Știri
Știri din categoria Externe
Violențele din centrul Milano riscă să lovească direct comerțul și turismul, după două zile consecutive de ciocniri și jafuri în zona Piazza del Duomo, potrivit Agerpres. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar autoritățile italiene pregătesc o reuniune de securitate la nivel guvernamental.
Violențele au izbucnit sâmbătă, în marja unei demonstrații autorizate împotriva costului ridicat al vieții, și au continuat duminică. În total, poliția a arestat aproximativ 70 de persoane de sâmbătă, conform agenției italiene ANSA.
Duminică, forțele de ordine au dispersat mai multe grupuri în Piazza del Duomo, centrul istoric și turistic al orașului. Înregistrări video surprind tineri – în mare parte bărbați, mulți purtând măști – aruncând cu obiecte în mașinile de poliție.
În cartierul central din jurul catedralei, un supermarket de pe Via Torino, stradă comercială importantă care duce spre piață, a fost jefuit. Tot aici au fost răsturnate coșuri de gunoi, iar trotinete și biciclete au fost vandalizate.
Primarul Milano, Giuseppe Sala, a descris situația ca fiind una cu „geamuri sparte, magazine jefuite și cetățeni speriați” și a spus că este îngrijorat de un „fenomen nou” care „se autoalimentează”, într-un context pe care îl leagă și de evoluții internaționale, potrivit ANSA.
Prim-ministrul Giorgia Meloni a convocat pentru luni o reuniune de securitate, pentru a aborda violențele în derulare. Meloni i-a numit pe vandali „bătăuși” care exploatează protestele pentru a semăna haos și a ataca forțele de ordine.
„Protestul este un drept. A devasta orașele noastre nu este”, a scris ea pe platforma X.
Scene similare de haos au fost raportate și în alte orașe din nordul Italiei, Bologna și Torino. Materialul notează, de asemenea, că violențele din Milano amintesc, într-o măsură mai mică, de episoade de haos și jafuri care au avut loc la Paris sâmbătă.
Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este evaluarea autorităților italiene în reuniunea de securitate anunțată pentru luni și eventuale măsuri suplimentare de ordine publică în zonele afectate.
Recomandate
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
China a trimis forțe navale pentru a monitoriza o navă militară americană pe care o acuză că a intrat „ilegal” în apele din jurul bancului de nisip Sabina, un punct disputat din Marea Chinei de Sud, potrivit HotNews . Episodul adaugă presiune operațională într-o zonă unde incidentele maritime se multiplică și cresc riscul de escaladare între armate și gărzi de coastă. Beijingul revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, deși la această mare au ieșire și state precum Filipine, Taiwan și Vietnam. În ultima perioadă, cele mai pronunțate tensiuni au fost între China și Filipine. Potrivit Comandamentului Teatrului de Sud al armatei chineze, nava americană „USS Charleston” ar fi „pătruns ilegal”, fără aprobarea Beijingului, în apele din apropierea bancului de nisip Sabina din Insulele Spratly, în primele ore ale zilei de marți. Comandamentul susține că acțiunea SUA ar încălca „drepturile și interesele suverane” ale Chinei, ar pune în pericol securitatea maritimă și ar afecta pacea și stabilitatea regională, adăugând că a trimis forțe pentru a urmări și monitoriza nava. Marina SUA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. În mod obișnuit, armata americană descrie astfel de misiuni drept „operațiuni pentru libertatea de navigație”, însă aceeași sursă notează că ultima operațiune cunoscută de acest tip în Marea Chinei de Sud ar fi avut loc cu mai bine de un an în urmă. De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al armatei filipineze a declarat că nava americană „nu a pătruns pe teritoriul Chinei” și că nicio țară nu are autoritatea de a cere permisiune prealabilă pentru „tranzitul legal prin apele internaționale”. Filipinele au un tratat de apărare reciprocă cu SUA și își dispută cu China suveranitatea asupra bancului de nisip Sabina și asupra întregului arhipelag Spratly. Context: incidente repetate în jurul bancului Sabina Luna trecută, o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a lovit o ambarcațiune filipineză aflată într-o misiune de realimentare în apropierea aceluiași banc de nisip, potrivit Gărzii de Coastă a Filipinelor. China a acuzat partea filipineză că ar fi responsabilă pentru coliziune. Incident separat: confruntare între navele de coastă ale Taiwanului și Chinei Tot marți, într-un incident distinct în nordul Mării Chinei de Sud, Garda de Coastă a Taiwanului a anunțat că o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a intrat în apele cu acces restricționat din apropierea Insulelor Pratas, controlate de Taiwan. Autoritățile taiwaneze spun că au trimis nava „Taichung” pentru a avertiza ambarcațiunea chineză să se îndepărteze, în timp ce cele două părți își transmiteau mesaje. Potrivit Gărzii de Coastă a Taiwanului, nava chineză ar fi transmis prin radio că „așa-numita Republică Chineză nu există”, iar nava taiwaneză a răspuns că „Republica Chineză, Taiwan, este o țară suverană și independentă”. Garda de Coastă a Taiwanului a precizat că disputa era în desfășurare. Biroul pentru Afaceri Taiwaneze al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Săptămâna trecută, biroul a afirmat că Taiwanul trebuie să „suporte consecințele” după ce Garda de Coastă taiwaneză a folosit un tun cu apă împotriva unei ambarcațiuni chineze de pescuit, în apropierea Insulelor Pratas. Insulele Pratas sunt situate între sudul Taiwanului și Hong Kong și sunt apărate limitat, securitatea lor fiind în responsabilitatea Gărzii de Coastă a Taiwanului. În paralel, China și-a intensificat activitățile Gărzii de Coastă în jurul Taiwanului, inclusiv în largul coastei de est, ceea ce a alimentat îngrijorări în capitalele occidentale. [...]
