Știri
Știri din categoria Externe
Péter Magyar leagă politica de migrație a Ungariei de riscuri de securitate, invocând violențele din Franța ca argument pentru menținerea controlului strict la frontiere și respingerea presiunilor externe, potrivit Mediafax.
Într-un mesaj publicat pe Facebook și citat de publicația maghiară Telex, politicianul a descris distrugerile din timpul protestelor din Franța drept acte de vandalism și violență „care nu pot fi justificate” și a susținut că acestea ar arăta de ce Budapesta nu intenționează să își relaxeze politica privind imigrația și protecția frontierelor externe.
„Poate că acum este de înțeles pentru toată lumea de ce Ungaria susține cea mai strictă abordare posibilă în privința migrației și de ce nu vom relaxa, sub nicio presiune, protecția frontierelor noastre externe și politica noastră privind imigrația”
Magyar a mai afirmat că, în timpul violențelor, ar fi fost distruse clădiri istorice, sute de polițiști ar fi fost răniți și ar fi fost provocate pagube materiale importante. În același timp, el a insistat asupra distincției dintre protestele pașnice și actele de violență.
„Să fie clar pentru toată lumea: protestul pașnic și legal și vandalismul și violența sunt două lucruri complet diferite. Primul este un drept fundamental, iar al doilea reprezintă o infracțiune gravă”
Declarațiile vin după protestele de sâmbătă din mai multe orașe franceze, care au început în mare parte pașnic, dar în unele zone s-au transformat în confruntări cu forțele de ordine, incendieri și distrugeri. Potrivit cifrelor prezentate de Telex, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații, iar poliția a reținut aproximativ 1.200 de oameni. Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul tulburărilor.
Telex mai notează că Magyar nu a menționat în mesajul său faptul că protestele au izbucnit în principal pe fondul problemelor legate de costul vieții și de situația din sistemul de educație, iar majoritatea participanților au manifestat pașnic, violențele producându-se în paralel cu demonstrațiile.
În același mesaj, politicianul a făcut referire și la discuțiile europene privind migrația, susținând că la recentul summit al Uniunii Europene ar fi devenit evident că majoritatea statelor europene doresc o schimbare față de politicile anterioare în acest domeniu.
„Europa pe care o iubim cu toții este astăzi într-un pericol uriaș… Europa poate conta pe Ungaria”
Magyar și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu poporul francez.
Recomandate
Franţa intră într-o „dublă lovitură” asupra veniturilor populaţiei, cu salarii reale în scădere şi şomaj în creştere , un mix care apasă pe consum şi începe să frâneze investiţiile – un context care alimentează tensiunile sociale şi complică agenda economică a guvernului, potrivit Ziarul Financiar . Din 2019, salariile reale (ajustate cu inflaţia) sunt în scădere în Franţa – un fenomen rar –, iar o perioadă efectul a fost compensat de transferuri sociale şi venituri din active. În 2025 şi 2026, acest echilibru „s-a rupt”, iar puterea de cumpărare scade de doi ani, o situaţie pe care ţara a mai întâlnit-o doar de două ori după 1960. Potrivit calculelor Institutului Francez pentru Economie, scăderea puterii de cumpărare începând din 2024 echivalează cu o pierdere de 1.200 de euro (aprox. 6.000 lei) în termeni reali pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii. Pentru un adult, pierderea este de 600 de euro (aprox. 3.000 lei). În paralel, din 2019 preţurile au crescut cu 21,3%, în timp ce salariile s-au majorat cu 18,7%. Consumul stagnează, investiţiile încep să scadă Erodarea veniturilor reale se vede în economie: consumul stagnează, iar investiţiile companiilor „au început, din nou, să se diminueze”. Textul subliniază că scăderea investiţiilor este un semnal mai grav decât încetinirea consumului, pentru că reduce capacitatea de producţie viitoare într-un moment în care Franţa are de finanţat reconstrucţia industrială şi adaptarea la schimbările climatice (fabrici, infrastructură, energie, tehnologie digitală, apărare). În acelaşi timp, prognoza de creştere economică a fost revizuită în jos de trei ori în câteva luni. Pe 11 septembrie, guvernul a redus estimarea de creştere pentru anul în curs la 0,5%, de la 1% la începutul anului. Cu o zi înainte, institutul naţional de statistică INSEE prognozase o creştere a PIB de 0,4%, menţionată ca fiind sub nivelul altor economii majore din zona euro. „Dublul impact”: salarii reale mai slabe şi mai puţini angajaţi Pe lângă inflaţie, piaţa muncii începe să se deterioreze. Şomajul, care coborâse la un minim de 7,2% la începutul lui 2023, este „din nou în creştere” şi trece de 8%. Consecinţa economică imediată este reducerea puterii de negociere a angajaţilor, ceea ce face ca salariile să crească mai lent decât inflaţia. Nicolas Doze, editorialist economic la TF1, explică legătura dintre şomaj şi salarii: „Atunci când şomajul creşte, capacitatea de a negocia majorări salariale devine practic inexistentă. Prin urmare, salariile cresc mai lent decât inflaţia, iar puterea de cumpărare se erodează.” În 2025, puterea de cumpărare pe „unitate de consum” (indicator apropiat de gospodărie, ajustat după mărimea familiei) a scăzut cu 0,7%, iar pentru acest an este anticipată o nouă scădere, tot de 0,7%. În septembrie, inflaţia a fost de 3%, iar energia s-a scumpit cu 21% în 12 luni. Miza politică: tensiuni sociale şi alegeri Pe fondul a doi ani consecutivi de contracţie a puterii de cumpărare, 77% dintre francezi spun că au constatat scăderea puterii de cumpărare în ultimele luni, potrivit Observatorului Consumatorilor realizat de Que Choisir; 31% indică o diminuare severă. Acest tablou economic intră direct în logica electorală: primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat pentru 18 aprilie, iar articolul notează că urmează dezbateri bugetare şi negocieri salariale, într-o societate descrisă ca „polarizată”. În plan economic, presiunea rămâne pe aceeaşi ecuaţie dificilă: nevoia de investiţii mai mari pentru relansarea creşterii, în paralel cu reducerea deficitului public, care limitează spaţiul de manevră al statului. [...]
Administrația Trump ar testa o reluare a gazului rusesc în Europa ca „monedă” într-un acord de pace , o idee care ar răsturna direcția energetică a UE din ultimii ani și ar redesena mizele comerciale pe piața gazelor, potrivit Antena 3 , care citează The New York Times . Planul, prezentat ca o propunere discutată cu oficiali ucraineni și europeni, ar fi fost avansat de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff , și de Jared Kushner. Subiectul ar fi fost abordat inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, luna trecută, conform aceleiași relatări. De ce contează: o schimbare de direcție cu efecte în lanț pe piața energiei Potrivit informațiilor citate, Washingtonul ar vedea reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, în volume mari, drept un stimulent economic pentru Moscova să accepte oprirea războiului. În același timp, administrația americană ar considera că o astfel de înțelegere ar putea aduce venituri și Ucrainei, iar consumatorii europeni ar beneficia de energie mai ieftină. În termeni de piață, o revenire a gazului rusesc ar însemna o repoziționare majoră a fluxurilor de aprovizionare ale Europei, cu potențial de a reduce cererea pentru gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, notează materialul. Reacția Europei: rezistență pe fondul riscului de dependență Propunerea ar fi fost primită prost în Europa. Motivele invocate în relatarea citată țin de faptul că o întoarcere la gazul rusesc ar contrazice eforturile Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia și ar putea expune din nou statele europene riscului ca Moscova să oprească livrările. În plus, o astfel de înțelegere ar putea întări politicienii care cer reducerea sprijinului pentru Ucraina și refacerea relațiilor cu Rusia, mai arată informațiile citate. Ce ar include „pachetul” mai larg și ce rămâne neclar The New York Times, citat de Antena 3, susține că reluarea exporturilor rusești de gaze ar fi văzută de Washington ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include: viitoarea relație dintre Rusia și NATO; garanții de securitate pentru Ucraina; controlul asupra teritoriilor. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni ar lua în calcul posibilitatea ca SUA să urmărească obținerea unei participații în exporturile rusești de gaze, astfel încât firme americane sau chiar guvernul SUA să primească o parte din profituri. Informația este prezentată ca ipoteză discutată la nivel de oficiali, fără detalii despre un mecanism concret sau un calendar. Context: Trump a amânat un nou pachet de sancțiuni Relatarea apare după ce Donald Trump a amânat introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prevăzut într-o lege asociată senatorului republican Lindsey Graham, potrivit articolului. Conform ordinului publicat de Casa Albă și citat în material, Trump a informat Congresul că suspendarea sancțiunilor este, „în acest moment”, în interesul național al SUA. Documentul semnat pe 18 septembrie prevedea, între altele, taxe vamale de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești și tarife de 500% pentru exporturile rusești către Statele Unite. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare cel târziu pe 18 octombrie, însă ordinul le blochează pe o perioadă nedeterminată, până la o nouă decizie. Administrația Trump ar fi permis anterior și anumite tranzacții temporare cu motorină rusească, printr-o licență valabilă până la 7 aprilie 2027, iar ulterior ar fi apărut informații că Washingtonul analizează și relaxarea sancțiunilor pentru unele petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosite la transportul petrolului și produselor petroliere rusești. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]
