Știri
Țările din Golf și-au activat apărarea antiaeriană după atacurile Iranului , potrivit Biziday , care relatează că Teheranul a lansat în dimineața de 1 martie atacuri aeriene asupra a 27 de baze militare americane și sisteme de apărare israeliene, ca reacție la atacul din ziua precedentă asupra Iranului, în care ar fi fost ucis liderul suprem. În acest context, statele din Golf au trecut la măsuri de protecție și interceptare. Emiratele Arabe Unite au anunțat că au doborât, pe parcursul zilei de ieri, peste 300 de drone și rachete iraniene. În Abu Dhabi, o persoană a murit și alte șapte au fost rănite după ce resturi dintr-o dronă au căzut peste aeroport, un incident care indică riscul ca fragmentele rezultate din interceptări să producă victime și pagube pe teritoriul național. În Qatar și în Iordania, autoritățile au activat sistemele de apărare aeriană, pe fondul raportărilor privind atacuri asupra intereselor americane din regiune. În paralel, Bahrain a cerut populației să se retragă în adăposturi, o măsură de protecție civilă care sugerează că statele aliate SUA tratează amenințarea ca fiind imediată și potențial extinsă dincolo de țintele strict militare. Mesajele venite dinspre Washington au fost, la rândul lor, interpretate ca având și o componentă de avertisment pentru aliații arabi ai SUA din Golf. Președintele american Donald Trump a transmis că, dacă Iranul își continuă bombardamentele, SUA vor răspunde cu o forță „nemaivăzută până acum”, notează Biziday . De partea iraniană, Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au susținut că operațiunile au intrat într-o „nouă fază”, descrisă drept un pas „dur de răzbunare”. Tensiunea militară se vede deja și în fluxurile comerciale din proximitatea Golfului. Conform Reuters , majoritatea transportatorilor de țiței și gaze au preferat să-și întoarcă navele, iar o analiză independentă indică faptul că, deși Strâmtoarea Hormuz nu este închisă, traficul naval a scăzut la circa 30% din nivelul obișnuit. Pentru economiile din Golf, această reducere a tranzitului înseamnă presiune suplimentară asupra securității maritime și a continuității exporturilor energetice, într-un moment în care apărarea antiaeriană și protecția infrastructurii critice au devenit priorități operative. [...]
