO a răspuns subliniind că este o alianță defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia. „Denunțăm ferm amenințarea cu folosirea forței, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă. Facem apel la Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, a declarat ea. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat, citat de Reuters, că este „pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia „amenință în acest fel”, iar un diplomat a descris documentul drept o nouă încercare de intimidare, susținând că răspunsul NATO rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
Întâlnirea Netanyahu–EAU reconfirmă canalele de coordonare regională : președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, s-a văzut duminică la Abu Dhabi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-un moment în care relația EAU–Israel rămâne un instrument de influență și de comunicare cu Washingtonul, potrivit news.ro . Întâlnirea a fost confirmată luni de agenția oficială de presă din Emirate, WAM, care a precizat că discuțiile au vizat relațiile bilaterale și „modalitățile de consolidare și dezvoltare” a acestora. WAM este citată de AFP. Vizita a fost relatată inițial de presa israeliană, iar un oficial israelian declarase anterior pentru Reuters că Netanyahu a fost la Abu Dhabi și s-a întâlnit cu Mohammed bin Zayed Al Nahyan, în condițiile în care, la acel moment, biroul lui Netanyahu și Ministerul Afacerilor Externe al EAU nu comentaseră. Contextul politic și de securitate din jurul vizitei Întâlnirea are loc după ce ziarul israelian „ Haaretz ” a relatat în această lună că liderul EAU l-ar fi avertizat pe Netanyahu cu aproximativ o săptămână și jumătate înainte de 7 octombrie 2023 că Hamas pregătea o operațiune de amploare împotriva Israelului. Potrivit relatării, avertismentul nu ar fi fost transmis agențiilor de informații israeliene sau armatei. Netanyahu a negat informația și a amenințat cu acțiuni legale împotriva publicației. În paralel, premierul israelian se confruntă cu o campanie electorală dificilă pentru realegere, iar lideri ai opoziției îl acuză că poartă responsabilitatea pentru eșecurile de securitate care au precedat atacul Hamas din 7 octombrie. Emiratele Arabe Unite au refuzat să comenteze articolul din „Haaretz”, dar au transmis că EAU și Israel au menținut „canale de comunicare deschise și directe” de la stabilirea relațiilor diplomatice în 2020. De ce contează: relația EAU–Israel ca pârghie regională În material se arată că, după ce EAU a fost ținta unor atacuri în timpul războiului cu Iranul, statul din Golf și-a consolidat relațiile cu Statele Unite și Israel, relație construită în urma Acordurilor Abraham din 2020. În această logică, legătura cu Israelul este prezentată ca o pârghie de influență regională și un canal de comunicare cu Washingtonul. Totodată, sursa notează că EAU a negat la începutul acestui an că președintele țării s-ar fi întâlnit cu Netanyahu, după ce biroul premierului israelian susținuse, în luna mai, că acesta ar fi „vizitat în secret” țara din Golf și s-ar fi întâlnit cu liderul EAU. O sursă familiarizată cu întâlnirea declara atunci că cei doi s-ar fi văzut la Al-Ain, un oraș-oază din Abu Dhabi, la granița cu Oman, pe 26 martie. [...]
Vladimir Putin consolidează controlul asupra RDIF prin prelungirea cu cinci ani a mandatului lui Kirill Dmitriev , într-un moment în care șeful fondului suveran rus joacă și rol de canal de negociere cu Washingtonul pe teme economice și energetice, potrivit news.ro . Decizia este consemnată într-un decret prezidențial publicat luni și vizează menținerea lui Dmitriev la conducerea Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) , instrumentul de investiții al statului rus. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. De ce contează: RDIF rămâne legat de agenda externă economică a Kremlinului Kirill Dmitriev, bancher de investiții cu studii în SUA, este prezentat și ca emisar prezidențial care a reprezentat Rusia în discuții la nivel înalt cu administrația președintelui american Donald Trump. Potrivit unor surse citate de Reuters, Dmitriev s-a deplasat săptămâna trecută în SUA pentru întâlniri cu emisari ai lui Trump, între care Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții despre: cooperarea economică dintre Rusia și SUA; probleme energetice; eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina . Rol în dosare sensibile: sancțiuni pe petrol și schimburi de deținuți În contactele anterioare cu Witkoff și Kushner, Dmitriev ar fi negociat, potrivit Reuters, o derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc transportat pe mare, cu obiectivul declarat de a stabiliza piețele energetice globale. Tot el ar fi fost implicat și în mai multe schimburi de deținuți între Rusia și SUA. În Rusia, Dmitriev este considerat „favoritul SUA” dintre negociatori, notează news.ro pe baza relatării Reuters. Context politic: speculații vechi despre un posibil succesor Prelungirea mandatului este interpretată ca un semnal de încredere din partea lui Putin. În același timp, news.ro amintește că numele lui Kirill Dmitriev a fost vehiculat în presa rusă și de unii politologi drept posibil succesor al lui Vladimir Putin, speculații apărute încă din 2020 și alimentate de apropierea sa de Kremlin și de cercul familial al președintelui rus. [...]
